- Dosarul nr.
- 2rac-13/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 18 februarie 2015
- Părțile
- SRL Azamet Grup vs. Primaria or.Ceadir-Lunga
- Pe scurt
- Temeiurile de recuzare a judecatorului. Declaratiile de recuzare si de abtinere de la judecată. Temeiurile declarării recursului
2rac-13/15 — Declararea nulitătii contractelor de arendă a terenurilor si încasarea datoriei
prima instanţă: N. Lazareva dosarul nr. 2rac-13/15 (Judecătoria Ceadîr-Lunga) instanţa de apel: A. Curdov, E. Dimina, A. Şpac (Curtea de Apel Comrat) DECIZIE 18 februarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Iuliana Oprea Iurie Bejenaru, Maria Ghervas examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, recursul declarat de către Primăria or. Ceadîr-Lunga, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Azamet-Grup” împotriva Primăriei or. Ceadîr-Lunga cu privire la declararea nulităţii contractelor de arendă a terenurilor şi încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 10 iunie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Primăria or.
Ceadîr-Lunga şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 noiembrie 2013, c o n s t a t ă La 04 februarie 2013 SRL „Azamet-Grup” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Ceadîr-Lunga cu privire la declararea nulităţii contractelor de arendă a terenurilor şi încasarea datoriei. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că la 14 ianuarie 2009, între Primăria or. Ceadîr-Lunga, în calitate de arendator, şi SC „Vichivalcom” SRL, (reorganizată prin absorbţie în SRL „Azamet-Grup” conform deciziei Camerei Înregistrării de Stat din 19 ianuarie 2012), în calitate de arendaş, a fost încheiat contractul de arendă nr. 120, în privința lotului de pământ cu suprafaţa totală de 0,3 ha, amplasat în or.
Ceadîr-Lunga, str. Iubileinaia, 1/6, pe un termen de 3 ani, începînd cu 14 ianuarie 2009. Preţul arendei a fost stabilit în mărime de 102 000 lei pe an. Concomitent, la 27 mai 2010, între aceleaşi părţi a mai fost încheiat un contract de arendă, prin care a fost dat în arendă lotul de pămînt cu suprafaţa de 0,06 ha, amplasat în or. Ceadîr-Lunga, str. Lenin, 40/12, pe un termen de 3 ani, începînd cu 10 iulie 2009. Preţul arendei respectivului teren a fost stabilit în mărime de 3 100 lei pe an. Menţionează SRL „Azamet-Grup” că potrivit pct. 1.3 din ambele contracte, loturile de pămînt date în arendă au fost destinate pentru construcţia blocurilor locative. 1 Totodată, susţine că conform pct. 4.2.2 din aceleaşi contracte, Primăria or.
Ceadîr-Lunga s-a obligat să predea terenurile în corespundere cu prevederile contractului, iar potrivit pct. 7.4.3 la tranzacţiile încheiate urmau a fi anexate planurile cadastrale ale loturilor transmise în arendă. Relatează reclamantul că la momentul încheierii contractelor enunțate, la acestea nu au fost anexate planurile cadastrale ale loturilor de teren. Mai mult decît atît, terenurile respective nici nu erau înregistrate la organul cadastral teritorial. Astfel, pârâta fără a dispune de planuri cadastrale a transmis în arendă loturi de pămînt ale căror hotare nu erau determinate, prin urmare arendaşul necunoscând care anume terenuri cu suprafaţa de 0,3 ha şi respectiv de 0,06 ha i-au fost transmise în posesie şi folosinţă, dat fiind faptul că pe str. Iubileinaia, 1/6 şi pe str. Lenin, 40/12, or.
Ceadîr-Lunga, sunt amplasate mai multe terenuri cu suprafața totală de câteva hectare. Pretinde reclamanta că în lipsa documentelor cadastrale, loturile de pămînt în litigiu nu pot fi folosite conform destinaţiei contractuale. Cere reclamanta SRL „Azamet-Grup” declararea nulității contractelor de arendă din 14 ianuarie 2009 şi 27 mai 2010 încheiate cu Primăria or. Ceadîr- Lunga, cu aducerea părţilor la poziţia iniţială şi încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a sumei de 105 100 lei cu titlu de plată pentru arendă, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării cauzei în fața primei instanțe, la 03 mai 2013 SRL „Azamet-Grup” şi-a concretizat pretenţiile din acţiune, solicitînd declararea nulităţii absolute a contractelor de arendă din 14 ianuarie 2009 şi 27 mai 2010 cu aducerea părţilor la poziţia iniţială şi încasarea din contul Primăriei or.
