2ra-3613/14 — Anularea ordinului cu privire la reducerea statelor de personal şi repararea prejudiciului moral

prima instanță: Sv. Ghercavii dosarul nr. 2ra-3613/14 instanța de apel: E. Ababei, G. Polivenco, A. Garbuz ÎNCHEIERE 24 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Instituţia medico-sanitară publică Spitalul Clinic Municipal Bălţi în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Clapaniuc împotriva IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi cu privire la anularea ordinului cu privire la reducerea statelor de personal şi repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 09 septembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Instituţia medico-sanitară publică Spitalul Clinic Municipal Bălţi şi menţinută hotărârea Judecătoriei Bălţi din 04 iulie 2014, acţiunea a fost admisă parţial constată: La 05 mai 2014, Victor Clapaniuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi cu privire la anularea ordinului cu privire la reducerea statelor de personal şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii a indicat că prin ordinul IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi nr. 93 din 03 aprilie 2014 „Cu privire la fuzionarea secţiilor şi reducerea statelor de personal Centrul Perinatologic” s-a ordonat modificarea structurii Centrului Perinatologic, după cum urmează: 1.1. se fuzionează secţia „lăuzie-fiziologie” şi „sala de naştere”, cu formarea secţiei „obstetrică nr.1”, cu reducerea funcţiilor de şef secţie „lăuzie-fiziologie”, şef „sala de naştere”, „moaşa superioară secţia „lăuzie-fiziologie”, moaşa superioară „sala de naştere”, sora economă secţia „lăuzie-fiziologie” şi sora economă „sala de naştere”, restul personalului din secţiile fuzionate fiind permutat în secţia „obstetrică nr.1”; 1.2.

denumirea secţiei „observaţie” se modifică în secţia „obstetrică nr. 2”. La pct. 2 al ordinului menţionat s-a dispus preavizarea sub semnătură personală a lui Victor Clapaniuc – şef secţie sala de naştere, cu 2 luni înainte de preconizata concediere din data emiterii ordinului. 1 Punctul 3 din ordin prevede că în conformitate cu art. 88 alin. (1) lit. c) din Codul muncii colaboratorilor menţionaţi la pct. 2 se propune de a ocupa o funcţie din rândul celor vacante din cadrul Centrului Perinatologic. La pct. 4 se indică că persoanelor nominalizate la pct. 2, în caz de dezacord de a ocupa una din funcţiile vacante propuse, li se acordă o zi lucrătoare liberă, pe săptămână, cu menţinerea salariului mediu, pentru căutarea unui alt loc de muncă, ziua concretă va fi stabilită individual, conform graficului de muncă.

Invocă dezacordul parţial cu pct. 2 din ordinul contestat, şi anume în partea care se referă la Victor Clapaniuc, considerându-l ilegal şi care urmează a fi anulat din următoarele motive. Menţionează reclamantul că anterior, prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 03 februarie 2010 a fost restabilit în funcţia de şef al secţiei obstetrică al Centrului Perinatologic de pe lângă Spitalul Clinic Municipal Bălţi. Conform pct. 1 al ordinului nr. 41 din 15 martie 2010 „Cu privire la îndeplinirea hotărârii din 03 februarie 2010 la dosarul nr. 2-176/10” lui i s-a propus începând cu 15 martie 2010 funcţia de şef al secţiei „lăuzie-fiziologie” (fosta secţie obstetrică până la modificare). Afirmă că ulterior i s-a comunicat că restabilirea lui în funcţia de şef Secţia obstetrică nu este posibilă pe motiv că conform ordinului nr. 143 din 20 septembrie 2009 cu privire la modificare structurii Centrului Perinatilogic Bălţi, secţia obstetrică la moment nu există.

Nefiind de acord cu restabilirea conform hotărârii judecătoreşti în funcţia de şef Secţie Lăuzie-fiziologie, a fost nevoit să conteste ordinul nr. 41 din 15 martie 2010. Ca urmare, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 iunie 2012 s-a anulat pct. 1 din ordinul nr. 41 din 15 martie 2010, fiind dispusă restabilirea lui în funcţia deţinută anterior, sau în cazul restructurării, într-o funcţie analogică, şi nu în una care să fie în detrimentul pregătirii sau abilităţilor profesionale. S-a mai menţionat, că întru evitarea încălcării drepturilor de muncă ale angajatului de către angajator, ultimul urmează să-i propună lui Victor Clapaniuc, în scopul executării hotărârii Judecătoriei Bălţi din 02 martie 2010, alegerea funcţiei de şef al uneia din secţiile nou create, urmând ca acesta să decidă liber pe care funcţie să o ocupe.

