2rh-58/15 — Stabilirea hotarelor proprietătii pe cote-părti cu formarea a două bunuri imobile prin divizare

prima instanţă: S. Papuha dosarul nr. 2rh-58/15 (Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău) instanţa de apel: Gh. Creţu, A. Pahopol, A. Doga (Curtea de Apel Chișinău) instanţa de recurs: T. Răducanu, Vera Macinskaia, Iulia Cimpoi (Curtea Supremă de Justiție) ÎNCHEIERE 18 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererile de revizuire depuse de către Șarpe Vladimir și Șarpe Veaceslav, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Şarpi Ion, Șarpi Vladimir, Silviei Şarpi, Ludmilei Şarpi şi Nataliei Şarpi împotriva lui Şarpe Ilie, Iuliei Şarpe, Şarpe Vladimir şi Şarpe Veaceslav cu privire la stabilirea hotarelor proprietăţii pe cote-părţi cu formarea a două bunuri imobile prin divizare, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 octombrie 2012, prin care recursul declarat de Şarpe Ilie, Şarpe Iulia, Şarpe Vladimir şi Şarpe Veaceslav a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă La 29 decembrie 2011 Ion Şarpi, Silvia Şarpi, Vladimir Şarpi, Ludmila Şarpi şi Natalia Şarpi au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ilie Şarpe, Iuliei Şarpe, Vladimir Şarpe şi Veaceslav Şarpe cu privire la stabilirea hotarelor proprietăţii pe cote-părţi cu formarea a două bunuri imobile prin divizare.

În motivarea acţiunii reclamanții au indicat că sunt coproprietarii bunului imobil situat în mun. Chişinău, str. Gr. Ureche 12. Din momentul formării bunului imobil de către toţi coproprietarii au fost stabilite şi divizate construcţiile, însă hotarul nu a fost stabilit. Menționează că au intentat procedura stabilirii hotarului prin formarea a două bunuri imobile prin divizare. Astfel, au depus la OCT Chişinău cereri în acest sens. Prin răspunsul său, OCT Chişinău le-a comunicat că cererile au fost respinse din motivul lipsei acordului pîrîţilor Şarpe Ilie, Iulia Şarpe, Şarpe Vladimir şi Şarpe Veaceslav. Însă, cu pîrîţii nu a fost posibil de găsit un compromis în stabilirea hotarelor terenurilor.

Solicită reclamanţii formarea prin divizare şi înregistrare a bunului imobil, situat în mun. Chişinău, str. Gr.

Ureche 12, și anume terenul destinat pentru construcţie cu suprafaţa de 0,06065 ha cu drept de proprietate pe cote părţi a lui Şarpi Ion, Şarpi Silvia 28,04 %, Şarpi Natalia 22,88 %, Şarpi Ludmila 26,50 %, Şarpi Vladimir 22,58 %; casa de locuit lit."A"; plan subsol divizat în: coridor nr.10 cu suprafaţa de 10,70 m.p., atelier nr. 11 cu suprafaţa de 14,80 m2 , cazangerie nr.12 cu suprafaţa de 14,70 m2 , auxiliară nr.13 cu suprafaţa de 17,50 m2 , garaj nr. l4 cu suprafaţa de 25,60 m2 , garaj nr. l5 cu suprafaţa de 20,70 m2 , cămară nr. l6 cu suprafaţa de 8,10 m2 , coridor nr. 17 cu suprafaţa de l8,90 m2; plan parter divizat în: coridor nr. 9 cu suprafaţa de 14,70 m2 , spaţiul scării nr.10 cu suprafaţa de 15,10 m2 , coridor nr. 17 cu suprafaţa de 17 m2 , locativă nr. 11 cu suprafaţa de 16 m 2 , closet nr.12 cu suprafaţa de 4,90 m2 , grup sanitar nr.13 cu suprafaţa de 7,60 m 2 , bucătărie nr. l4 cu suprafaţa de 17,70 m2 , locativă nr. 15 cu suprafaţa de 25,10 m 2 , locativă nr.16 cu suprafaţa de 18,90 m2 ; plan nivel divizat în: coridor nr. 9 cu suprafaţa de 3,30 m2 , coridor nr. l7 cu suprafaţa de 18 m2 , locativă nr.10 cu suprafaţa de 16,10 m2 , closet nr. 11 cu suprafaţa de 4,80 m2 , grup sanitar nr.12 cu suprafaţa de 7,40 m2, bucătărie nr.13 cu suprafaţa de 18,10 m2 , locativă nr. l4 cu suprafaţa de 25,90 m2 , locativă nr.15 cu suprafaţa de 18,40 m2 ,

