2ri-89/15 — Declararea nulităţii contractelor de locaţiune şi arendă

dosarul nr.2ri-89/15 instanţa de insolvabilitate: N. Chircu DECIZIE 04 martie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Valeriu Doagă, Dumitru Mardari, Sveatoslav Moldovan, Nadejda Toma examinând recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Bălţi - Gaz” şi recursul declarat de societatea pe acţiuni „Glodeni - Zahăr”, în pricina de insolvabilitate, intentată faţă de societatea pe acţiuni „Glodeni - Zahăr”, la cererea formulată de lichidatorul societăţii pe acţiuni „Glodeni - Zahăr”, Sergiu Bevziuc împotriva întreprinderii mixte „Magt-Vest” societate cu răspundere limitată cu privire la declararea nulităţii contractelor de locaţiune şi arendă, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Bălţi din 02 decembrie 2014, prin care cererea societăţii pe acţiuni „Glodeni - Zahăr” a fost respinsă, c o n s t a t ă La data de 30 aprilie 2014, societatea pe acţiuni „Glodeni - Zahăr”, în persoana lichidatorului Sergiu Bevziuc, a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva întreprinderii mixte „Magt-Vest” societate cu răspundere limitată, cu privire la declararea nulităţii contractelor de locaţiune şi arendă.

În motivarea acţiunii a invocat reclamantul că potrivit art. 104 al Legii insolvabilităţii, pe tot parcursul perioadei de observaţie, al procedurii de insolvabilitate, al procedurii falimentului şi/sau al procedurii de restructurare, administratorul/ lichidatorul poate introduce în instanţa de insolvabilitate acţiuni în vederea anulării următoarelor acte juridice dacă ele afectează bunurile debitorului: a) orice act juridic fictiv sau fraudulos încheiat de debitor în ultimii 3 ani precedenţi intentării procedurii de insolvabilitate, care a afectat drepturile creditorilor; b) transferurile cu titlu gratuit din partea debitorului făcute în ultimii 3 ani precedenţi înaintării cererii introductive, cu excepţia actelor de îndeplinire a unor obligaţii morale sau actelor pentru binele public (de sponsorizare), în care generozitatea donatorului este proporţională patrimoniului său; c) tranzacţiile încheiate în ultimii 3 ani precedenţi înaintării cererii introductive, în care prestaţia debitorului este vădit mai mare decît cea primită; d) transferurile de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii anterioare sau în folosul acestuia din urmă, efectuate în ultimele 4 luni precedente înaintării cererii introductive, care au ca efect creşterea sumei pe care creditorul ar urma să o primească în cazul lichidării debitorului;

e) transferurile de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii anterioare sau în folosul acestuia din urmă, efectuate în ultimele 4 luni precedente înaintării cererii introductive, la care creditorul nu avea dreptul sau care nu ajunseră la scadenţă; f) acordarea gratuită a unui gaj sau a unei ipoteci, a oricărei alte garanţii pentru o creanţă care era neasigurată în ultimele 4 luni anterioare înaintării cererii introductive sau pentru o creanţă a unui acţionar sau asociat al debitorului într-o perioadă similară, dacă aceste creanţe nu au ajuns la scadenţă pînă la data intentării procedurii de insolvabilitate; g) orice acte încheiate şi garanţii acordate de către debitor după înaintarea cererii Conform prevederilor art. 69 al Legii insolvabilităţii, toate actele juridice încheiate de către administratorul insolvabilităţii se ia cu acordul Adunării creditorilor sau a comitetului creditorilor.

În cazul dat Hotărârea de încheiere a contractului de locaţiune nr. 6/10 din 28 iulie 2010 şi contractual de arendă nr. 4 din 28 iulie 2010 cu ÎM „Magt-Vest” SRL a fost luată unilateral de către administratorul insolvabilităţii fără acordul adunării creditorilor ceea ce este în contrazicere cu legea insolvabilităţii şi nu poate avea efecte juridice. Mai mult, susţine reclamantul că tranzacţia în cauză afectează nemijlocit creditorii SA „Glodeni Zahăr”, care nu-şi pot recupera creanţele. în cadrul procedurii de faliment toate acţiunile întreprinse de către lichidator se iau cu acordul adunării creditorilor sau a comitetului creditorilor, ceea ce în cazul dat nu a fost respectat de către administratorul insolvabilităţii.

