2ra-407/15 — Încetarea încălcării dreptului de proprietate

prima instanță A. Donos dosarul nr. 2ra-407/15 instanța de apel T. Duca, S. Procopciuc E. Grumeza DECIZIE 25 martie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Ion Druță, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Boris Basistîi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Boris Basistîi împotriva Angelei Gherasimciuc și Nataliei Ciupercă cu privire la încetarea încălcării dreptului de proprietate, evacuare din imobil fără acordarea altui spaţiu locativ, radierea vizei de domiciliu și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 30 septembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Angela Gherasimciuc și cererea de alăturare la apel a Nataliei Ciupercă, casată hotărârea Judecătoriei Bălți din 28 noiembrie 2013 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 08 iulie 2013, Boris Basistîi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Angelei Gherasimciuc și Nataliei Ciupercă cu privire la încetarea încălcării dreptului de proprietate, evacuare din imobil fără acordarea altui spaţiu locativ, radierea vizei de domiciliu și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că în baza contractului de donație nr.2955 din 13 februarie 2012 (0300/12/2365) a obținut dreptul de proprietate asupra 1/8 din casa de locuit amplasată în str. Libertății, 30, mun. Bălți, însă nu-și poate realiza dreptul de folosință asupra acestuia din motiv că pârâtele Angela Gherasimciuc și Natalia Ciupercă, care au viză de domiciliu în acest imobil, au instalat un lacăt la ușa de acces în casă, astfel creând-ui obstacole în folosirea imobilului. Solicită reclamantul Boris Basistîi încetarea încălcării dreptului său de proprietate de către pârâtele Angela Gherasimciuc și Natalia Ciupercă, evacuarea acestora din imobilul amplasat în str. Libertății, 30, mun.

Bălți fără acordarea altui spaţiu locativ, radierea vizei de domiciliu din Registrul de evidență a populației și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 28 noiembrie 2013 acțiunea a fost admisă, au fost obligate Angela Gherasimciuc și Natalia Ciupercă să înceteze încălcarea dreptului de proprietate a lui Boris Basistîi, au fost evacuate Angela Gherasimciuc și 2 Natalia Ciupercă din casa de locuit din str. Libertății, 30, mun. Bălți, fără acordarea altui spațiu locativ, cu radierea vizei de domiciliu din Registrul de evidentă a populației și a fost încasat de la Angela Gherasimciuc și Natalia Ciupercă în mod solidar în beneficiul lui Boris Basistîi cheltuielile de judecată în sumă de 5661 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălți din 30 septembrie 2014 a fost admis apelul declarat de către Angela Gherasimciuc și cererea de alăturare la apel a Nataliei Ciupercă, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea lui Boris Basistîi a fost respinsă. La 31 decembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Boris Basistîi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului, recurentul a invocat încălcarea esențială și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Instanţa de apel a casat hotărîrea primei instanţe invocînd prezenţa constituirii dreptului de uz şi de abitaţie din partea intimatelor Angela Gherasiciuc şi Natalia Ciuperca şi a statuat că Boris Basistîi şi-a întemeiat acţiunea exclusiv pe prevederile dreptului cu privire la locuinţe şi în acest mod instanţa de apel a aplicat şi interpretat eronat cadrul legal. Menţionează că în cazul dat nu a fost constituit dreptul real de uz şi de abitaţie pentru Angela Gherasimciuc şi Natalia Cuipercă în raport cu imobilul din str. Libertăţii nr. 30, mun. Bălţi din proprietatea privată a lui Boris Basistîi. Contrar prevederilor art. 424 alin. (3) şi art. 496 alin. (1) Codul civil, instanţa de apel a statuat constituirea unor drepturi reale de uz şi abitaţie pentru intimatele Angela Gerasimciuc şi Natalia Ciupercă, fapt care este în contradicţie cu evidenţa din Registrul bunurilor imobile.

Or, Boris Basistîi a dobîndit dreptul de proprietate în temeiul contractului de donaţie nr. 2955 din 13 februarie 2012. Susține că instanța de apel eronat a invocat hotărârea judecătorească din 19 noiembrie 1992 în raport cu proprietarul Boris Basistîi deoarece intimatele nu au constituit legal nici un drept de abitație și uzufruct în privința apartamentului în litigiu, astfel de drept ne fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile, or, Angela Gherasimciuc a fost instalată potrivit hotărârii judecătorești din 19 noiembrie 1992, având în vedere raporturile juridice din acea vreme dintre aceasta și Vasile Basistîi. Mai menţionează că concluziile instanţei de apel se contrazic deoarece instanţa de apel reţine că prin faptul că apelanţii locuiesc în locuinţa litigioasă nu-i lezează nici un drept de proprietate al intimatului şi prin urmare nici nu urmează a fi restabilit.