locativă nr.16 cu suprafaţa de 11,50 m2 ; plan mansarda divizat în: hol nr. 10 cu suprafaţa de 29,80 m 2 , coridor nr.12 cu suprafaţa de 12,70 m2 , locativă nr. 13 cu suprafaţa de 23,80 m 2 , grup sanitar nr. 11 cu suprafaţa de 14 m2 , locativă nr.14 cu suprafaţa de 26,90 m 2 , locativă nr.15 cu suprafaţa de 20,10 m2 , locativă nr. 9 cu suprafaţa de 15,70 m 2 , terasa lit. a şi construcţii accesorii lit."3(02)" cu suprafaţa de 53,3 m2 şi 19,5 m 2 cu drept de proprietate pe cote-părţi lui Şarpi Ion, Şarpi Silvia 28,04 %, Şarpi Natalia 22,88 %, Şarpi Ludmila 26,50%, Şarpi Vladimir 22,58%; terenul destinat pentru construcţie cu suprafaţa de 0,08095 ha cu drept de proprietate pe cote părţi lui Şarpe Ilie, Şarpe Iulia 44,52%, Şarpe Vladimir 28,06%, Şarpe Veaceslav 27,42 %; casa de locuit lit."A"; plan subsol divizat în coridor nr. 1 cu suprafaţa de 10,40 m2 , spaţiul scării nr.2 cu suprafaţa de 4,80 m2 , cazangerie nr.3 cu suprafaţa de 13,80 m2 , coridor nr. 9 cu suprafaţa de 14,40 m2 , atelier nr. 4 cu suprafaţa de 24,30 m2 , auxiliară nr.7 cu suprafaţa de 17,90 m2 , garaj nr. 6 cu suprafaţa de 26 m2 , garaj nr. 5 cu suprafaţa de 21,10 m2 , cămara nr. 8 cu suprafaţa de 8,50 m2 ; plan parter divizat în: coridor nr. 1 cu suprafaţa de 14,70 m2 , spaţiul scării nr. 2 cu suprafaţa de 14,50 m2 , coridor nr. 8 cu suprafaţa de 19,50 m2 , locativă nr. 4 c suprafaţa de 17,40 m2 ,

grup sanitar nr. 3 cu suprafaţa de 13,60 m2 , bucătărie nr.7 cu suprafaţa de 18,50 m2 , locativă nr. 6 cu suprafaţa de 25,50 m2 , locativă nr. 5 cu suprafaţa de 15,60 m2 ; plan nivel divizat în: coridor nr. l cu suprafaţa de 3,90 m2 , locativă nr. 7 cu suprafaţa de 10,30 m2 , 3 coridorul nr. 8 cu suprafaţa de 19,60 m2 , grup sanitar nr.2 cu suprafaţa de 12,70 m 2 , bucătărie nr. 6 cu suprafaţa de 18,80 m2 , locativă nr. 5 cu suprafaţa de 25,20 m 2 , locativă nr. 4 cu suprafaţa de 15,70 m2 , locativă nr. 3 cu suprafaţa de l7 m2 ; Plan mansarda divizat în: coridor nr. l cu suprafaţa de 5,10 m2 , coridor nr. 8 cu suprafaţa de 19,40 m2 , coridor nr. 3 cu suprafaţa de 17,90 m2 , locativă nr. 4 cu suprafaţa de 15,80 m2 , grup sanitar nr. 2 cu suprafaţa de 13,10 m2 , locativă nr. 7 cu suprafaţa de 25,20 m2 , locativă nr. 6 cu suprafaţa de 25,20 m2 , locativă nr. 5 cu suprafaţa de 19,20 m2 şi garaj lit."4(03)" cu suprafaţa de 26,3 m2.