Susţine că prin ordinul nr. 129 din 05 iulie 2012 a fost anulat pct. 1 din ordinul nr. 41 din 15 martie 2010, însă nu au fost îndeplinite indicaţiile Curţii de Apel Bălţi din decizia din 22 decembrie 2011 şi din decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 iunie 2012. Remarcă că în urma sesizării Procuraturii şi Ministerului Sănătăţii, prin ordinul nr. 202 din 23 noiembrie 2012 Spitalul Clinic Municipal Bălţi i-a propus de a-şi alege una din cele trei funcţii apărute după restructurarea secţiei obstetrică, fiind transferat în funcţia şef „sala de naştere”, care în cazul aducerii organigramei Centrului Perinatologic Bălţi în conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 41 din 18 ianuarie 2011 şi „Ghidul Naţional Perinatal „B” aprobat de Ministerul Sănătăţii, va purta denumirea de „secţie obstetrică”.

Invocă că ulterior, pârâtul iarăşi efectuează reorganizarea organigramei şi ca rezultat, el este primul pe listă la reducerea din funcţie. 2 Susţine că conform art. 88 alin. (1) Codul muncii, angajatorul este în drept să concedieze salariaţii de la unitate în legătură cu reducerea numărului de personal (art. 86 alin. (1) lit. c) Codul muncii), doar cu condiţia că va emite iniţial un ordin, motivat din punct de vedere juridic, cu privire la reducerea numărului de personal. Până la emiterea acestui ordin angajatorul este obligat să selecteze minuţios salariaţii care urmează să fie preavizaţi, ținând cont de dreptul preferenţial de a fi lăsaţi la lucru în conformitate cu dispoziţiile art. 183 Codul muncii.

Consideră că IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi nu a efectuat o selectare bazată pe dispoziţiile legale arătate, dar pe un principiu de răzbunare. Indică că conform art. 88 alin.(1) lit. c) Codul muncii, o dată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, angajatorul va propune în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă (un alt post) în cadrul unităţii respective. De fapt, salariatului preavizat trebuie să i se propună transferul la un alt loc de muncă permanent în cadrul aceleiaşi unităţi cu acordul scris al părţilor în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) şi (3) Codul muncii.

Un alt loc de muncă, în acest caz, se propune salariatului, mai întâi de toate, ținând cont de specialitatea, profesia, calificarea, funcţia acestuia – condiţie de bază a art. 49 alin. (1) lit. d1) şi art. 68 alin. (2) lit. f) Codul muncii, reieşind din obligaţia angajatorului de a respecta condiţiile contractului individual de muncă şi a-i oferi salariatului un loc de muncă. În cazul lipsei unui loc de muncă conform specialităţii, profesiei, calificării, funcţiei – salariatului preavizat îi poate fi propusă orice altă muncă vacantă existentă în cadrul unităţii. Afirmă că pârâtul nu i-a propus ocuparea unei alte funcţii, doar la pct. 3 din ordin se indică că în conformitate cu art. 88 alin. (1) lit. c) Codul muncii, se propune colaboratorilor menţionaţi la pct. 2, de a ocupa o funcţie din rândul celor vacante din cadrul Centrului Perinatologic, fapt cu care el nu este de acord.

Mai indică că potrivit art. 88 alin. (2) Codul muncii, în termenul de preavizare nu se include perioada aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii şi în concediul medical, care de fapt prelungesc termenul de preavizare cu numărul de zile a concediilor arătate. Emiterea ordinului contestat a avut loc în perioada concediului anual şi despre reducerea din funcţie reclamantul a fost înştiinţat anume în perioada concediului anual. Consideră că acest fapt este ilegal şi generează anularea ordinului contestat. Susţine că ilegalitatea ordinului contestat generează premise pentru solicitarea prejudiciului moral cauzat, din considerentele că pentru a fi restabilit în funcţia care urmează să o ocupe conform calificării şi aptitudinilor profesionale, reclamantul a fost nevoit să acţioneze în instanţele de judecată.

