2ra-459/15 — Constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, repararea prejudiciului material şi moral.

Dosarul nr.2ra-459/15 prima instanţă: M. Muruianu instanţa de apel: V. Pruteanu, I. Cimpoi şi A. Minciuna Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 01 aprilie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas şi Dumitru Mardari examinând recursurile declarate de Caminschi Maxim şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Caminschi Maxim împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenienţi accesorii executorii judecătoreşti Ungureanu Oleg, Boţan George şi Consiliul municipal Chişinău cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014, prin care apelul declarat de Caminschi Maxim a fost respins, iar apelul declarat de către Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova a fost admis, cu casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 26 iunie 2014, fiind pronunţată o nouă hotărîre, ACONSTATAT: La 01 aprilie 2014 Caminschi Maxim a depus cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ungureanu Oleg. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011, a fost admis recursul declarat de către Caminschi Maxim, cu casarea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 04 noiembrie 2010, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Caminschi Maxim împotriva Consiliului municipal Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ cu adoptarea unei noi hotărâri prin care acţiunea a fost admisă.

1 Susţine Caminschi Maxim că prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011, Consiliul municipal Chişinău a fost obligat de a-1 asigura pe reclamant şi membrii familiei sale cu spaţiu locativ în condiţiile art. 35 alin.(l) al Legii cu privire la poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990 şi a normelor prevăzute de legislaţia locativă în vigoare. Menţionează reclamantul că, titlul executoriu emis în temeiul deciziei respective se află în executare mai mult de 2 ani, nefiind executat efectiv de către autorităţile publice locale. Afirmă Caminschi Maxim că, prin scrisoarea nr.C-2067/13 din 29 noiembrie 2013, Consiliul municipal Chişinău a invocat imposibilitatea executării hotărârii judecătoreşti, atât din cauza lipsei spaţiului locativ liber în municipiul Chişinău, cât şi a lipsei mijloacelor financiare.

Consideră reclamantul că, în rezultatul neexecutării deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011, i-au fost aduse prejudicii materiale şi morale fiind lipsit de dreptul asupra unui apartament cu trei odăi, ce urma să-i fie acordat conform art. 42 - 44 Codului cu privire la locuinţe, familiei sale compusă din: soţii Caminschi Maxim şi Caminschi Alina, precum şi copiii minori Nicole, Denis şi Serghei. Indică Caminschi Maxim că, conform informaţiei Bursei imobiliare „Lara” nr. 02/02/01 din 15 ianuarie 2014, valoarea medie de piaţă a unui apartament cu trei odăi, situat în mun. Chişinău (sect. Botanica, Centru, Buiucani, Rîşcani, Ciocana), constituie: 750000 - 800000 lei. Totodată, invocă reclamantul că conform informaţiei oferite de Bursa imobiliară „LARA” din 12 martie 2014, valoarea medie de piaţă a chiriei lunare a unui apartament cu două odăi cu suprafaţa totală de 50,3 m2, situat în mun.

Chişinău, sect. Buiucani, în perioada 01 iunie 2011 – 12 martie 2014, a constituit: de la 3750 lei la 4250 lei. Susţine Caminschi Maxim că împreună cu familia sa, până în prezent închiriază un apartament cu două odăi în sectorul Buiucani, mun. Chişinău, suportând, cheltuieli considerabile în sumă de 250 euro lunar. Prin urmare, consideră reclamantul că statul, în persoana Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, urmează să-i compenseze prejudiciu material sub forma plăţii chiriei achitată în mărime totală de 132000 lei ((3750 lei+42501ei)/2 x 33 luni). Cît priveşte repararea prejudiciului moral suportat în rezultatul neexecutării timp de 33 luni a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011, reclamantul îl evaluează la suma de 1050 euro.

Solicită Caminschi Maxim constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a deciziei irevocabile a Curţii Supreme de Justiţie din 22 iulie 2011, încasarea prejudiciului material şi anume a contravalorii unui apartament cu trei odăi în sumă de 800000 lei, a prejudiciului material cauzat sub formă de plată a chiriei achitată în mărime de 132000 lei, precum şi a prejudiciului moral în mărime de 1050 euro, în lei conform cursului oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data executării hotărârii judecătoreşti. 2 Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 05 mai 2014 executorul judecătoresc Boţan George şi Consiliul municipal Chişinău au fost atraşi în calitate de intervenienţi accesorii (f.d.