De asemenea, cer reclamanții obligarea lui Şarpi Ion, Şarpi Silvia, Şarpi Natalia, Şarpi Ludmila, Şarpi Vladimir proporţional cotelor deţinute să transmită către Şarpe Ilie, Şarpe Iulia, Şarpe Vladimir Şarpe Veaceslav suma de 8 526 euro 2 ca sultă pentru construcţiile accesorii lit."3(02)" cu suprafaţa de 53,3 m2 şi 19,5 m2, și obligarea lui Şarpe Ilie, Şarpe Iulia, Şarpe Vladimir, Şarpe Veaceslav proporţional cotelor deţinute să transmite către Şarpi Ion, Şarpi Silvia, Şarpi Natalia, Şarpi Ludmila, Şarpi Vladimir suma de 36 011,10 lei ca sultă pentru surplusul construcţiei casei de locuit lit."A" cu suprafaţa de 5 m2. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 07 martie 2012 acţiunea a fost admisă integral.

S-a dispus formarea prin divizare a bunurilor imobile cu nr. cadastrale 0100421.011, 0100421.012, 0100421.039, situate în mun. Chişinău, str. Gr. Ureche 12. S-au obligat Ion Şarpi, Silvia Şarpi, Natalia Şarpi, Ludmila Şarpi, Vladimir Şarpi să transmită către Ilie Şarpe, Iulia Şarpe, Vladimir Şarpe, Veaceslav Şarpe proporţional cotelor deţinute suma de 8 526 euro echivalentul în lei moldoveneşti la momentul executării hotărîrii ca sultă pentru construcţiile accesorii lit."3(02)" cu suprafaţa de 53,3 m2 şi 19,5 m2. S-au obligat Ilie Şarpe, Iulia Şarpe, Vladimir Şarpe, Veaceslav Şarpe să transmită către Ion Şarpi, Silvia Şarpi, Natalia Şarpi, Ludmila Şarpi, Vladimir Şarpi proporţional cotelor deţinute suma de 36 011,10 lei, ca sultă pentru surplusul construcţiei casei de locuit lit."A" cu suprafaţa de 5 m2.

Prin decizia Curţii de Apel 19 iunie 2012 a fost respins apelul declarat de către Ilie Şarpe şi Iulia Şarpe, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 07 martie 2012. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 octombrie 2012 recursul declarat de Ilie Şarpe, Iulia Şarpe, Vladimir Şarpe şi Veaceslav Şarpe a fost considerat inadmisibil. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 20 februarie 2013 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Șarpe Ilie și Șarpe Iulia împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 octombrie 2012. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013 a fost respinsă cererea depusă de Şarpe Iulia cu privire la explicarea hotărârii judecătoreşti.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 14 mai 2014 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Şarpe Ilie, Şarpe Iulia, Şarpe Vladimir și Şarpe Veaceslav împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 octombrie 2012. Totodată, la 05 martie 2013 Șarpe Vladimir și Șarpe Veaceslav au depus la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău cereri de revizuire împotriva hotărârii din 07 martie 2012. În motivarea cererilor de revizuire, revizuenții au invocat dezacordul cu soluția pronunțată de către Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău pe parcursul examinării cauzei pe cale ordinară, considerând că au fost în mod ilegal deposedați de proprietatea sa privată. Totodată, menționează că nu au fost înștiințați în modul corespunzător despre examinarea prezentei pricini, aflând despre aceasta abia la 01 martie 2013 de la unchiul Șarpe Fiodor, în consecință fiind lipsiți de dreptul garantat de a se apăra.