O altă modalitate de încălcare a dreptului de proprietate intimatul nu s-a invocat şi nici nu s-a stabilit în cadrul cercetării judecătoreşti, iar pe altă parte motivează că în cazul de faţă între reclamant şi pîrît nu existau raporturi de obligaţii derivate din locaţiune pentru că schimbarea proprietarului urmînd a avea ca efect predarea bunului. De asemenea, mai consideră că cererile de apel au fost depuse cu omiterea termenului legal de declarare a apelului şi urmau a fi respinse ca tardive. Mai mult, în cererile de apel depuse apelantele au solicitat casarea hotărîrii cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Apelanţii în cererea lor de apel nu argumentează şi 3 nu motivează cu circumstanţe din domeniul raporturilor civile din domeniul instituţiei civile a uzului şi a abitaţiei şi nu a solicitat casarea hotărîrii pronunţate de prima instanţă cu respingerea acţiunii.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii este cert faptul că la 20 noiembrie 2014 Boris Basistîî a recepţionat decizia instanţei de apel di30 septembrie 2014, iar la 31 decembrie 2014, adică în termenul prevăzut de lege Boris Basistîi a declarat recurs. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 11 martie 2015 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. Recursul declarat este fondat din considerentele ce succed. În cadrul examinării pricinii s-a stabilit că recurentul Boris Basistîi în baza contractului de donaţie nr. 2955 din 13 februarie 2012 a devenit proprietarul a 1/8 din bunul imobil cu nr. cadastral 0300304.366.01 şi 03300304.366.02 situat pe str. Libertăţii 30, mun.

Bălţi. Înaintând prezenta acţiune în judecată Boris Basistîî susţine că nu-şi poate realiza dreptul său de proprietate asupra bunului său, din motiv că pîrîtele Angela Gherasimciuc şi Natalia Ciupercă care au viza de domiciliu în casa respectivă, au schimbat lacatele la uşă prin ce i se îngrădeşte accesul său la imobil. Prima instanţă, fiind investită cu judecarea pricinii în fond a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii, admiţînd-o cu obligarea Angelei Gherasimciuc şi Nataliei Ciupercă să înceteze încălcarea dreptului de proprietate a lui Boris Basistîi din casa de locuit din str. Libertăţii 30, mun. Bălţi şi evacuarea acestora din imobilul nominalizat cu radierea vizei de domiciliu din registrul de evidenţă a populaţiei.

Instanţa de apel, judecînd pricina în ordine de apel a casat hotărîrea primei instanţe şi a emis o nouă hotărîre de respingere a acţiunii lui Boris Basistîi concluzionînd că în litigiu din speţă este prezenţa dreptului de uz şi abitaţie din partea intimatelor Angela Gherasimciuc şi Angela Ciupercă. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel este emisă cu aplicarea şi interpretarea eronată a normelor de drept material. Conform art. 315 alin. (1) Codul civil, proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului. Conform art. 316 alin. (1) şi (2) Codul civil, proprietatea este, în condiţiile legii, inviolabilă.

Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda 4 proprietatea sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă şi prealabilă despăgubire. Exproprierea se efectuează în condiţiile legii. Art. 320-321 Codul civil, dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate. În cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndeşte la data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepţiile prevăzute de lege. Iar, art. 376 alin. (1) Codul civil prevede că dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decît prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării.

El poate cere, de asemenea, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Pot fi solicitate despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerinţe este imposibilă. Dreptul de proprietate este un drept garantat de art. 46 din Constituţia Republicii Moldova, care prevede că dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii cu dreaptă şi prealabilă despăgubire. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă corect a stabilit că potrivit informaţiei eliberate de Întreprinderea de Stat „CRIS „Registru” intimatele Angela Gherasimciuc născută la 12 mai 1970 şi Natalia Ciupercă născută la 16 mai 1990 sunt înregistrare cu domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova pe adresa mun.

Bălţi, str. Svobodî (Libertăţii) 30. Tot din materialele cauzei şi anume din certificatul OCT Bălţi, Filiala ÎS „Cadastru” din 13 februarie 2012 se confirmă faptul că recurentul Boris Basistîi deţine cu drept de proprietate 1/8 cotă-parte din imobilul cu nr. cadastral 0300304.366 şi nr. cadastral 0300304.366.01 situat în mun. Bălţi str. Libertăţii, 30 în temeiul contractului de donaţie nr. 2955 din 13 februarie 2012, drept înregistrat la 13 februarie 2012. În circumstanţele date prima instanţă temeinic şi legal a concluzionat că recurentul este îndreptăţit să-şi revendice bunul imobil nominalizat din posesia pîrîtelor-intimate şi să ceară încetarea încălcării dreptului său de proprietate, evacuarea şi radierea vizei de reşedinţă a Angelei Gherasimciuc şi Nataliei Ciupercă.