31-32). Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 26 iunie 2014, acţiunea a fost admisă parţial. S-a constatat faptul încălcării dreptului lui Caminschi Maxim la executarea în termen rezonabil a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011. S-a încasat din contul bugetului de stat al Republicii Moldova în beneficiul lui Caminschi Maxim prejudiciul material cauzat sub formă de plata chiriei în sumă de 123750 lei şi prejudiciul moral cauzat în mărime de 1050 euro, echivalent în lei, la cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data executării hotărârii judecătoreşti. În rest acţiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată (f.d. 71, 75-80). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014, apelul depus de Caminschi Maxim a fost respins, ca neîntemeiat.

Apelul depus de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a fost admis, fiind casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 26 iunie 2014, emiţîndu-se o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă parţial. S-a constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti cu încasarea din bugetul de stat în beneficiul lui Caminschi Maxim, a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei. În rest cerinţele au fost respinse, ca neîtnemeiate (f.d. 120, 121-124). La 05 ianuarie 2015, Caminschi Maxim, a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 26 iunie 2014, solicitând casarea integrală deciziei instanţei de apel, precum şi a hotărârii primei instanţe în partea respingerii capătului de cerere privind încasarea prejudiciului material în sumă de 800000 lei, în calitate de contravaloare a unui apartament cu trei odăi şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a pretenţiei respective. La 27 ianuarie 2015 Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014 solicitând casarea integrală deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

La materialele pricinii nu este indicată data expedierii de către Curtea de Apel Chişinău în adresa participanţilor la proces a copiei deciziei motivate din 22 octombrie 2014 (f.d. 126). Prin urmare, recursurile declarate de Caminschi Maxim la 05 ianuarie 2015 şi respectiv de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova la 27 ianuarie 2015, se consideră depuse în termen. În motivarea cererii de recurs, recurentul Caminschi Maxim a indicat că instanţele inferioare nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii, aplicând eronat normele de drept material. 3 A menţionat Caminschi Maxim că, imposibilitatea acordării de către Consiliul municipal Chişinău a spaţiului locativ a avut loc din motive ce nu depind de recurent, iar lisa resurselor necesare pentru executarea unui act judecătoresc irevocabil nu poate justifica neexecutarea acestuia.

Consideră neîntemeiată soluţia instanţei de apel privind micşorarea cuantumului prejudiciului moral încasat prin hotărîrea primei instanţe, or pentru aceasta nu s-a invocat nici un argument justificat, iar constatarea instanţei de apel precum că mărimea prejudiciului moral solicitat de către Caminschi Maxim constituie o sumă excesivă, nu este legală. Cît priveşte respingerea de către instanţa de apel a capătului de cerere privind încasarea prejudiciului material sub formă de plata chiriei, recurentul consideră soluţia respectivă neîntemeiată, or contractul de locaţiune asupra apartamentului cu două odăi din sectorul Buiucani, mun. Chişinău încheiat între Caminschi Maxim în calitate de locatar cu Matros Andrei şi Matros Liliana în calitate de locatori este valabil.

În motivarea cererii de recurs Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, a indicat că instanţele inferioare nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii, aplicând eronat normele de drept material. Menţionează Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova că instanţa de apel neîntemeiat a dispus încasarea prejudiciului moral în beneficiul lui Caminschi Maxim, fără elucidarea faptului că ultimul nu se mai află în raporturi juridice de muncă cu Ministerul Afacerilor Interne, or prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011, Consiliul municipal Chişinău a fost obligat să-l asigure pe Caminschi Maxim şi familia acestuia în conformitate cu art. 35 din Legea cu privire la Poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990 şi cu normele prevăzute de legislaţia locativă.

Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04 martie 2015 recursurile declarate de Caminschi Maxim şi respectiv de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, au fost considerate admisibile. Potrivit art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. La 27 februarie 2015 în adresa Curţii Supreme de Justiţie a parvenit referinţa înaintată de Denis Grecu în interesele lui Maxim Caminschi, la cererea de recurs declarată de Ministerul Justiţiei, solicitînd respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art.439 alin.(3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Potrivit art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 4 Examinând argumentele recursului în raport cu circumstanţele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursurile înaintate de Caminschi Maxim şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova urmează a fi admise cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014 şi trimiterea pricinii spre rejudecare.

