- Dosarul nr.
- 2r-280/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 25 martie 2015
- Părțile
- Gavrilan Pavel vs Ministerul Afacerilor Interne
- Pe scurt
- Temeiurile declărării revizuierii
2r-280/15 — Recunoașterea ilegală a micșorării categoriei tarifare și recalcularea pensiei
dosarul nr. 2r-280/15 prima instanţă A. Gafton instanţa de apel V. Pruteanu, Gavrilița, L. Popova DECIZIE 25 martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând recursul declarat de către Pavel Gavrilan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pavel Gavrilan împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la recunoașterea ilegală a micșorării categoriei tarifare și recalcularea pensiei, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2015, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pavel Gavrilan.
constată La 01 octombrie 2013, Pavel Gavrilan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la recunoașterea ilegală a micșorării categoriei tarifare și recalcularea pensiei. În motivarea cererii, Pavel Gavrilan a menționat că a activat în organele afacerilor interne începînd cu 01 noiembrie 1974 în funcția de Șef-adjunct al Secției tehnico-operative independente.
Odată cu înființarea secției de comunicații, la 17 februarie 1981 a fost numit în funcția de șef al acestei secții, unde a activat pînă la ieșirea la pensie la 03 august 1992. La fel menționează că pensia i-a fost calculată reieșind din salariul de funcție de șef al Secției Departamentului serviciilor de asigurare, egal cu salariul de funcție al șefului de secție, ceea ce corespunde statutului funcției tarifare nr. 11. Ulterior, după concedierea sa, statutul funcției deținute de Șef al Departamentului independent, s-a redus pînă la șef de secție în componența Direcției, reducînd statutul cu minim 1,5 categorii. Pavel Gavrilan consideră că dreptul dobîndit la data concedierii sale nu poate fi limitat prin reducerea ulterioară a statutului funcției deținute cu 1,5 categorii și nu poate influența asupra mărimii pensiei calculate la data concedierii.
Solicită stabilirea majorării la plata pensiei și echivalarea funcției deținute la nivel de aparat central. 1 Prin încheierea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 20 martie 2014, procesul a fost încetat. Nefiind de acord cu încheierea în cauză, la 24 martie 2014 Pavel Gavrilan a contestat-o cu recurs. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2014, a fost respins recursul declarat de Pavel Gavrilan și menținută încheierea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 20 martie 2014. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2015, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pavel Gavrilan. La 03 februarie 2015, Pavel Gavrilan a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2015, solicitînd admiterea recursului, casarea încheierii contestate și restituirea cauzei la rejudecare.
Recurentul Pavel Gavrilan, în motivarea recursului a menționat că nu este de acord cu încheierea contestată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii contestate din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după de examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. S-a constatat că, Pavel Gavrilan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la recunoașterea ilegală a micșorării categoriei tarifare și recalcularea pensiei.
Prin încheierea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 20 martie 2014, procesul a fost încetat pe motiv că într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri s-a emis o hotărîre judecătorească rămasă irevocabilă, prin care s-a soluționat litigiul. Nefiind de acord cu încheierea menționată, Pavel Gavrilan a declarat recurs împotriva acesteia, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2014, a fost respins recursul declarat de Pavel Gavrilan și menținută încheierea Judecătoriei Centru municipiul Chișinău din 20 martie 2014 (f.d. 54-55). Drept urmare, la 09 iulie 2014, Pavel Gavrilan a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 iunie 2014 (f.d.
58-59). Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 21 ianuarie 2015, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pavel Gavrilan (f.d. 83-84). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că Curtea de Apel Chişinău, prin încheierea din 21 ianuarie 2015, întemeiat a respins cererea de revizuire declarată de Pavel Gavrilan. În conformitate cu art. 451 al. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale urmează că, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.
2 În conformitate cu art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.
După cum rezultă din cererea de revizuire, Pavel Gavrilan nu a indicat care punct al art. 449 CPC î-l invocă drept temei al revizuirii. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuentul Pavel Gavrilan, în cererea de revizuire nu a invocat nici unul din temeiurile prevăzute în art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că admiterea cererii de revizuire ar contravine şi principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.
Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că Curtea de Apel Chişinău, prin încheierea din 21 ianuarie 2015, corect a concluzionat că argumentele invocate de către recurent în cererea de revizuire nu se încadrează în nici unul din temeiurile prevăzute în art. 449 CPC şi, prin urmare, întemeiat şi legal a respins cererea de revizuire depusă de către Pavel Gavrilan ca fiind inadmisibilă. 3 Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea contestată.
În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie decide Se respinge recursul declarat de către Pavel Gavrilan. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 ianuarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pavel Gavrilan împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la recunoașterea ilegală a micșorării categoriei tarifare și recalcularea pensiei. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 4