Conform art. 162 alin.2) al Legii insolvabilităţii, hotărârea privind încheierea tranzacţiei între participanţii la procesul de insolvabilitate se adoptă de adunarea creditorilor cu majoritatea simplă de voturi ale creditorilor chirografari validaţi în conformitate cu tabelul creanţelor şi cu votul unanim al creditorilor garantaţi, Reprezentanţii creditorilor care au votat la adunarea creditorilor privind încheierea tranzacţiei trebuie să dispună de împuterniciri special în acest sens. Conform art. 162.alin.5) al Legii insolvabilităţii, tranzacţia se confirmă de instanţa de insolvabilitate prin încheiere definitivă, în care dispune încetarea procesului. Indică reclamantul că tranzacţia nu a fost coordonată de către adunarea creditorilor şi nici nu a fost semnată de reprezentantul adunării cum prevede Legea insolvabilităţii.

Cere SA „Glodeni Zahăr” rezilierea contractului de locaţiune nr. 6/10 din 28 iulie 2010 şi contractul de arendă nr. 4 din 28 iulie 2010 încheiate cu ÎM „Magt-Vest” SRL. La data de 28 mai 2014, reprezentantul creditorului garantat al SA „Glodeni Zahăr”, SRL „Bălţi-Gaz”, Corina Zaporojan, a depus o cerere privind atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către lichidatorul SA „Glodeni Zahăr”, în proces de faliment, Sergiu Bevziuc către ÎM „Magt-Vest” SRL privind rezilierea contractului de locaţiune şi de arendă. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 14 iulie 2014, SRL „Bălţi-Gaz” a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu.

La data de 22 octombrie 2014, reprezentantul creditorului SA „Moldovagaz”, Irina Selvestru, a înaintat o cerere prin care a solicitat atragerea în proces în calitate de intervenient accesoriu Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 22 octombrie 2014, SA „Moldovagaz” a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu. La data de 30 octombrie 2014, lichidatorul Sergiu Bevziuc în interesele SA „Glodeni Zahăr” a depus cerere de modificare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat declararea nulităţii contractului de locaţiune nr. 6/10 din 28 iulie 2010 şi contractul de arendă nr. 4 din,28 iulie 2010, încheiate cu ÎM „Magt-Vest” SRL. În motivarea cererii s-a invocat că administratorul insolvabilităţii, în procesul de insolvabilitate intentat faţă de SA „Glodeni Zahăr”, Laura (Cuşnir) Ţurcanu, la momentul încheierii prezentelor contracte, nu avea împuternicirile comitetului creditorilor sau al adunării creditorilor.

La data de 17 noiembrie 2014, pârâtul ÎM „Magt-Vest” SRL a depus referinţă prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind nefondată şi lipsită de bază juridică. La data de 20 noiembrie 2014, SA „Moldovagaz” a depus referinţă prin care a solicitat admiterea acţiunii înaintată de către SA „Glodeni Zahăr”, în persoana lichidatorului Sergiu Bevziuc. Prin hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 02 decembrie 2014, acţiunea înaintată de SA „Glodeni Zahăr” a fost respinsă ca tardivă. La data de 05 decembrie 2014, SRL „Bălţi-Gaz” a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Bălţi din 02 decembrie 2014, solicitînd admiterea cererii de recurs şi casarea hotărîrii instanţei de insolvabilitate, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că hotărîrea instanţei este ilegală şi nefondată. Susţine recurentul, SRL „Bălţi-Gaz”, că administratorul insolvabilităţii, ÎI „Laura Ţurcan”, nu a fost împuternicit să încheie contractele nr. 6/10 şi nr. 4 din 28 iulie 2010. Consideră că în temeiul art. 216 alin. (1), 217 alin. (1) şi (2), 220 şi 226 Cod civil, contractele urmează a fi declarate nule. La data de 16 decembrie 2014, SA „Glodeni Zahăr” a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Bălţi din 02 decembrie 2014, solicitînd admiterea cererii de recurs şi casarea hotărîrii instanţei de insolvabilitate, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că hotărîrea instanţei este ilegală şi nefondată.