Potrivit art. 445 alin. (1) lit. c) instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Potrivit art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărârea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. În conformitate cu art. 122 CPC, circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probaţiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante.

Conform art. 6 alin. (1) dreptul la un proces echitabil, din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa.

La caz, se constată că Caminschi Maxim, făcând uz de noul remediu intern, în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, prin acţiunea formulată a solicitat constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti şi încasarea din bugetul de stat în beneficiul său a prejudiciului material şi prejudiciului moral, cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârilor judecătoreşti, precum şi încasarea prejudiciului material şi moral.

Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii parţiale a acţiunii, constatând încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, cu încasarea din contul bugetului de stat al Republicii Moldova în beneficiul lui Caminschi Maxim a prejudiciului material cauzat sub formă de plata chiriei în sumă de 123750 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 1050 euro, echivalent în lei, la cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data executării hotărârii judecătoreşti. Judecând apelul declarat de Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, instanţa de apel a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, cu casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 26 iunie 2014 şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea se admite parţial, fiind constatat încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, cu încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul lui Caminschi Maxim, a prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei. În rest cerinţele au fost respinse, ca neîtnemeiate 5 Actele cauzei denotă că prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011, Consiliul municipal Chişinău a fost obligat să-l asigure pe Caminschi Maxim şi membrii familiei lui cu spaţiu locativ în condiţiile art. 35 alin. (l) al Legii cu privire la Poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990, decizia fiind irevocabilă de la pronunţare (f.d.

5-8). La 10 iunie 2013 Caminschi Maxim a solicitat executorului judecătoresc Olga Ciubotaru în temeiul art. 32 Cod de Executare al Republicii Moldova, strămutarea documentului executoriu nr. 3-3812/09 din 18 decembrie 2009 emis de către Curtea de Apel Chişinău (f.d. 54). La 29 noiembrie 2013 Direcţia Generală Locativ-Comunală şi Amenajare a Consiliului municipal Chişinău la cererea lui Caminschi Maxim nr. C-10616/13 din aceeaşi dată, privind executarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011, a indicat că la moment, decizia respectivă, nu poate fi pusă în executare, din cauza lipsei spaţiului locativ în mun. Chişinău, fapt generat de procesul de privatizare a fondului de locuinţe, ceea ce a redus substanţial existenţa imobilelor cu destinaţie locativă aflat în proprietate municipală (f.d.

10). Conform răspunsului executorului judecătoresc Ungureanu Oleg din 30 septembrie 2013, s-a indicat că prin actul nr. 026-293/13 din 11 iunie 2013, executorul judecătoresc Ungureanu Oleg a dispus preluarea de la executorul judecătoresc Ciubotaru Olga a documentului executoriu nr. 3-3812/2009 din 18 octombrie 2009, emis de către Curtea de Apel Chişinău, privind obligarea Consiliului municipal Chişinău să-i acorde lui Caminschi Maxim cu toţi membrii familiei sale, spaţiu locativ conform normelor în vigoare, iar la 19 iulie 2013 Primăria municipiului Chişinău a luat cunoştinţă de Actul de preluare a executării. Astfel, executorul judecătoresc Ungureanu Oleg a indicat, că va întreprinde toate măsurile în vederea executării documentului executoriu în cauză (f.d.

9). Prin răspunsul Primăriei municipiului Chişinău din 30 aprilie 2014 la demersul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova nr. 10/4030 din 22 aprilie 2014, referitor la măsurile întreprinse în vederea executării deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011, a menţionat că la momentul actual executarea deciziei în cauză nu poate fi posibilă din cauza lipsei spaţiului locativ liber în municipiul Chişinău, fapt generat de procesul de privatizare a fondului de locuinţe, ceea ce a redus substanţial existenţa imobilelor cu destinaţie locativă aflat în proprietate municipală, precum şi faptul că în prezent Consiliul municipal Chişinău nu dispune de mijloace financiare necesare pentru construcţia spaţiului locativ în vederea executării hotărîrilor judecătoreşti privind asigurarea cu spaţiu locativ a creditorilor (f.d.