Fiind obligat să execute imediat hotărâre de judecată, pârâtul nu a executat hotărârea de judecată din 03 februarie 2010 timp de trei ani, iar după restabilirea în funcţie, pârâtul iarăşi intenţionează să-l concedieze, fără respectarea legislaţiei în vigoare, lucru care-i creează lui inconvenienţe de ordin moral şi disconfort psihic. Solicită anularea parţială a pct. 2 din ordinul IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi nr. 93 din 03 aprilie 2014 „Cu privire la fuzionarea secţiilor şi reducerea statelor de personal Centrul Perinatologic”, şi anume în partea care se referă la preavizarea sub semnătură personală, cu 2 luni înainte de preconizata concediere, în 3 legătură cu reducerea statelor de personal, din data emiterii ordinului menţionat a lui Victor Clapaniuc – şef secţia sala de naştere şi încasarea de la pârât cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 50000 lei, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 04 iulie 2014 a fost admisă parţial acţiunea, anulat parţial pct. 2 din ordinul nr. 93 din 03 aprilie 2014 emis de către IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi „Cu privire la fuzionarea secţiilor şi reducerea statelor de personal Centrul Perinatologic”, în partea ce ţine de preavizarea sub semnătură personală, cu 2 luni înainte de preconizata concediere a lor, în legătură cu reducerea statelor de personal, din data emiterii prezentului ordin, următorii salariaţi: V. Clapaniuc – Şef Secţia Sala de naştere, încasat de la IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi în beneficiul lui Victor Clapaniuc prejudiciul moral în mărime de 5000 lei şi încasat de la IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 100 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 09 septembrie 2014 a fost respins apelul declarat de IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 10 noiembrie 2014, IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel, casarea parţială a hotărârii primei instanţe în partea încasării prejudiciului moral, pronunțând în această parte o nouă hotărâre. În motivare recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, afirmând că la caz nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond, nu au fost dovedite circumstanţele considerate ca fiind stabilite şi indicând încălcarea prevederilor art. 386 alin. (1) lit. a), b) CPC.

Susține că instanţa de apel a motivat decizia prin faptul că în rezultatul emiterii ordinului contestat intimatul urma să fie transferat în altă funcţie, sau să fie concediat în cazul că nu acceptă altă funcţie din rândul celor vacante, considerând concluzia primei instanţe ca una bazată pe norme legale existente, care la rândul său a fost bazată pe o hotărâre judecătorească din anul 2010, ceea ce contrazice una pe alta. Mai mult ca atât, ordinul contestat se axează pe procedura de fuzionare a secţiilor şi de reducere a statelor de personal din cadrul instituţiei medico-sanitare publice, cu respectarea procedurii de concediere, reducerii numărului sau a satelor de personal, prevăzute la art. 88 din Codul muncii.

Menţionează că prima instanţă nu a luat în consideraţie faptul că prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 22 decembrie 2011, prin care a fost anulat pct. 1 din ordinul nr. 41 din 15 martie 2010, de la IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi în beneficiul lui Victor Clapaniuc a fost încasată suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Astfel, consideră că prima instanţă la emiterea hotărârii nu a ţinut cont de faptul că anterior recurentul a reparat deja prejudiciul moral cauzat prin transferul din funcţia de şef al secţiei obstetrică în funcţia de medic de rând. Afirmă că în aceste condiţii, pentru cauzarea prejudiciului moral cu acelaşi obiect - transferul din funcţia de şef de secţie în funcţia de medic de rând, intimatului i-a fost achitată suma de 10000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar acum 4 prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 04 iulie 2014 recurentul urmează să achite repetat suma de 5000 lei pentru aceeaşi faptă.

Susţine că prin emiterea ordinului contestat, spitalul nu a lezat onoarea, demnitatea, reputaţia, viaţa intimă, familială sau privată a intimatului, nici nu i-a produs careva suferinţe psihice acestuia, fapte care nu au fost contestate în judecată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului 09 octombrie 2014, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată (f. d. 169). Prin urmare, la caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile 5 trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de IMSP Spitalul Clinic Municipal Bălţi ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Instituţia medico-sanitară publică Spitalul Clinic Municipal Bălţi se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 6