Menţionează recurentul SA „Glodeni Zahăr”, că în conformitate cu prevederile art. 69 al Legii insolvabilităţii, toate actele juridice încheiate de către administratorul insolvabilităţii se ia cu acordul Adunării creditorilor sau a comitetului creditorilor. Avînd în vedere că hotărîrea de a încheia contractul de locaţiune nr. 6/10 din 28.07.2010 şi contractul de arendă nr. 4 din 28.07.2010 cu ÎM „Magt Vest” SRL a fost luată unilateral de către administratorul insolvabilităţii, fără acordul adunării creditorilor şi în temeiul art. 104 din Legea insolvabilităţii, consideră recurentul, că documentele urmează a fi anulate. La data de 02 martie 2015, ÎM „Magt-Vest” SRL a depus referinţă prin care solicită respingerea cererii de recurs.

Indică intimatul că cererea de recurs depusă de administratorul/lichidatorul, Bevziuc Sergiu nu are bază juridică, instanţa de insolvabilitate aplicînd corect normele de drept material. De asemenea, consideră intimatul, că cererile de recurs au fost înaintate cu depăşirea termenului prevăzut de legislaţie. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de SRL „Bălţi-Gaz” şi recursul declarat de SA „Glodeni - Zahăr” întemeiate şi urmează a fi admise, casată hotărîrea instanţei de insolvabilitate şi trimisă pricina spre reexaminare la Curtea de Apel Bălţi, în calitate de instanţă de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. Hotărîrea instanţei de insolvabilitate a fost pronunţată la data de 02 decembrie 2014. SRL „Bălţi-Gaz” a declarat recurs la data de 05 decembrie 2014 şi respectiv, recursul se consideră depus în termen.

La 16 decembrie 2014, împotriva hotărîrii instanţei de insolvabilitate, SA „Glodeni Zahăr” a depus recurs nemotivat, la 11 februarie 2015 complementîndu-l în corespundere cu prevederile art. 437 alin. (1) Cod de procedură civilă, astfel, recursul considerîndu-se depus în termen. Din materialele dosarului se constată că prin hotărârea Curţii de Apel Economice din 17.11.2009, faţă de SA „Glodeni - Zahăr” a fost intentat procesul de insolvabilitate, în calitate de administrator al insolvabilităţii fiind numit ÎI „Laura Ţurcan”. La data de 28 iulie 2010, administratorul insolvabilităţii, Laura Ţurcan, a încheiat cu ÎM „Magt-Vest” SRL, contractul de locaţiune nr. 6/10 şi contractul de arendă nr. 4. Astfel, prin contractul de locaţiune nr. 6/10 din 28 iulie 2010, ÎM „Magt-Vest” SRL a dat în locaţiune SA „Glodeni - Zahăr” imobilul cu destinaţie nelocativă, încăpere cu suprafaţa de 2776 mp, cu preţul chiriei în cuantum de 73286,40 lei pe lună.

Durata contractului, potrivit pct. 4.1. este pînă la data eliberării depozitului. Prin contractul de arendă nr. 4 din 28 iulie 2010, SA „Glodeni - Zahăr” transmite în arendă ÎM „Magt-Vest” SRL 3 mijloace de transport cu destinaţie agricolă. Durata contractului, potrivit pct. 2.2. este pînă la data eliberării depozitului, obiect al contractului de locaţiune nr. 6/10 din 28 iulie 2010. Colegiul sesizează că prin clauzele contractuale precitate, contractele au fost întocmite astfel, încît acestea să fie interdependente. La fel, Colegiul constată că obiectul contractului nr. 4 din 28 iulie 2010 sunt bunurile masei debitoare, iar suma chiriei, achitată lunar, stipulată în contractul nr. 6/10 din 28 iulie 2010, constituie sume, care de asemenea fac parte din masa debitoare şi ar trebui să fie folosită pentru stingerea creanţelor.