48). Conform raportului nr. 026-293/13 din 14 mai 2014 prezentat de executorul Judecătorec Boţan George la solicitarea Ministerului Justiţiei, este indicat că, în cadrul biroului executorului judecătoresc, la 11 iunie 2013 a fost strămutat de la executorul judecătoresc Ciubotaru Olga, documentul executoriu nr. 3812/2009 din 18 octombrie 2009 emis de Curtea de Apel Chişinău privind obligarea Consiliului mun. Chişinău să-i acorde lui Caminschi Maxim cu toţi membrii familiei sale spaţiu locativ conform 6 normelor în vigoare, iar la 11 iunie 2013 prin actul nr. 026- 293/13 executorul judecătoresc a dispus preluarea documentului executoriu, cu obligarea debitorului de a executa documentul executoriu respectiv (f.d.

49). Se mai indică în raport că la 14 iunie 2013 Primăria mun. Chişinău a primit actul de preluare a documentului executoriu, fapt confirmat prin avizul de recepţie din aceeaşi dată. Din acelaşi raport rezultă că, debitorul fiind citat legal în vederea efectuării procedurii de conciliere pentru data de 26 iunie 2013, nu s-a prezentat, procedura de conciliere fiind petrecută doar în prezenţa creditorului care a solicitat întreprinderea tuturor măsurilor în vederea executării documentului executoriu, iar la demersurile executorului judecătoresc, prin care solicită executarea documentului executoriu în cauză, debitorul informează că, la moment problema abordată nu poate fi soluţionată din lipsa spaţiului locativ liber în mun.

Chişinău. Totodată prin informaţia eliberată de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova din 22 mai 2014 este indicat că la 03 aprilie 2012 Caminschi Maxim a fost concediat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (f.d. 47). De menţionat în acest sens că actele pricinii nu reliefează motivele concedierii lui Caminschi Maxim din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În conformitate cu art. 15 alin. (1) Cod de Executare al Republicii Moldova documentul executoriu se prezintă spre executare de către creditor.

Alineatul (2) al articolului respectiv prevede că, instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu spre executare în pricinile ce ţin: a) de confiscarea bunurilor; b) de urmărirea sumelor ce urmează a fi făcute venit la stat; c) urmărirea sumelor încasate din contul statului, din contul întreprinderilor de stat şi al celor municipale, al societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat; d) de urmărirea pensiei de întreţinere; e) de încasarea sumelor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin vătămarea integrităţii corporale, prin o altă vătămare a sănătăţii sau prin deces, dacă repararea s-a efectuat sub formă de prestaţii băneşti periodice; f) de restabilirea la locul de muncă şi de încasarea salariului mediu pentru întreaga perioadă de absenţă forţată de la muncă; g) încasarea indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale prevăzute de lege.

Potrivit art. 16 alin. (3) Cod de Executare hotărîrile judecătoreşti în contencios administrativ se prezintă spre executare în decursul a 30 de zile de la data expirării termenului de executare benevolă stabilit de lege sau de instanţa de judecată. Conform art. 60 alin. (1) Cod de Executare, procedura de executare se intentează la cererea creditorului urmăritor sau, în cazurile prevăzute de prezentul cod, la demersul instanţei de judecată, cu prezentarea documentului executoriu spre executare.

7 Instanţa de recurs reţine că în contradicţie cu normele indicate supra, la materialele pricinii nu este anexată cererea lui Caminschi Maxim privind intentarea procedurii de executare şi nici titlul executoriu eliberat de către primai instanţă în vederea punerii în executare a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011, prin care Consiliul municipal Chişinău a fost obligat să-l asigure pe Caminschi Maxim şi membrii familiei sale cu spaţiu locativ, faţă de care se pretinde încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil. Totodată art. 15 alin. (2) din Codul de Executare prevede expres cazurile cînd instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu spre executare, care însă nu include şi pricinile civile cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti.

Prin urmare procedura de executare urma a fi intentată la cererea lui Caminschi Maxim. Colegiul constată că, în motivarea deciziei din 22 octombrie 2014, Curtea de Apel Chişinău a stabilit că de la 22 iunie 2011 şi pînă în prezent, decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011 nu a fost executată, astfel neexecutarea deciziei în cauză a avut loc timp de 3 ani, fapt ce a dus la încălcarea termenului rezonabil de executare. Instanţa de recurs consideră concluzia respectivă neîntemeiată, rezultată din examinarea insuficientă a materialelor pricinii şi aplicarea eronată a normelor de drept material.