Cer revizuenții Șarpe Vladimir și Șarpe Veaceslav admiterea cererii de revizuire, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 07 martie 2012 și reexaminarea pricinii pe marginea fondului. 3 Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 30 septembrie 2014 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată cererea de recuzare înaintată judecătorului Serghei Papuha de către Șarpe Vladimir și Șarpe Veaceslav. De asemenea, prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 30 septembrie 2014 au fost respinse ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Șarpe Vladimir și Șarpe Veaceslav împotriva hotărârii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 07 martie 2012. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2014 au fost respinse recursurile declarate de către Șarpe Vladimir și Șarpe Veaceslav împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 30 septembrie 2014 de respingere a cererii de recuzare a judecătorului Serghei Papuha, admise recursurile declarate de aceleași persoane împotriva încheierii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 30 septembrie 2014 de respingere ca fiind inadmisibile a cererilor de revizuire, casată încheierea enunțată și cauza expediată în temeiul art. 448 alin. (2) CPC după competență jurisdicțională la Curtea Supremă de Justiție pentru examinarea cererilor de revizuire. La 05 februarie 2014 în adresa lui Şarpi Ion, Șarpi Vladimir, Silviei Şarpi, Ludmilei Şarpi, Nataliei Şarpi, Şarpe Ilie și Iuliei Şarpe au fost expediate spre cunoştinţă copiile cererilor de revizuire a lui Șarpe Vladimir și Șarpe Veaceslav cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referințelor.

Nu au fost depuse referințe la respectivele cereri de revizuire. Studiind materialele dosarului şi verificând argumentele invocate în cererile de revizuire, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acestea sunt neîntemeiate şi care urmează a fi respinse ca fiind inadmisibile, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Potrivit art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională şi la judecarea cauzei a fost ridicată excepţia de 4 neconstituţionalitate, iar instanţa de judecată sau Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea privind sesizarea Curţii Constituţionale sau din hotărîrea Curţii Constituţionale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituţie sau de tratatele internaţionale în domeniul drepturilor omului; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova;

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională. În conformitate cu art. 451 alin. (4) CPC, nu se admite depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleaşi temeiuri. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie subliniază că conform art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită prin lege.

Procedura de revizuire prevăzută de art. art. 449-453 CPC serveşte scopului înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepţie de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (speţa de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea de la Strasbourg în speța Roşca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în faţa unei instanţe de judecată independentă şi imparţială, garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţie, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenţiei, care enunţă preeminenţa principiului supremaţiei dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentale a preeminenţei este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de regula lucrului judecat. Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o 5 nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare. Instanţa de revizuire consideră că motivele invocate de către revizuenții Șarpe Vladimir și Șarpe Veaceslav în susținerea cererii de revizuire se referă la dezacordul dânșilor cu soluția pronunțată de către instanțele judecătorești pe parcursul examinării cauzei pe cale ordinară și nu relevă prin prisma art. 449 CPC careva temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești rămase irevocabile.

Astfel, pretinsele ilegalități comise de către instanțele judecătorești față de revizuenți nu constituie temeiuri de revizuire în sensul art. 449 CPC, neputând deci fi considerate ca temeiuri acceptabile şi concludente în vederea admiterii cererilor de revizuire. Mai mult decât atât, argumentele revizuenților expuse în prezentele cereri de revizuire sunt similare cu cele invocate în cererea de revizuire a lui Șarpe Ilie, Şarpe Iulia, Şarpe Vladimir și Şarpe Veaceslav, respinsă ca fiind inadmisibilă prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 14 mai 2014. În lumina celor relevate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că temeiurile de revizuire invocate de către revizuenții Șarpe Vladimir și Șarpe Veaceslav, sunt neîntemeiate şi care nu pot fi reţinute.

În această ordine de idei, având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de revizuire reţine că o eventuală admitere a cererilor de revizuire depuse de Șarpe Vladimir și Șarpe Veaceslav, în lipsa unor circumstanţe fundamentale şi obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Din considerentele menționate și având în vedere că motivele invocate de către revizuenți sunt în contradicţie cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererile de revizuire depuse de către Șarpe Vladimir și Șarpe Veaceslav ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se resping ca fiind inadmisibile cererile de revizuire depuse de către Șarpe Vladimir și Șarpe Veaceslav împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 octombrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Şarpi Ion, Șarpi Vladimir, Silviei Şarpi, Ludmilei Şarpi şi Nataliei Şarpi împotriva lui Şarpe 6 Ilie, Iuliei Şarpe, Şarpe Vladimir şi Şarpe Veaceslav cu privire la stabilirea hotarelor proprietăţii pe cote-părţi cu formarea a două bunuri imobile prin divizare. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 7