2rhc-45/15 — Recunoaşterea dreptului de proprietate, radierea gajului

prima instanţă Iu. Grosu dosarul nr.2rhc-45/15 instanţa de recurs Iu. Sîrcu, Iu. Diaconu, Iu. Oprea, I. Druţă, I. Corolevschi ÎNCHEIERE 25 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire depusă de către Banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Veronicăi Bunescu împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Pro- Leasing, în proces de lichidare, Banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni, intervenientul accesoriu Banca Comercială „Energbank” societate pe acţiuni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, separarea bunului din masa debitoare, radierea gajului şi anularea măsurilor de asigurare, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2015, prin care a fost admis recursul declarat de către Veronica Bunescu, casată hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 15 decembrie 2014 şi emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 21 octombrie 2013, Veronica Bunescu a depus în instanţa de judecată o cerere de chemare în judecată împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Pro- Leasing”, în proces de lichidare, Banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni,

intervenientul accesoriu Banca Comercială „Energbank” societate pe acţiuni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate şi separarea bunului din masa debitoare. În motivarea acţiunii Veronica Bunescu a invocat că la 29 septembrie 2010 a semnat cu Compania de Leasing SRL „Pro-Leasing”, contractul de leasing financiar nr.0043-2010. Obiectul contractului a constituit procurarea de către Veronica Bunescu, prin intermediul SRL „Pro-Leasing”, în baza leasingului financiar, a unui automobil de model BMW X6, nr. caroseriei WBAFH61080LL7787, nr. motorului 23137399, anul producerii 2010, nr. de înmatriculare KDA 555, la un preţ de 999 180 lei, pe o perioadă de 36 de luni. 1 Astfel, parte integrantă a contractului de leasing, a constituit graficul de achitare a plăţilor, prin care părţile au stipulat expres sumele şi termenii de plată a valorii bunului cît şi a ratelor de leasing.

Pe perioada valabilităţii contractului de leasing, de către părţi au fost întocmite, în calitate de Anexă la contractual menţionat: graficul de achitare a plăţilor din 20 septembrie 2010; graficul de achitare a plăţilor din 17 august 2011; Graficul de achitare a plăţilor din 01 iunie 2012. Astfel, potrivit graficului de achitare a plăţilor din 20 septembrie 2010, Veronica Bunescu urma să achite în adresa SRL „Pro-Leasing”: dobînda de leasing unică – 19983,60 lei; rata de leasing unică - 299 754,0 lei; rata de leasing lunară a cîte 27 074.591ei /lunar, obligaţie care a fost executată de Veronica Bunescu integral, fapt dovedit prin bonurile de plată anexate la materialele dosarului.

La 17 august 2011 a achitat anticipat valoarea auto, în sumă de 162300 lei, pentru ce a achitat şi un comision pentru rambursarea anticipată în mărime de 2434,50 lei, în rezultatul cărui fapt, la 17 august 2011 Veronica Bunescu şi SRL „Pro-Leasing” întocmesc şi semnează graficul de achitare a plăţilor din 17 august 2011 iar la 01 iunie 2012, Veronica Bunescu şi SRL „Pro-Leasing” întocmesc şi semnează graficul de achitare a plăţilor din 01 iunie 2012, obligaţii care au fost executate de către ea integral, ultima achitînd la 04 septembrie 2013 (în termen) ultima tranşă a ratei de leasing scadentă.

Mai menţionează că a obţinut dreptul de proprietate asupra autoturismului model BMW X6, n/î KDA-555 la data achitării contractului de leasing financiar, 04 septembrie 2013, iar procesul de insolvabilitate a SRL „Pro-Leasing” s-a intentat ulterior, prin hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 30 septembrie 2013. Astfel, faptul că în perioada de valabilitate a contractului la data 30 septembrie 2013 prin hotărîrea Curţii de Apel Bălţi s-a intentat procesul de insolvabilitate faţă de SRL „Pro-Leasing” a şi împiedicat de fapt semnarea unui act de predare în proprietatea Veronicăi Bunescu a automobilului obiect al contractului. Mai invocă că necătînd la faptul că nu a fost semnat un act de primire predare în proprietate a automobilului, pe toată perioada valabilităţii contractului, SRL „Pro-Leasing” a eliberat pe numele ei facturi fiscale.

Or, în conformitate cu art.93 alin.(3) Codul fiscal, livrare de mărfuri se consideră transmitere dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision. Iar, conform cu art. 117 alin. (1) Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.

Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale. Totodată, art. 108 alin. (1) Codul fiscal, prevede că data obligaţiei fiscale privind TVA este data livrării. Data livrării se consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor, cu excepţia cazurilor stipulate la alin. (5), (6) şi (7) aceluiaşi articol. Prin urmare, 2 factura fiscală urmează a fi prezentată cumpărătorului la momentul predării mărfurilor de către furnizorul cumpărătorului. Astfel, reclamanta susţine că de facto, transmiterea dreptului de proprietate din numele SRL „Pro-Leasing” către Bunescu Veronica în baza contractului de leasing, este odată cu eliberarea şi transmiterea facturilor.

Invocă că conform pct.4.2.5 şi pct.4.2.6 a contractului SRL „Pro- Leasing” s-a obligat să asigure eliberarea automobilului menţionat de sub gaj, precum şi să transmită dreptul de proprietate, în cazul onorării în termen şi integral a obligaţiilor de plată, însă SRL „Pro-Leasing” nu a îndeplinit obligaţia asumată prin contract privind eliberarea automobilului de sub gaj, motiv pentru care Bunescu Veronica solicită separarea din masa debitoare a autoturismului model BMW X6, n/î KDA- 555. Conform art. 557 alin. (9) Codul civil, gajul înregistrat în privinţa automobilului în vederea garantării executării obligaţiilor SRL „Pro-Leasing” faţă de BC „Moldindconbank”, este afectat de aceiaşi condiţie, urmând a fi stinse concomitent cu încetarea dreptului de proprietate a SRL „Pro-Leasing” în privinţa obiectului contractului de leasing.

Conform art. 456 Codul civil, SRL „Pro-Leasing”, în calitate de „locator” în cadrul raporturilor contractuale de leasing, nu dispune de prerogativa de a greva cu gaj dreptul de proprietate a „locatarului” obţinut în condiţiile contractului de leasing, gajul instituit cu excedarea împuternicirilor SRL „Pro-Leasing” fiind lovit de nulitate în conformitate cu prevederile art. 220 Codul civil, din momentul survenirii evenimentului care constituie temei de încetare a dreptului de proprietate - achitarea integrală a ratelor de leasing. Prevederile art. 457 alin. (9) Codul civil stipulează că cel care are asupra bunului un drept afectat de modalităţi sau susceptibil de nulitate poate constitui doar un gaj afectat de aceleaşi modalităţi sau condiţii de nulitate, astfel gajul urmând a fi stins concomitent cu încetarea dreptului de proprietate a SRL „Pro- Leasing” asupra bunurilor din litigiu.

Prin urmare, Veronica Bunescu solicită recunoaşterea dreptului de proprietate după Veronica Bunescu asupra automobilului de model BMW X6, nr. caroseriei WBAFH61080LL77787, nr. motorului 23137399, anul producerii 2010, nr. de înmatriculare KDA 555; anularea dreptului de gaj deţinut de către BC „Moldindconbank” asupra automobilului dat; înregistrarea dreptului de proprietate asupra automobilului de model BMW X6, nr. caroseriei WBAFH61080LL77787, nr. motorului 23137399, anul producerii 2010, nr. de înmatriculare KDA 555, după Veronica Bunescu în Registrul transportatorilor deţinut de către Direcţia înregistrarea transportului şi calificarea conducătorilor auto a Ministerului Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii.

La 31 martie 2014, Veronica Bunescu a depus cerere de concretizare a cerinţelor din acţiune solicitînd recunoaşterea dreptul de proprietate după Veronica Bunescu, asupra automobilului de model BMW X6, nr. caroseriei WBAFH61080LL77787, nr. motorului 23137399, anul producerii 2010, nr. de înmatriculare KDA 555; separarea automobilul din masa debitoare a SRL „Pro- Leasing” în procedura de insolvabilitate; declararea nulă a contractul de gaj nr. 40 din 29 septembrie 2010 şi contractul de gaj nr. 40 din 28 decembrie 2010, în partea 3 ce se referă la constituirea gajului asupra automobilului nominalizat, radierea gajului instituit în baza acestor contacte, anularea masurilor de asigurare aplicate prin hotărîrea Curţii de Apel Bălti din 30 septembrie 2014, în partea ce se refera la automobilul dat; înregistrarea dreptului de proprietate asupra automobilului menţionat după Veronica Bunescu în Registrul Transportatorilor deţinut de către Direcţia înregistrarea transportului şi calificarea conducătorilor auto a Ministerului Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 15 decembrie 2014 acţiunea Veronicăi Bunescu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2015 a fost admis recursul declarat de către Veronica Bunescu, casată hotărîrea primei instanţe si emisă o nouă hotărîre de admitere integrală a acţiunii. La 05 martie 2015, BC „Moldindconbank” SA a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, cerînd casarea acesteia cu dispunerea rejudecării recursului. Revizuientul BC „Moldindconbank” SA în motivarea cererii de revizuire a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de recurs şi necesită a fi revizuită, deoarece instanţa a examinat un recurs tardiv încălcîndu-le dreptul la un proces echitabil şi că instanţa a aplicat eronat legislaţia în ceea ce priveşte instituţia gajului.