În motivarea deciziei, Colegiul face referire la Recomandarea Curţii Supreme de Justiţie nr. 6 din 01 noiembrie 2012, privind satisfacţia echitabilă care prevede: “Cînd se constată o neexecutare continuă (atunci cînd hotărîrea rămîne neexecutată la momentul examinării), termenului nerezonabil se va aprecia doar de la data naşterii obligaţiei de executare (dies a quo) şi pînă la ziua adoptării hotărîrii cu privire la o eventuală constatare a violării,/neviolării dreptului declarat de Articolul 6 § 1 din Convenţie”. Astfel raportînd normele menţionate supra, la circumstanţele cauzei, Colegiul constată că perioada de referinţă care urmează a fi luată în consideraţie în speţă, constituie cea cuprinsă de la data naşterii obligaţiei de executare, adică data înaintării la cererea creditorului a documentului executoriu spre executare, pînă la ziua adoptării hotărîrii cu privire la o eventuală constatare a violării,/neviolării dreptului pretins.

Prin urmare nu poate fi stabilită cu certitudine data naşterii obligaţiei de executare avînd în vedere că la dosar nu este anexat titlul executoriu şi nici cererea lui Caminschi Maxim privind punerea în executare deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011. În asemenea circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră soluţia instanţei de apel privind încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul lui Caminschi Maxim a prejudiciului moral în mărime de 10000 lei, ca fiind neîntemeiată, rezultată din neelucidarea pe deplin a circumstanţelor pricinii cu încălcarea normelor de drept material.

8 În susţinerea concluziei sale, Colegiul mai indică că, conform Recomandării menţionate “Instanţa de judecată decide respingerea acţiunii ca vădit nefondată - nu există o aparenţă de încălcare a Convenţiei (de exemplu: în materia neexecutării cereri declarate vădit nefondate pentru o perioadă de neexecutare în mediu între 9 şi 11 luni – decizii de inadmisibilitate: Lupaşcu Petru, 10 luni; Coşleţ, 10 luni; Comandari, 11 luni; Nedelcov, 11 luni; Turchin, 11 luni; Glavcev, 6 luni; Gurău, 8 luni; Ciobanu Mircea, 8 luni; Osoian, 9 luni”. Analizînd jurisprudenţa CEDO în cazurile de neexecutare, putem constata că mărimea acesteia este de aproximativ de 600 euro pentru 12 luni de întîrziere şi cîte 300 euro pentru fiecare perioadă următoare de 6 luni de întîrziere.

Trebuie de menţionat că, chiar dacă perioadele mai scurte de un an, în mod normal, nu conduc la constatarea unei violări, la calcularea daunei morale se ia în consideraţie întreaga perioadă, inclusiv acel prim an de neexecutare. În materia duratei nerezonabile a procedurilor judiciare, sumele acordate cu titlu de prejudiciu moral variază între 1000 EURO şi 2500 EURO, pentru 5 sau 10 ani. Cea mai mică sumă s-a acordat Societăţii cu Răspundere Limitată “Deservire” - 600 EURO pentru 6 ani şi cea mai mare în Cravcenco, 3000 EURO, pentru 10 ani de examinare a unui litigiu de muncă.

Astfel, instanţa de apel urmează să stabilească data cînd a fost intentată procedura de executare în temeiul deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011, de la care urmează a fi calculată perioada neexecutării hotărîrii judecătoreşti, în vederea constatării faptului dacă a avut loc încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, precum şi stabilirea unei despăgubiri proporţionate cu sumele acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speţe similare.