În ceea ce priveşte concluzia instanţei de apel, Colegiul reţine că este una greşită deoarece în cazul dat nu a fost constituit dreptul real de uz şi abitaţie pentru Angela Gherasimciuc şi Natalia Ciupercă în raport cu imobilul din str. Libertăţii 30 mun. Bălţi din proprietatea privată a recurentului Boris Basistîi. Or, art. 424 alin. (3) Codul civil prevede că uzul şi abitaţia se constituie în temeiul unui act juridic ori a legii, dispoziţiile privind registrul bunurilor imobile fiind aplicabile pentru bunurile imobile. De asemenea, art. 496 alin. (1) Codul civil prevede că în registrul bunurilor imobile sunt descrise imobilele şi sunt indicate drepturile reale care au obiect aceste bunuri.

Conform art. 4 alin. (2) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, obiecte ale înregistrării sunt bunurile imobile, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra lor. 5 Art. 5 alin. (2) din aceiaşi Lege prevede că sunt supuse înregistrării obligatorii bunurile imobile şi drepturile asupra lor indicate la art. 4 alin. (2) şi (3). Aşadar, după cum s-a menţionat recurentul Boris Basistîi a dobîndit dreptul de proprietate în temeiul contractului de donaţie nr.2955 din 13 februarie 2012, fapt ce se confirmă prin înscrierea făcută în Registrul bunurilor imobile la 13 februarie 2012, pe cînd aşa pretinsul drept de uz şi de abitaţie a intimatelor Angela Gherasimciuc şi Natalia Ciupercă nu este înregistrat în Registrul bunurilor imobile.

Instanţa de recurs mai consideră eronată şi concluzia instanţei de apel precum că intimatele au dobîndit dreptul de abitaţie în imobilul menţionat în baza hotărîrii judecătoreşti din 19 noiembrie 1992 în raport cu proprietarul Boris Basistîî, deoarece intimatele nu au constituit legal nici un drept de abitaţie şi uzufruct în raport cu apartamentul nr. 30 din str. Libertăţii, mun. Bălţi, neregăsindu-se înregistrat un altfel de drept în Registrul bunurilor imobile.

Instanţa de apel a mai reţinut că Angela Gherasimciuc a fost instalată în imobilul dat conform hotărîrii judecătoreşti din 19 noiembrie 1999, avînd în vedere situaţia raporturilor de la acea vreme dintre intimată şi numitul Vasile Basistîi ca membru al familiei acestuia, menţionînd că Vasile Basistîi, Boris Basistîi şi Angela Gherasimciuc sunt fraţi, însă instanţa de apel face o deducţie eronată cu privire la speţa din litigiu dintre recurentul Boris Basistîi şi intimatele Angela Gherasimciuc şi Natalia Ciupercă cînd afirmă că intimatele ar avea calitate juridică de membru al familie recurentului Boris Basistîi, or, intimatele Angela Gherasimciuc şi Natalia Ciupercă au calitatea de rude pentru Boris Basistîi şi nicidecum membru al familiei acestuia.

Prin urmare, instanţa de recurs reţine ca greşită şi contrară prevederilor normelor de drept material enunţate concluzia instanţei de apel de casare a hotărîrii primei instanţe şi emitere a unei noi hotărîri de respingere a acţiunii, fiind întemeiată critica recurentului în sensul că instanţa de apel n-a examinat probele pertinente administrate la dosar care probează faptul că el este proprietarul acestui imobil, iar probe pertinente care ar dovedi contrariul sau că este constituit dreptul de uz şi de abitaţie intimatele în cadrul examinării pricinii nu au prezentat.

În atare circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că soluţia primei instanţe de admitere a acţiunii este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material, cu aprecierea juridică cuvenită a probelor în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă şi respectării prevederilor art. art. 121, 122 Codul de procedură civilă. Constată că instanţa de apel a interpretat eronat prevederile art. art. 424 - 427 Codul civil, ceia ce a dus la pronunţarea unei hotărîri nelegitime şi neîntemeiate. Astfel, soluţia dată de prima instanţă conform prevederilor legale enunţate este legală şi întemeiată, care a cercetat pertinent probele administrate la materialele pricinii şi corect a soluţionat litigiul dat.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă, însă normele de drept material au fost aplicate eronat de către instanţa de apel şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Boris 6 Basistîi, de a casa integral decizia instanţei de apel şi de a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Boris Basistîi.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 30 septembrie 2014 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 28 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Boris Basistîi împotriva Angelei Gherasimciuc și Nataliei Ciupercă cu privire la încetarea încălcării dreptului de proprietate, evacuare din imobil fără acordarea altui spaţiu locativ, radierea vizei de domiciliu și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă Ion Corolevschi