2ra-418/15 — Încasarea prejudiciului material şi moral şi compensarea cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 2ra-418/15 prima instanță: I. Mînăscurtă instanța de apel: M. Anton, A. Secrieru, I. Cotruță ÎNCHEIERE 04 martie 2015 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ludmila Vîntu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Serghei Albu împotriva Ludmilei Vîntu cu privire la încasarea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de către Ludmila Vîntu împotriva lui Serghei Albu cu privire la încasarea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 23 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Ludmila Vîntu, admis apelul declarat de către Serghei Albu, casată hotărârea Judecătoriei Ciocana, municipiul Chișinău din 21 februarie 2014 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea inițială a fost admisă parțial iar acțiunea reconvențională a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 08 noiembrie 2012, Serghei Albu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Vîntu cu privire la încasarea prejudiciului material și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că în luna iulie 2012, în urma contractului verbal încheiat cu pârâta Vîntu Ludmila, care a fost contactată prin intermediul ziarului Makler, ultima s-a obligat să presteze servicii de reparație a casei de locuit. Susține că pentru lucrările contractate, conform calculelor prezentate de către pârâta, urma să achite acesteia suma de 10830 lei. Menționează că pe parcurs, nefinisând volumul de lucru și motivând că are nevoie urgent de o sumă de bani, profitând de încrederea reclamantului, a cerut şi a 1 primit de la acesta suma de 10000 lei, după care, la telefon a răspuns că nu dorește să finiseze lucrările. Invocă reclamantul că între timp pe pereți şi pe tavan au apărut fisuri, iar amestecul aplicat s-a desprins de pe tencuială ca rezultat al nerespectării tehnologiei.

Reține că deoarece dispunea doar de numărul de telefon al pârâtei, dar aceasta nu răspundea la apelurile telefonice, a fost nevoit să se adreseze cu cerere la politie pentru a stabili locul aflării Ludmilei Vîntu şi a soțului ei Oleg, pentru a fi atrași la răspundere. Mai susține că la 13 august 2012 s-a adresat cu o cerere şi la producătorul materialelor de construcție SRL „Knauf-Gips” cu solicitarea de a delega la fața locului un specialist pentru a verifica calitatea materialelor de construcție şi a stabili cauza apariției defectelor şi modul de înlăturare a lor, iar conform răspunsului nr. 07-187 din 25 septembrie 2012, de către conducătorul centrului de instruire și specialistului pentru calitate a SRL „Knauf-Gips” s-a stabilit că defectele apărute sunt rezultatul nerespectării procesului tehnologic, iar pentru înlăturarea defectelor urmează a fi înlăturată toată tencuiala aplicată până la temelie şi efectuarea lucrărilor de la început.

Indică reclamantul că costul materialelor procurate şi folosite la efectuarea lucrărilor conform bonului fiscal şi a facturii fiscale FV 6550618 în sumă de 3620 lei au fost irosite, urmând să fie procurate din nou. Prin urmare, solicită reclamantul încasarea de la Ludmila Vîntu a sumei de 13620 lei cu titlu de prejudiciu material și compensarea cheltuielilor de judecată. La 11 noiembrie 2013, în cadrul ședinței de judecată, Serghei Albu a depus o cerere de concretizare a cerințelor, solicitând încasarea de la Ludmila Vîntu a sumei de 14614 lei cu titlu de prejudiciu material, 1000 lei cu titlu de prejudiciu moral și cheltuielile de judecată pentru efectuarea expertizei în mărime de 3005 lei şi achitarea taxei de stat în mărime de 408,60 lei.

La 03 decembrie 2013, Ludmila Vîntu a depus cerere reconvențională împotriva lui Serghei Albu cu privire la încasarea prejudiciului material și moral. În motivarea acțiunii reconvenționale, Ludmila Vîntu a indicat că pentru efectuarea lucrărilor reclamantul Serghei Albu nu i-a pus la dispoziție materialele necesare și de calitate corespunzătoare, nu a luat în calcul recomandările referitoare la efectuarea reparației, iar la finalizarea lucrărilor nu a înaintat obiecții şi a achitat doar suma de 3000 lei. Susține că după ce a observat că reclamantul nu dorește să-i achite plata datorată, aceasta a stopat lucrările până când îi va fi achită toată suma integral, dar reclamantul a început să o terorizeze la telefon, iar ca urmare a suportat suferințe psihice.

Solicită Ludmila Vîntu încasarea de la Albu Serghei în beneficiul său a sumei de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 5785 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin neachitarea deplină a prețului pentru lucrările efectuate. 2 Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana. mun. Chişinău din 21 februarie 2014 acțiunea inițială și acțiunea reconvențională au fost admise parțial, s-a încasat de la Ludmila Vîntu în beneficiul lui Serghei Albu suma de 4891 lei cu titlu de prejudiciu material şi cheltuielile de judecată în mărime de 1069,13 lei și de la Serghei Albu în beneficiul Ludmilei Vîntu suma de 830 lei cu titlu de datorie şi cheltuieli de judecată în mărime de 150 lei. În rest pretențiile au fost respinse.

Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 23 octombrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Ludmila Vîntu, admis apelul declarat de către Serghei Albu, casată hotărârea primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre prin care acțiunea inițială a fost admisă parțial iar acțiunea reconvențională a fost respinsă. S-a încasat de la Ludmila Vîntu în beneficiul lui Serghei Albu suma de 14614 lei cu titlu de prejudiciu material, cheltuielile de judecată în sumă de 3005 lei pentru efectuarea expertizei, taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată în mărime de 408,60 lei și taxa de stat aferentă apelului în mărime de 219 lei, iar în total suma de 18246,60 lei. În rest pretenția privind încasarea prejudiciului moral a fost respinsă.

La 22 decembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Ludmila Vîntu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel cerând admiterea acestuia, casarea deciziei contestate și menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată şi emisă cu încălcarea normelor de drept material. Susține că instanța de apel a aplicat eronat legea și a dat o apreciere dublă legislației constatând că între părți a fost încheiat un contract de antrepriză, bazându- se doar pe declarațiile intimatului, însă fără a stabili care au fost condițiile acestui contract. Or, Ludmila Vîntu, neavând calitate de antreprenor, nefiind înregistrată conform legislației la Camera Înregistrării de Stat și neavând licență în domeniul dat, nu putea activa în calitate de antreprenor.

La 24 februarie 2015, Serghei Albu a prezentat referință pe marginea recursului declarat, solicitând respingerea acestuia ca fiind inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care 3 acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Ludmila Vîntu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că instanța de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate şi a aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ludmila Vîntu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) şi 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de către Ludmila Vîntu se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Ion Corolevschi 4