Ceadîr- Lunga a sumei de 104 548 lei cu titlu de plată pentru arendă și a cheltuielilor de judecată aferente prezentului proces. Prin hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă integral. Au fost declarate nule contractul de arendă nr. 120 din 14 ianuarie 2009 şi contractul de arendă din 27 mai 2010 încheiate între Primăria or. Ceadîr-Lunga, în calitate de arendator, şi SRL „Azamet-Grup”, în calitate de arendaş, prin care au fost date în arendă loturile de teren: cu suprafaţa totală de 0,3 ha, amplasat în or. Ceadîr-Lunga, str. Iubileinaia, 1/6 şi cu suprafaţa de 0, 06 ha, amplasat în or. Ceadîr-Lunga, str. Lenin, 40/12, fiind aduse părţile la poziţia iniţială.
S-a încasat din contul Primăriei or. Ceadîr-Lunga în beneficiul SRL „Azamet-Grup” suma de 104 548 lei cu titlu de plată pentru arendă şi cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de 3 136, 44 lei. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 10 iunie 2014 a fost respins apelul declarat de către Primăria or. Ceadîr-Lunga şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 noiembrie 2013. La 12 august 2014 Primăria or. Ceadîr-Lunga a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 10 iunie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Ceadîr- Lunga din 13 noiembrie 2013, cerând admiterea recursului, casarea actelor judecătorești contestate și emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea SRL „Azamet-Grup” să fie respinsă ca fiind neîntemeiată.
2 În motivarea recursului, Primăria or. Ceadîr-Lunga a invocat ilegalitatea hotărârilor judecătorești, subliniind că Curtea de Apel Comrat și Judecătoria Ceadîr-Lunga au interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept material şi procedural, precum și nu au constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele importante ale pricinii, iar concluziile instanțelor vin în contradicţie cu ultimele. Susţine recurenta că nu s-a ţinut cont de faptul că la materialele cauzei a fost anexată hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 14 mai 2012, menţinută prin decizia Curţii de Apel Comrat din 19 iulie 2012 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 noiembrie 2012, potrivit căreia contractele de arendă în litigiu, a căror nulitate solicită intimata SRL „Azamet-Grup” prin prezenta acțiune, au fost recunoscute drept legale şi întemeiate.
De asemenea, menționează că concluziile instanțelor judecătorești referitor la lipsa calității de proprietar a Primăriei or. Ceadîr-Lunga asupra terenurilor date în arendă, fapt care a condiționat ilegalitatea transmiterii loturilor și declararea nulității contractelor litigante, este neîntemeiată deoarece este arhicunoscut că pământul în raza orașului aparține ultimului, cu excepția terenurilor-proprietatea statului și celor private, circumstanța respectivă fiind de notorietate publică și necerând a fi dovedită. Cât despre situația că la momentul încheierii contractelor de arendă cu SRL „Azamet-Grup”, terenurile date în arendă nu erau formate și individualizate prin nr. cadastral, aceasta într-adevăr a avut loc, însă intimatei i-au fost înmânate planurile geometrice și caracteristicile tehnice, anume dânsei revenindu-i rolul de a iniția procedura de formare a loturilor, inclusiv și după încheierea contractelor de arendă.
Consideră că motivele enunțate supra se încadrează în temeiurile declarării recursului și condiționează casarea hotărârilor judecătorești contestate, cu pronunțarea unei soluții noi de respingere a acțiunii SRL „Azamet-Grup”. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele dosarului atestă că copia de pe decizia Curţii de Apel Comrat din 10 iunie 2014, a fost expediată în adresa recurentei Primăria or. Ceadîr-Lunga la 19 iunie 2014 (f.d. 188) şi recepţionată de către aceasta, conform avizului poștal de recepție, la 23 iunie 2014 (f.d. 191). În circumstanţele relevate și ținând cont de termenul de 2 luni prevăzut de art. 434 alin. (1) CPC, recursul declarat de către Primăria or.
Ceadîr-Lunga la 12 august 2014 (f.d. 204-207) se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. La 17 noiembrie 2014, în adresa intimatei SRL „Azamet-Grup” a fost expediată copia cererii de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei la aceasta. La 17 decembrie 2014 SRL „Azamet-Grup” prin intermediul reprezentantului-avocat Canţer Oleg a depus referinţă la recursul declarat de către Primăria or. Ceadîr-Lunga, prin care a solicitat respingerea acestuia ca fiind inadmisibil cu menţinerea deciziei Curţii de Apel Comrat din 10 iunie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 noiembrie 2013, pe care le consideră legale şi întemeiate. Enunță că argumentele expuse de recurentă nu se încadrează în temeiurile declarării recursului, fiind identice cu cele invocate în fața instanțelor 3 de fond și de apel, asupra cărora ultimele s-au pronunțat deja în modul corespunzător.
Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 24 decembrie 2014, recursul declarat de către Primăria or. Ceadîr-Lunga a fost considerat admisibil. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și obiecțiile expuse în referința intimatei SRL „Azamet-Grup”, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi remiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. Potrivit art. 432 alin. (3) lit. a) şi alin. (5) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) CPC, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluţionarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea lui.
Potrivit art. 52 alin. (1) CPC, dacă există temeiurile specificate la art. 50 şi 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligaţi să se abţină de la judecată. În aceleaşi temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanţii la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanţă. Conform jurisprudenţei de referinţă degajată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la acest subiect, se cere ca instanţa investită cu soluţionarea unei cauze să fie imparţială, ceea ce prezumă în mod normal absenţa de prejudecăţi şi nepărtiniri. Mai mult decât atât, este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al judecătorului, există fapte care pot fi stabilite şi care pot trezi dubii în ceea ce priveşte imparţialitatea sa.
În această privinţă, chiar aparenţele pot avea o anumită importanţă (speţa Tocono şi Profesorii Prometeişti c. Moldovei, hotărârea din 26 iunie 2007, definitivă din 26 septembrie 2007). Din suportul probatoriu prezent la materialele cauzei rezultă că la 14 ianuarie 2009 Primăria or. Ceadîr-Lunga în calitate de arendator a încheiat cu SRL „Azamet-Grup” în calitate de arendaș contractul nr. 120 cu privire la arenda lotului de teren, suprafața de 0,3 ha amplasat pe adresa or. Ceadîr-Lunga, str. Iubileinaia nr. 1/6, pe un termen de 3 ani (14 ianuarie 2009 – 14 ianuarie 2012) (f.d. 7-11). Ulterior, la 27 mai 2010 părțile enunțate – Primăria or. Ceadîr-Lunga și SRL „Azamet-Grup” au mai încheiat un contract de arendă cu privire la lotul de pămînt 4 cu suprafaţa de 0,06 ha, amplasat în or.
Ceadîr-Lunga, str. Lenin, 40/12, pe un termen de 3 ani, începînd cu 10 iulie 2009 (f.d. 12-16). La 10 septembrie 2010 SRL „Azamet-Grup” (la acel moment SRL “VichiValCom”) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Ceadîr-Lunga cu privire la rezoluțiunea contractelor de arendă din 14 ianuarie 2009 și 27 mai 2010, cu restituirea plăților de arendă achitate. Prin hotărârea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 14 mai 2012 acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 92-98). Prin decizia Curții de Apel Comrat din 19 iulie 2012 a fost respins recursul declarat de către SRL „Azamet-Grup” și menținută hotărârea Judecătoriei Ceadîr- Lunga din 14 mai 2012. Iar prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2012 a fost respins recursul declarat de către SRL „Azamet-Grup” și menținute decizia Curții de Apel Comrat din 19 iulie 2012 și hotărârea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 14 mai 2012 (f.d.
87-91). Ulterior, la 04 februarie 2013 SRL „Azamet-Grup” a depus prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei or. Ceadîr-Lunga cu privire la declararea nulităţii contractelor de arendă a terenurilor şi încasarea datoriei (f.d. 2-4). Prin hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă integral. Au fost declarate nule contractul de arendă nr. 120 din 14 ianuarie 2009 şi contractul de arendă din 27 mai 2010 încheiate între Primăria or. Ceadîr-Lunga, în calitate de arendator, şi SRL „Azamet-Grup”, în calitate de arendaş, prin care au fost date în arendă loturile de teren: cu suprafaţa totală de 0,3 ha, amplasat în or. Ceadîr-Lunga, str. Iubileinaia, 1/6 şi cu suprafaţa de 0, 06 ha, amplasat în or.
Ceadîr-Lunga, str. Lenin, 40/12, fiind aduse părţile la poziţia iniţială. S-a încasat din contul Primăriei or. Ceadîr-Lunga în beneficiul SRL „Azamet-Grup” suma de 104 548 lei cu titlu de plată pentru arendă şi cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de 3 136, 44 lei (f.d. 139-148). Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 10 iunie 2014 a fost respins apelul declarat de către Primăria or. Ceadîr-Lunga şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 noiembrie 2013 (f.d. 184-187). La 12 august 2014 Primăria or. Ceadîr-Lunga a declarat prezentul recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 10 iunie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 noiembrie 2013 (f.d.