Colegiul ţine cont de faptul că contractele nominalizate supra au fost încheiate în anul 2010, aplicabilă pentru perioada respectivă, fiind Legea insolvabilităţii nr. 632 – XV din 14.11.2001, abrogată la 14.03.2013. Astfel, potrivit art. 50 alin. (1) al legii, masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, precum şi cele pe care el le dobîndeşte şi le recuperează pe parcursul procesului, la caz, mijloacele de transport ce formează obiectul contractului de arendă nr. 4 din 28 iulie 2010. Potrivit art. 52 al legii, masa debitoare serveşte la executarea creanţelor patrimoniale ale creditorilor. În contextul celor indicate, Colegiul relevă că art. 76 ale aceleiaşi legi, enumeră atribuţiile principale ale administratorului, inclusiv, i) administrarea masei debitoare şi j) asigurarea integrităţii masei debitoare, asigurarea prin contract a bunurilor.

Totodată, potrivit prevederilor art. 78 alin. (1), (3) şi (5) al actului legislativ, administratorul îşi exercită atribuţiile cu diligenţa unui bun profesionist, acţionînd pe propria răspundere. În cadrul procesului de insolvabilitate, toate acţiunile administratorului sînt orientate spre păstrarea, majorarea şi valorificarea cît mai eficientă a masei debitoare prin toate mijloacele legale disponibile, pentru executarea cît mai deplină a creanţelor creditorilor. Administratorul efectuează pe bază de concurs orice cumpărare, transmitere în gestiune a bunurilor din masa debitoare sau orice angajare de specialişti sau experţi, cu excepţia cazurilor în care, la solicitarea administratorului, adunarea sau comitetul creditorilor stabilesc altfel.

Mai mult, alin. (4) al articolului, statuează că administratorul ţine un registru şnuruit, sigilat de instanţa de judecată, în care consemnează toate operaţiunile efectuate cu bunurile masei debitoare, coordonate cu creditorii, precum şi operaţiunile de recuperare a bunurilor debitorului. Administratorul prezintă registrul, împreună cu rapoartele sale, instanţei de judecată pentru informare ori de cîte ori aceasta o cere. La încheierea procesului, registrul este transmis instanţei împreună cu raportul final. Colegiul menţionează că din materialele respectivului dosar nu a fost stabilit dacă administratorul insolvabilităţii, Laura Ţurcan, a dispus de bunurile debitorului în limitele prevederile art. 76 şi 78 al Legii insolvabilităţii nr. 632 – XV din 14.11.2001, abrogată la 14.03.2013, or prin încheierea contractelor respective, administratorul a afectat dreptul creditorilor la satisfacerea creanţelor.

Urmează, în acest sens, a fi apreciată şi clauza ce se conţine la pct. 2.3. al contractului de arendă nr. 4 din 28 iulie 2010, potrivit căreia, la expirarea contractului, ÎM „Magt-Vest” SRL devine proprietarul mijloacelor de transport care fac obiectul respectivului contract, în contul sumei restante pentru utilizarea spaţiilor, or aceste mijloace fac parte din masa debitoare, valorificarea căror are ca scop satisfacerea creanţelor creditorilor.

Colegiul reţine că atît părţile litigante, cît şi instanţa de insolvabilitate aplică raporturilor prezentei speţe prevederile art. 104 al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, în vigoare din 14.03.2013 şi art. 113 din Legea insolvabilităţii nr. 632 – XV din 14.11.2001 (care cuprinde prevederi similare), fapt eronat însă, avînd în vedere că acestea se referă la anularea actelor juridice încheiate de către debitor şi nu de către administratorul insolvabilităţii, legalitatea acţiunilor ultimului urmînd a fi apreciată prin prisma atribuţiilor administratorului şi obligaţiile acestuia în exercitarea atribuţiilor sale, ţinînd cont inclusiv, de rolul şi destinaţia masei debitoare într-un proces de insolvabilitate, care de alt fel, sunt reglementate în articolele la care Colegiul s-a referit mai sus.