Menţionează că prin radierea gajului şi recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunului litigios se afectează calitatea BC „Moldindconbank” SA ca creditor garantat, dat fiind faptul că acest bun aparţine masei debitoare a societăţii, iar avînd în vedere că datoria societăţii faţă de bancă nu a fost stinsă, gajul instituit asupra automobilului în litigiu nu este susceptibil radierii. Odată cu recunoaşterea dreptului de proprietate şi ridicarea gajului asupra bunului litigios, Banca ca creditor garantat îşi pierde dreptul de creanţă asupra patrimoniului debitorului şi ca rezultat va suferi pierderi majore, astfel fiind încălcat dreptul băncii la executarea creanţelor patrimoniale din masa debitoare.

Consideră că în cazul dat există temei de revizuire prevăzut de art. 449 lit. b) CPC. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. Revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale ce s-ar încadra în art. 449 CPC. De asemenea aceste temeiuri urmează a fi aplicate aşa cum le-a determinat norma juridică respectivă.

S-a constatat că instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, la 25 februarie 2015, a examinat recursul declarat de către Veronica Bunescu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Veronicăi Bunescu împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Pro- Leasing”, în proces de lichidare, Banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni, intervenientul accesoriu Banca Comercială „Energbank” societate pe 4 acţiuni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, separarea bunului din masa debitoare, radierea gajului şi anularea măsurilor de asigurare, şi în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, a admis recursul declarat de către Veronica Bunescu, a casat hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 15 decembrie 2014 şi a emis o nouă hotărîre de admitere a acţiunii.

Drept temei al cererii de revizuire au fost invocate prevederile art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Conform art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire trebuie să conţină, în mod obligatoriu, temeiurile consemnate la art. 449 CPC, cu anexarea probelor ce le confirmă. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile stabilite în art. 449 lit. b) CPC.

Cu toate că revizuentul indică în cererea de revizuire drept temei art. 449 lit. b) CPC, în argumentarea cererii nu invocă careva circumstanţe sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală. Pe marginea argumentelor revizuentului privind dezacordul cu anumite concluzii ale instanţei de recurs expuse în textul deciziei din 25 februarie 2015, instanţa reţine că acestea se referă la fondul prezentei cauze, demonstrând nemulţumirea BC „Moldindconbank” SA cu hotărârea pronunţată şi nu relevă prin prisma art. 449 CPC careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătoreşti rămase irevocabile. Colegiul precizează că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării.

Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe temeiul unor elemente ce au format obiectul judecăţii finalizată cu pronunţarea hotărîrii a cărei revizuire se solicită. Pentru admiterea cererii de revizuire pe acest temei este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Examinînd argumentele cererii de revizuire, Colegiul le apreciază drept declarative, iar dezacordul revizuentului cu decizia instanţei de recurs, relatarea situaţiei, în viziunea revizuentului, fără a indica vreun temei prevăzut de art. 449 CPC, face ca acesta să fie respins de către instanţă din considerentul că motivele indicate în dezacord nu se încadrează în prevederile normei precitate şi nu constituie temei de casare a deciziei. 5 Coroborînd cele expuse, Colegiul notează că argumentele susţinute de revizuent nu pot fi acceptate drept noi circumstanţe care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului. Mai mult, reiterează că revizuentul trebuie să probeze că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Prin urmare, Colegiul respinge argumentele revizuentului invocate întru susţinerea cererii de revizuire a deciziei instanţei de recurs prin prisma art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă. Totodată, Colegiul consideră imperios necesar să precizeze că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, inter alia, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecată). Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar şi în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei.

Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice(Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a).

În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de BC „Moldindconbank” SA ca inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2015, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Veronicăi Bunescu împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Pro- Leasing”, în proces de lichidare, Banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni, intervenientul accesoriu Banca Comercială „Energbank” societate pe 6 acţiuni cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate, separarea bunului din masa debitoare, radierea gajului şi anularea măsurilor de asigurare.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druţă Ion Corolevschi 7