204-207). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie evidențiază că respectivele pricini civile – cu privire la rezoluțiunea contractelor de arendă și restituirea plăților de arendă achitate; declararea nulităţii contractelor de arendă a terenurilor și încasarea datoriei – vizează aceleași părți, SRL „Azamet-Grup” și Primăria or. Ceadîr-Lunga, și se fundamentează în baza acelorași temeiuri de fapt, invocându-se aceleiași motive și referindu-se la aceleași contracte de arendă încheiate la 14 ianuarie 2009 şi, respectiv, 27 mai 2010. Unica diferență este încadrarea juridică a pretențiilor – rezoluțiunea, și, respectiv, declararea nulității contractelor de arendă.
Drept consecință, pricinile civile enunțate sunt în legătură directă, fiind conexe. Mai mult decât atât, raționamentele expuse de instanțele judecătorești în 5 cadrul examinării primei cauze cu privire la rezoluțiunea contractelor și restituirea plăților de arendă, au fost invocate de părți și citate de instanțele de judecată în textul hotărârilor adoptate în prezenta pricină cu privire la declararea nulităţii contractelor de arendă a terenurilor și încasarea datoriei. În respectivul context, instanța de recurs reține că decizia Curții de Apel Comrat din 19 iulie 2012 pronunţată în cauza civilă conexă cu privire la rezoluțiunea contractelor și restituirea plăților de arendă, a fost emisă de completul de judecată compus din judecătorii Elena Lazareva, Dumitru Talai și Elena Dimina.
Iar decizia Curţii de Apel Comrat din 10 iunie 2014 contestată cu recurs în prezenta cauză, a fost pronunţată de completul de judecată compus din magistraţii Afanasie Curdov, Elena Dimina și Alexandru Șpac. Astfel, se constată cu certitudine participarea judecătorului Elena Dimina în cadrul examinării cauzei anterioare şi a pricinii prezente, ambele cauze fiind conexe şi fundamentate pe aceleaşi temeiuri de fapt – semnarea la 14 ianuarie 2009 şi 27 mai 2010 între Primăria or. Ceadîr-Lunga, în calitate de arendator, și SRL „Azamet-Grup”, în calitate de arendaș, a contractelor de arendă a loturilor de teren amplasate pe str. Iubileinaia, 1/6 şi pe str. Lenin, 40/12, or. Ceadîr-Lunga.
Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că participarea în prezenta cauză a judecătorului Curţii de Apel Comrat Elena Dimina care a examinat anterior cauza civilă la acțiunea SRL „Azamet-Grup” cu privire la rezoluțiunea contractelor de arendă și restituirea plăților de arendă achitate, pricina respectivă fiind conexă cu prezenta cauză, ridică chestiuni pe marginea echităţii procedurii civile în aspectul imparţialităţii tribunalului competent. Or, examinarea litigiului de către magistratul Curţii de Apel Comrat Elena Dimina în condiţiile în care dânsa a participat anterior la examinarea cauzei întemeiate pe aceleaşi temeiuri faptice și antrenând aceleiași părți, poate îngrădi în mod inacceptabil dreptul participanților la proces la examinarea pricinii de către un tribunal independent şi imparţial.
Instanţa de recurs accentuează că satisfacerea exigenţei independenţei şi imparţialităţii tribunalului este o condiţie de bază în asigurarea dreptului individului la un proces echitabil garantat de art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, iar în cazul existenţei unor împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea şi nepărtinirea judecătorului, acesta urmează a fi recuzat pentru a nu condiţiona o eventuală prejudiciere a intereselor justiţiei. Pe acest teren, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că judecătorul Curţii de Apel Comrat Elena Dimina la examinarea apelului declarat de către Primăria or.
Ceadîr-Lunga împotriva hotărârii Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 14 mai 2012 urma în temeiul art. art. 50 şi 52 CPC să-şi declare abţinerea de la judecată, iar cauza să fie redistribuită unui alt complet de judecată pentru examinare în ordine de apel. Iar în circumstanțele în care în urma abținerii de la judecată a magistratului nominalizat, Curtea de Apel Comrat din cauza lipsei de cadre ar fi fost în 6 imposibilitate să examineze respectiva pricină în ordine de apel, instanța urma în temeiul art. 43 alin. (2) lit. d) CPC să expedieze dosarul către Curtea Supremă de Justiție pentru a fi strămutat în altă instanță de judecată egală în grad, ceea ce la caz nu a fost făcut, în consecinţă fiind încălcate normele imperative de drept procedural.