Mai mult, cu referire la argumentele recurentului SRL „Bălţi-Gaz”, potrivit cărora contractele nr. 6/10 şi nr. 4 din 28 iulie 2010, urmează a fi declarate nule în temeiul art. 226 Cod civil, care statuează că este nul contractul încheiat de persoană în lipsa împuternicirilor de a încheia actul juridic, Colegiul menţionează, că potrivit art. 125 alin. (1) – (3) din Legea insolvabilităţii nr. nr. 632 – XV din 14.11.2001, în vigoare la momentul încheierii contractelor, administratorul poate săvîrşi acţiuni juridice de o importanţă deosebită pentru procesul de insolvabilitate numai cu aprobarea comitetului creditorilor. În cazul în care comitetul creditorilor nu a fost format, administratorul trebuie să primească aprobarea adunării creditorilor.

Aprobarea adunării creditorilor, specificată la alin.(1), este necesară îndeosebi pentru: a) înstrăinarea întreprinderii, unei secţiuni, unui depozit, unui alt bun imobil, a participaţiunilor debitorului în alte întreprinderi sau a dreptului la venituri periodice; b) primirea unui credit care poate greva masa debitoare; c) reluarea, renunţarea la un proces cu o valoare importantă, încheierea unei tranzacţii de împăcare sau încheierea unei clauze arbitrale. Administratorul trebuie să informeze debitorul despre actele de proporţii prevăzute la alin.(2) înainte ca adunarea sau comitetul creditorilor să ia hotărîrea respectivă, dacă această informare este posibilă fără întîrzieri defavorizatoare.

În cazul în care adunarea nu s-a pronunţat asupra actelor de proporţii ale administratorului, instanţa de judecată poate, la cererea debitorului sau a creditorilor chirografari care deţin 20% din valoarea tuturor creanţelor şi după audierea administratorului, să suspende actul de proporţii şi să convoace adunarea creditorilor care să hotărască asupra efectuării acţiunii. Reieşind din textul normei, instanţa de judecată urma să verifice dacă administratorul era sau nu obligat să ceară acordul comitetului creditorilor sau a adunării creditorilor pentru a încheia contracte de acest gen şi respectiv, dacă se pot în speţă prevederile art. 226 Cod civil.

Cu referire la termenul de prescripţie pentru înaintarea pretenţiilor, la care s-a referit instanţa de insolvabilitate şi în temeiul căruia a respins acţiunea, Colegiul menţionează că potrivit art. 267 alin. (1) Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. Potrivit art. 272 alin. (9) Cod civil, cînd este vorba de prestaţii succesive, prescripţia dreptului la acţiune începe să curgă de la data la care fiecare prestaţie devine exigibilă, iar dacă prestaţiile alcătuiesc un tot unitar, de la data ultimei prestaţii neexecutate.

Astfel, urmează de precizat că plata pentru chirie este o prestaţie succesivă, iar din materialele cauzei, raportate la clauzele contractuale cu referire la durata contractelor, reiese că acestea încă sunt în vigoare şi prevăd obligaţiuni reciproce pentru părţile contractante, fapt ce exclude aplicarea termenului general de prescripţie de 3 ani, instanţa de insolvabilitate eronat considerînd că cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Glodeni - Zahăr” împotriva ÎM „Magt-Vest” SRL cu privire la declararea nulităţii contractelor de locaţiune şi arendă, urează a fi respinsă ca tardivă. Mai mult, Colegiul menţionează că potrivit art. 903 Cod civil, locaţiunea încetează: a) la expirarea termenului contractului; b) în cazul pieirii bunului închiriat; c) în alte cazuri prevăzute de lege sau de contract.