Mai mult, instanţa de apel la stabilirea prejudiciului moral încasat din contul bugetului de stat în beneficiul lui Caminschi Maxim, nu a luat în considerare faptul că la 03 aprilie 2012, recurentul a fost concediat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011, Consiliul municipal a fost obligat să-l asigure cu spaţiu locativ social pe Caminschi Maxim şi familia acestuia, în conformitate cu art. 35 din Legea cu privire la Poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990 şi a normelor prevăzute de legislaţia locativă. În motivarea deciziei, instanţa de recurs face referire la Decizia CEDO nr. 28355/08 în cauza Păduraru contra Moldovei unde Curtea a notat că, la 28 decembrie 2007, reclamantul a părăsit postul de procuror, din aceste motive începînd cu data de 28 decembrie 2007, statul nu mai era obligat să-i acorde reclamantului o locuinţă socială.

Prin urmare, la rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de faptul că locuinţele sociale în cazul respectiv sunt acordate temporar pe durata funcţiei în cadrul instituţie publice. Astfel, Caminschi Maxim nu poate pretinde compensarea prejudiciului moral pentru încălcarea dreptului de executare în termen rezonabil a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 22 iunie 2011, pe perioada de după 03 aprilie 2012, ca rezultat al neexecutării 9 de către Consiliul municipal Chişinău, a obligaţiei de acordare în beneficiul recurentului a spaţiului locativ, care însă la data demisionării lui Caminschi Maxim din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a devenit inexistentă.

Totodată, la rejudecare instanţa de apel urmează să stabilească motivele eliberării din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a lui Caminschi Maxim, şi dacă motivele eliberării din funcţie ar putea sta la baza menţinerii dreptului recurentului – reclamant Caminschi Maxim la acordarea locuinţei sociale, în condiţiile legii. Luînd în considerare cele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia că instanţa de apel a examinat insuficient circumstanţele pricinii, nu a supus examinării depline cumulul circumstanţelor importante pentru soluţionarea pricinii, iar conţinutul deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 octombrie 2014 are un caracter superficial şi evaziv şi nu reflectă motivarea desfăşurată a concluziilor instanţei, fapt care serveşte temei de casare cu restituirea pricinii la rejudecare în instanţa de apel.

Nemotivarea hotărârii constituie o încălcare a dreptului la judecarea cauzei într-un mod echitabil prevăzut de art.6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, care obligă judecătorii naţionali să motiveze deciziile pentru a nu lăsa părţile într-o stare de incertitudine şi a nu le crea impresia că nu au fost auziţi. Urmează de menţionat şi faptul că, instanţa de apel nu este legată de motivele apelului privind legalitatea hotărîrii primei instanţe, ci este obligată să verifice legalitatea hotărîrii în întregul ei. Potrivit recomandărilor avizului nr.11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei privind calitatea hotărârilor judecătoreşti, o motivaţie şi o analiză clară sunt cerinţele fundamentale ale hotărârilor judecătoreşti şi un aspect important al dreptului la un proces echitabil.

Pentru a răspunde cerinţelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidenţieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esenţiale ce i-au fost prezentate.

Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului în care Curtea condamnă Statele pentru încălcarea art. 6 din Convenţie, nemotivarea hotărârilor de către instanţele de judecată aduce atingere echităţii procesului (Flux vs Moldova, hotărîrea din 20 noiembrie 2007, Tejedor Garcia vs Spania, hotărârea din 16 decembrie 1997, §31; Vasilescu vs România hotărârea din 08 iunie 2006). Din interpretarea art. 6§1 al CEDO, pronunţarea de către instanţele judecătoreşti a unor hotărîri motivate constituie una dintre garanţiile dreptului fundamental la un proces echitabil şi acesta presupune obligaţiunea instanţei judecătoreşti de a se pronunţa în hotărârile contestate asupra tuturor cerinţelor acţiunii, precum şi argumentelor invocate de către părţi întru, respectiv, admiterea sau respingerea acestora.

La rejudecarea pricinii instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi să respecte prevederile legislaţiei materiale, adoptînd o hotărîre legală şi întemeiată pe 10 circumstanţele de fapt şi de drept stabilite în cadrul procesului judiciar şi în confirmate cu cumulul de probe pertinente şi concludente.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. c), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admit recursurile declarate de către Caminschi Maxim şi Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova . Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Caminschi Maxim împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, intervenienţi accesorii executorii judecătoreşti Ungureanu Oleg, Boţan George şi Consiliul municipal Chişinău cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, repararea prejudiciului material şi moral, cu remiterea pricinii pentru rejudecare în instanţa de apel – Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecători Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Maria Ghervas Dumitru Mardari 11