2ra-62/15 — Constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: S.Lazari dosarul nr. 2ra-62/2015 instanţa de apel: N.Cernat, A.PAhopol, A.Gavriliţa ÎNCHEIERE 21 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Nedelcu Ilia, Nedelcu Tatiana şi Muşat M., în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nedelcu Ilia împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2014 prin care s-au respins apelurile declarate de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi Nedelcu Ilia, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 22 aprilie 2013, c o n s t a t ă La 22 ianuarie 2013, Nedelcu Ilia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile şi repararea prejudiciului moral. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a indicat că la 01 iunie 2010 s-a adresat Judecătoriei Centru mun. Chişinău cu acțiune împotriva Alei Tîmcova şi Tîmcov Vitalie cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat. Susţine că hotărîrea în pricina civilă enunţată a fost pronunţată la 11 ianuarie 2013. Consideră că tergiversarea examinării litigiului într-un termen rezonabil a fost vădit intenţionată şi ilegală, încălcîndu-i-se dreptul la un proces echitabil şi dreptul la soluționarea pricinii în termen rezonabil, astfel fiind prejudiciaţi moral.

Solicită reclamantul, prin cererea iniţială şi cererea de completare a cerinţelor, constatarea faptului încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile la acţiunea înaintată de către ei împotriva Alei Tîmcova şi Tîmcov Vitalie cu 1 privire la repararea prejudiciului moral cauzat, încasarea cu titlu de prejudiciul moral a sumei de 324 154 lei şi încasarea prejudiciului material în mărime de 375 000 euro, costul terenului cu suprafaţa de 0,06 ha, cerinţă care nu constituie obiect al litigiului (f.d. 41-45). Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 22 aprilie 2013 s-a admis parţial acţiunea. S-a constatat faptul încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei civile la acţiunea înaintată de către Nedelcu Ilia împotriva Alei Tîmcova şi Tîmcov Vitalie cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat, aflată în procedura Judecătoriei Centru mun.

Chişinău. În rest cerinţele au fost respinse. Hotărîrea primei instanţe a fost contestată cu apel de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, Nedelcu Ilia şi Nedelcu Tatiana. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2014 a fost restituită cererea de apel depusă de Nedelcu Tatiana, ca fiind depusă de o persoană fără calitate (f.d. 187-188). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2014 s-au respins apelurile declarate de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi Nedelcu Ilia, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 01 aprilie 2014. La 16 mai 2014, în termenul prevăzut de lege, Nedelcu Ilia, Nedelcu Tatiana şi Muşat M. au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel din 01 aprlie 2014, solicitînd casarea acesteia şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului recurenţii au indicat că, instanţa de apel a încălcat normele de drept procedural, pricina fiind examinată în lipsa lor, iar cererea de recuzare a fost respinsă ca neîntemeiată. Instanţa de apel nu a luat în consideraţie că au fost prejudiciaţi moral în urma tergiversării vădit intenţionate şi ilegale a examinării litigiului într-un termen rezonabil, încălcîndu-li-se dreptul la un proces echitabil şi dreptul la soluționarea pricinii în termen rezonabil. Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Nedelcu Ilia, Nedelcu Tatiana şi Muşat M., urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

2 În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 433 lit. c) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Nedelcu Ilia este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel. Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de Nedelcu Ilia în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). 3 Cît priveşte recurenţii Nedelcu Tatiana şi Muşat M., Colegiul consideră că ultimii nu sunt în drept să declare recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 aprilie 2014, deoarece ei nu sunt părţi şi nici participanţi în prezentul proces.

Potrivit art.430 CPC, sînt în drept să declare recurs: a) părţile şi alţi participanţi al proces; b) martorul, expertul, specialistul, interpretul şi reprezentantul cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată ce li se cuvine. Astfel, anlizînd circumstanţele pricinii, prin prisma normei de drept citate, Colegiul constată că Nedelcu Tatiana şi Muşat M., nu au calitatea procesuală, de parte sau participant la proces şi ca urmare nu sunt în drept să declare recurs. Reieşind din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Nedelcu Ilia, Nedelcu Tatiana şi Muşat M., ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Nedelcu Ilia, Nedelcu Tatiana şi Muşat M., se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Ala Cobăneanu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Valentina Clevadî 4