Potrivit art. 907 Cod civil, locatarul este în drept să ceară rezilierea contractului în cazul în care: a) şi-a pierdut capacitatea de muncă şi nu poate folosi bunul închiriat; b) este privat de libertate şi nu-şi poate executa obligaţiile contractuale. Legea sau contractul pot prevedea şi alte motive de reziliere a contractului de locaţiune din iniţiativa locatarului. Concomitent, potrivit art. 921 Cod civil, arenda încetează odată cu expirarea termenului pentru care a fost convenită. Încetarea arendei înainte de termen are loc în conformitate cu legea. Astfel, potrivit art. 90 şi art. 91 alin. (1) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, contractele debitorului cu privire la chiria şi la arenda bunurilor imobile se menţin cu efectele respective pentru masa debitoare.

Se menţin şi raporturile de arendă şi de chirie ale debitorului, în calitate de locator, cu privire la alte bunuri asupra cărora există un drept de garanţie al unui terţ care a finanţat cumpărarea sau producerea lor. Contractele de locaţiune sau de arendă asupra bunurilor imobile în care debitorul este locatar sau arendaş pot fi reziliate de către administrator/lichidator fără a se ţine seama de termenul pentru care au fost încheiate, ci doar de termenul legal pentru reziliere. Cealaltă parte poate cere, în calitate de creditor chirografar, repararea prejudiciului adus de încetarea înainte de termen a raporturilor de locaţiune sau de arendă.

Reieşind din prevederile expuse, la caz, administratorul/lichidatorul nu poate fi supus termenului de prescripţie în vederea rezilierii contractelor de locaţiune sau arendă, or acestea rămîn a fi bunuri din masa debitoare care au scopul prevăzut de lege şi nici într-un caz nu pot fi înlăturate din masa debitoare în modul stabilit. Ca urmare, contractele menţionate au acţiune continuă şi atît timp cît produc efecte, mai cu seamă, dacă se constată, negative procesului de insolvabilitate, termenul de prescripţie nu poate fi considerat expirat. În cea ce priveşte legea aplicabilă, instanţa de insolvabilitate trebuie să ţină cont de faptul, că contractele au fost încheiate în condiţiile legii insolvabilităţii vechi şi continuă să producă efecte în cadrul legii noi, ambele urmînd a fi aplicabile în dependenţă de cerinţele şi argumentele invocate, totodată se va avea în vedere că legea este aplicată de instanţă la circumstanţele de fapt ale litigiului.

În condiţiile de mai sus, Colegiul consideră că instanţa de insolvabilitate superficial a examinat respectiva cauză de insolvabilitate, motiv pentru care, în temeiul art. 5 alin. (2) din Legea insolvabilităţii, Curtea de Apel Bălţi, în calitate de instanţă de insolvabilitate, urmează să examineze aspectele indicate supra. Avînd în vedere circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că hotărîrea instanţei de insolvabilitate este ilegală şi neîntemeiată, motiv pentru care admite recursul declarat de declarat de societatea cu răspundere limitată „Bălţi - Gaz” şi recursul declarat de societatea pe acţiuni „Glodeni - Zahăr” ca întemeiate, casează hotărîrea instanţei de insolvabilitate şi trimite pricina spre rejudecare Curtea de Apel Bălţi, în calitate de instanţă de insolvabilitate.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Bălţi - Gaz” şi recursul declarat de societatea pe acţiuni „Glodeni - Zahăr”. Se casează hotărîrea Curţii de Apel Bălţi din 02 decembrie 2014, în pricina de insolvabilitate, intentată faţă de societatea pe acţiuni „Glodeni - Zahăr”, la cererea formulată de lichidatorul societăţii pe acţiuni „Glodeni - Zahăr”, Sergiu Bevziuc împotriva întreprinderii mixte „Magt-Vest” societate cu răspundere limitată cu privire la declararea nulităţii contractelor de locaţiune şi arendă, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, în calitate de instanţă de insolvabilitate, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Valeriu Doagă Dumitru Mardari Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma