2ra-458/15 — Constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale

Judecătoria Buiucani dosarul nr. 2ra-458/15 Judecător: Gh.Plămădeală Curtea de Apel Chişinău Judecători: D.manole, N.Traciuc, E.Fistican Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 04 martie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Congresul Comunităţilor Ruse din Republica Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Congresului Comunităţilor Ruse din Republica Moldova împotriva Ministerului Justiţiei al RM, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a RM, Procuratura mun.

Chişinău şi Ministerul Finanţelor al RM, privind constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2014, CONSTATĂ: La 13 noiembrie 2013, Congresul Comunităţilor Ruse din RM a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al RM, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a RM, Procuratura municipiului Chişinău, Ministerul Finanţelor al RM prin care a solicitat repunerea acţiunii în termen, constatarea faptului încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei penale nr. 2003930037 şi încasarea prejudiciului moral în sumă de 5 000 000 lei.

În motivarea acţiunii înaintate, Congresul Comunităţilor Ruse a menţionat că, la 25 noiembrie 2003 şi 01 aprilie 2004, membrii şi susţinătorii Partidului Popular Creştin Democrat din Moldova, au organizat picheturi neautorizate în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse. În timpul desfăşurării pichetului din 01 ianuarie 2004, participanţii la pichet au ars în public drapelul, precum şi fotografia preşedintelui Federaţiei Ruse, şi astfel, prin acţiunile menţionate a fost înjosită onoarea şi demnitatea naţională a cetăţenilor şi concetăţenilor ruşi. A indicat reclamanta că, la 25 noiembrie 2003, de către Procuratura mun. Chişinău a fost intentat dosarul penal pe componenţa infracţiunii - organizarea neautorizată a mitingului.

Ulterior, la 05 ianuarie 2004, Procuratura Generală a RM a intentat dosarul penal privind organizarea neautorizată a mitingului şi arderea publică a drapelului de stat al Federaţiei Ruse la 01.01.2004, iar la 14 ianuarie 2004, ambele cauze au fost conexate sub nr. 20043930037. Susţine reclamanta că, potrivit informaţiei Procuraturii Generale a RM, cauza penală intentată în baza art. 347 alin. (2) Cod penal al RM privind profanarea simbolurilor naţionale ale Federaţiei Ruse, se anchetează de către secţia exercitare a 1 urmăririi penale pe cauze excepţionale, cu efectuarea investigaţiilor în vederea stabilirii circumstanţelor cauzei şi luarea deciziei legale. Urmărirea penală a fost efectuată de către Procuratura Generală a RM pînă în anul 2010, iar ulterior, a fost expediată după competenţă în Procuratura mun.

Chişinău. În rezultatul anchetării cauzei penale, au fost stabilite circumstanţele infracţiunii şi persoanele vinovate, însă, prin ordonanţa Procurorului municipiului Chişinău din 14 iunie 2011, urmărirea penală a fost încetată în baza art. 275 alin. (4) al Codului de procedură penală, deoarece a expirat termenul de tragere la răspundere penală. La plîngerea depusă împotriva ordonanţei menţionate, la 08 mai 2013, Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău a emis o încheiere prin care a respins plîngerea Congresului Comunităţilor Ruse din RM privind anularea ordonanţei Procurorului municipiului Chişinău de refuz în intentarea procesului penal, în cauza penală de învinuire a lui V. Cubreacov, Iu. Roşca, Şt.

Secăreanu, S. Postolachi, V. Popova, T. Braga, L. Stavinschi în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 347 alin. (2) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de atragere la răspundere penală. Astfel, Congresul Comunităţilor Ruse susţine că, prin acţiunile organului de urmărire penală, a fost încălcat dreptul la judecare a cauzei în termen rezonabil, totodată nefiind atrase la răspundere penală persoanele vinovate, care prin acţiunile sale au săvîrşit infracţiunea împotriva puterii publice şi siguranţa statului, împotriva statului Federaţia Rusă şi a concetăţenilor ruşi. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 06 martie 2014, acţiunea înaintată de Congresul Comunităţilor Ruse din Republica Moldova împotriva Ministerului Justiţiei al RM, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a RM, Procuratura mun.

Chişinău şi Ministerul Finanţelor al RM, privind constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale şi repararea prejudiciului moral, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. În motivarea hotărîrii, instanţa de fond a invocat prevederile art. 2 alin. (1), 4 din Legea nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, menţionînd că la 14.06.2011, a fost încetată urmărirea penală pe cauza nr. 2003930037 din motivul expirării termenului de prescripţie, ordonanţă care a fost menţinută atît de Procuratura mun.

Chişinău, cît şi de instanţa de judecată. La fel, instanţa de fond a menţionat că reclamantul nu a avut nici o calitate procesuală în cadrul exercitării urmăririi penale şi respectiv dînsa nu poate pretinde la repararea prejudiciului moral în temeiul Legii nr. 87 din 21.04.2011. Invocînd ilegalitatea hotărîrii instanţei de fond, la 21 martie 2014, Congresul Comunităţilor Ruse din RM a declarat apel, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 06 martie 2014 şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii înaintate În motivarea apelului, Congresul Comunităţilor Ruse din RM a indicat că, instanţa de fond nu a dat o apreciere faptului că ancheta în cauza penală nr. 20039330037 a fost neîntemeiat tergiversată, sau cauza penală a fost intentată în anul 2003, iar urmărirea penală a fost încetată la 16 iunie 2011. De asemenea, apelanta a menţionat că, instanţa de fond eronat a interpretat art. 2 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, deoarece această 2 normă nu pune recuperarea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil în dependenţă de prezenţa statutului procesual.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2014, apelul declarat de Congresul Comunităţilor Ruse din RM a fost respins şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 06 martie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelantă nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, iar argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate.Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel, la 31.12.2014, Congresul Comunităţilor Ruse din RM a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 06 martie 2014 şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului, recurenta a invocat că erorile comise la adoptarea hotărîrilor contestate, au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În speţă, recurenta a reiterat în susţinerea cererii de recurs argumentele expuse şi în cererea de apel. La 12.02.2015, Ministerul Justiţiei al RM a depus referinţă pe marginea recursului declarat, prin care şi-a manifestat dezacordul cu argumentele acestuia şi a solicitat declararea lui ca inadmisibilă.

La 26.02.2015 şi Procuratura mun. Chişinău a depus referinţă pe marginea recursului declarat de Congresul Comunităţilor Ruse din RM, care la fel a solicitat recunoaşterea acestuia ca inadmisibilă. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurenta indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au constatat circumstanţele pricinii. În viziunea recurentei, legea nu pune recuperarea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecare în termen rezonabil în dependenţă de prezenţa statutului procesual.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că recursul Congresului Comunităţilor Ruse din RM conţine obiecţii de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţa de apel, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a drepturilor recurentei la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a lui, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, 3 recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de Congresul Comunităţilor Ruse din RM, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat Congresul Comunităţilor Ruse din RM ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Congresul Comunităţilor Ruse din Republica Moldova, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 octombrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Congresului Comunităţilor Ruse din Republica Moldova împotriva Ministerului Justiţiei al RM, intervenienţi accesorii Procuratura Generală a RM, Procuratura mun. Chişinău şi Ministerul Finanţelor al RM, privind constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale şi repararea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4