Întru susținerea opiniei enunțate, instanţa de recurs invocă și încheierea Curții Supreme de Justiție din 11 februarie 2015 prin care s-a admis cererea de abținere a judecătorului Curții Supreme de Justiție Galina Stratulat de la examinarea prezentei pricini pe motivul participării la judecarea cauzei conexe cu privire la rezoluțiunea contractelor de arendă. Astfel, în circumstanţele în care judecătorul Curţii de Apel Comrat Elena Dimina a participat anterior la soluționarea cauzei conexe, emiţând decizia din 19 iulie 2012, iar examinarea apelului declarat de către Primăria or. Ceadîr-Lunga de către dânsa poate ridica chestiuni pe marginea imparţialităţii completului de judecată învestit cu soluționarea prezentei pricini, instanţa de recurs consideră necesar de a casa decizia Curţii de Apel Comrat din 10 iunie 2014 şi a remite prezenta pricină spre rejudecare în instanţa de apel.
În aceeași ordine de idei, pe marginea cerinței imperative de independență și imparțialitate a tribunalului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că în prezenta cauză în prima instanță, Judecătoria Ceadîr-Lunga, a participat judecătorul Nadejda Lazareva, fiica judecătorului Elenei Lazareva, care a examinat în ordine de apel pricina civilă conexă cu privire la rezoluțiunea contractelor de arendă și restituirea plăților de arendă.
În condițiile în care pricinile civile sunt în legătură directă, precum s-a demonstrat supra, participarea magistratului Nadejda Lazareva în prezenta cauză și pronunțarea de către aceasta a hotărârii Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 noiembrie 2013, citând pasaje întregi din hotărârile judecătorești adoptate în pricina anterioară (inclusiv decizia Curții de Apel Comrat din 19 iulie 2012, la emiterea căreia a participat mama dânsei Elena Lazareva) de asemenea poate trezi prin prisma art. 50 alin. (1) lit. e) CPC bănuieli rezonabile referitor la obiectivitatea şi nepărtinirea respectivului magistrat, astfel încât interesele justiţiei să fie prejudiciate într-un mod inacceptabil și iremediabil. Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie subliniază că la cazul prezentei spețe lipsesc careva temeiuri legale de restituire a pricinii spre rejudecare în prima instanță (art. 445 alin. (1) lit. c1 CPC).
Prin urmare, încălcările de ordin procedural constatate în cadrul examinării prezentei pricini la Judecătoria Ceadîr-Lunga pot fi remediate doar de către instanța de apel la rejudecarea cauzei, prin casarea hotărârii din 13 noiembrie 2013 și reexaminarea litigiului pe marginea fondului. În situaţia prezentelor omisiuni de procedură, când instanţa este în imposibilitate să le corecteze la examinarea pricinii în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează asupra remiterii pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, care 7 urmează să examineze fondul cauzei asigurând principiul fundamental al imparţialităţii tribunalului garantat pe terenul art. 6 paragraf 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
Având în vedere imposibilitatea constituirii unui complet de judecată legal la Curtea de Apel Comrat din motivul lipsei de cadre, instanța de recurs consideră necesar de a remite prezenta cauză civilă spre rejudecare la Curtea de Apel Cahul, ca fiind instanţa de judecată egală în grad şi situată în imediată apropriere geografică de Curtea de Apel Comrat. Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că s-a constatat într- o manieră certă încălcarea normelor de drept procedural de către instanţa de apel și primă instanță, şi anume participarea judecătorilor, obiectivitatea şi nepărtinirea cărora pot fi puse la îndoială, omisiuni care nu pot fi corectate în cadrul examinării cauzei în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Primăria or.
Ceadîr-Lunga, a casa integral decizia Curţii de Apel Comrat din 10 iunie 2014, cu restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Cahul. La rejudecarea pricinii, Curtea de Apel Cahul urmează să ţină cont de cele menţionate, să verifice circumstanţele pricinii, probele administrate şi reexaminând pricina, să emită o hotărâre legală şi întemeiată, respectând dreptul garantat al părţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Primăria or. Ceadîr-Lunga. Se casează integral decizia Curţii de Apel Comrat din 10 iunie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii cu Răspundere Limitată „Azamet-Grup” împotriva Primăriei or.
Ceadîr-Lunga cu privire la declararea nulităţii contractelor de arendă a terenurilor şi încasarea datoriei, cu restituirea pricinii spre rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Cahul. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Iuliana Oprea Iurie Bejenaru Maria Ghervas 8