2ra-3547/14 — Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

prima instanţă – Gh. Pavliuc dosarul nr. 2ra-3547/14 instanţa de apel – N. Vascan, E. Clim, I. Cotruță ÎNCHEIERE 17 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Victor Imihteev, reprezentat de avocatul Alexandr Hramcenco în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Victor Imihteev împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului cauzat prin nesoluţionarea în termen legal a unei cereri de către o autoritate publică împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Victor Imihteev şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 19 martie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă constată: La 09 octombrie 2013, Victor Imihteev a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului material și prejudiciului moral cauzat prin această încălcare. În motivarea acţiunii a indicat că el a lucrat în calitate de şofer a microbuzului de model „Mercedes 308D”, n/î C HF 540, ce deserveşte ruta nr. 155, în or. Chişinău. Menționează că la 02 decembrie 2007, la intersecţia străzilor M. Cogâlniceanu - M. Eminescu, microbuzul nominalizat condus de el, a fost tamponat de autoturismul de model „Toyota Prado”, n/î C LU 747, care era condus de Ion Marinescu.

Afirmă că în rezultatul accidentului rutier opt pasageri din microbuz s-au ales cu diferite leziuni corporale, iar microbuzul „Mercedes 308D” a fost tehnic deteriorat, fapt confirmat prin raportul de examinare a microbuzului. Conform expertizei automerciologice nr. 57/12 din 24 decembrie 2007 efectuată de SRL „Elenauto-Expert” ce a acţionat în baza licenţei seria AMMII, nr. 015075, mărimea prejudiciului a fost evaluată în mărime de 69202,08 lei. Mai indică că pentru efectuarea expertizei a achitat 1000 lei, astfel valoarea totală a prejudiciului material cauzat constituie 70202,08 lei. 1 Relatează că conform ordonanţei privind pornirea urmăririi penale din 15 decembrie 2007 în calitate de bănuit a fost recunoscut Ion Marinescu, iar el în procesul urmăririi penale a fost recunoscut ca partea vătămată.

Prin sentința Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 14 noiembrie 2008 Ion Marinescu a fost achitat, sentinţă care a fost menținută și de către Colegiul Judiciar Penal al Curţii de apel Chişinău și Colegiul penal a Curţii Supreme de Justiţie. Invocă că acţiunea civilă privind suma pagubei pricinuite în mărime de 70202,08 lei stabilită prin expertiza automerciologică nr. 57/12 din 24 decembrie 2007 nu a fost soluţionată în procesul penal. Îşi întemeiază pretenţiile în baza art. art. 1398, 1404 Cod civil şi art. 2 din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti.

Solicită constatarea faptului vinovăţiei organului de urmărire penală în încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, încasarea de la pârât în beneficiul lui Imihteev Victor cu titlu de prejudiciu material a sumei de 70202,08 lei și cu titlu de prejudiciu moral a sumei de 50000 lei, precum și încasarea cheltuielilor de judecată. La 13 noiembrie 2013 Victor Imihteev a depus cerere, prin care a solicitat substituirea pârâtului Ministerul Finanțelor al RM cu Ministerul Justiției al RM. Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 noiembrie 2013 cererea lui Victor Imihteev a fost admisă și pricina a fost strămutată spre judecare la Judecătoria Buiucani mun. Chișinău.

În cadrul ședinței de judecată a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 19 februarie 2014 Victor Imihteev, reprezentat de Alexandr Hramcenco a concretizat că acțiunea este înaintată împotriva Ministerului Justiției al RM și Ministerului Finanțelor al RM (f. d. 58). Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 19 martie 2014 a fost respinsă integral acţiunea în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă privind pretenţiile înaintate în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 şi ca fiind neîntemeiată privind pretenţiile formulate în baza art. 1404 Cod civil. Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 07 iulie 2014 a fost respinsă pretenția reclamantului Victor Imihteev formulată în baza art. 1398 Cod civil.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2014 a fost respins apelul declarat de către Victor Imihteev și menținută hotărârea primei instanțe şi hotărârea suplimentară a primei instanţe. La 13 octombrie 2014 Victor Imihteev, reprezentat de avocatul Alexandr Hramcenco a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe, hotărârii suplimentare a primei instanţe şi deciziei instanţei de apel cu reexaminarea cauzei şi emiterea unei noi hotărâri prin care acţiunea să fie admisă şi să fie încasat din contul Ministerului Finanţelor al RM în beneficiul lui Victor Imihteev suma cheltuielilor de asistenţă juridică.

Afirmă că decizia motivată a Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2014, reprezentantul lui, avocat Alexandr Hramcenco a primit-o la 12 august 2014. 2 În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat, deoarece instanţa judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, şi anume prevederile art. 1398 şi art. 1404 Cod civil. Menţionează că Ion Marinescu a fost achitat prin sentinţa Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 14 noiembrie 2008, menţinută ulterior prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 10 martie 2011. Motivul achitării lui Ion Marinescu a constituit faptul că lui Ion Marinescu i-a fost înaintată învinuirea cu încălcarea prevederilor art. 63 CPP, după expirarea termenului de 3 luni de la recunoaşterea în calitate de bănuit, în lipsa cărorva probe noi acumulate şi în lipsa acordului Procurorului General sau adjuncţilor săi.

Consideră că din esenţa motivului achitării lui Ion Marinescu recurge vina organului de ocrotire a normelor de drept în Republica Moldova - vina Procuraturii, colaboratorii căreia fiind persoanele cu funcţii de răspundere, nu au îndeplinit obligaţiile sale directe privitor la respectarea procedurii penale în gestionarea cauzei penale. Ca rezultatul al încălcărilor omise Ion Marinescu a fost achitat pe motive formale, iar Victor Imihteev, fiind absolut nevinovat în producerea accidentului rutier, a suferit prejudiciul material în mărime de 72202,08 lei, şi nu a primit nici un fel de compensare. De asemenea, consideră că ordonanţa procurorului privind scoaterea persoanei de sub urmărire penală reprezintă act administrativ în sensul art. 1404 Cod civil.

Afirmă că în cadrul urmăririi penale el a înaintat acţiunea civilă, prin care a solicitat încasarea sumei prejudiciului de la persoană vinovată în producerea accidentului rutier. Prin urmare, la etapă urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti dânsul a întreprins măsurile pentru recuperarea prejudiciului cauzat lui în urmă accidentului rutier. Remarcă că după adoptarea deciziei irevocabile a Curţii Supreme de Justiţie din 10 martie 2011, s-a adresat către Procurorul mun.

Chişinău cu cerere privind continuarea efectuării urmăririi penale în scopul stabilirii persoanei vinovate în producerea accidentului rutier, la care a primit răspunsul precum că sentinţa de achitare a lui Ion Marinescu a avut loc din cauză erorilor omise de organul de urmărire penală la etapă urmăririi penale, din care considerente este imposibil de a continua urmărirea penală şi de a stabili persoană vinovată în producerea accidentului rutier, care a avut loc la 02 decembrie 2007 la intersecţia străzilor M. Cogâlniceanu şi M. Eminescu, răspuns care este anexat la materialele cauzei. Indică că prejudiciul cauzat lui în rezultatul accidentului rutier din 02 decembrie 2007, nu a fost posibil de a-l recupera din contul persoanei vinovate în producerea accidentului din cauza acţiunilor vicioase ale colaboratorilor procuraturii.

Respectiv, prejudiciul dat, nefiind posibil de a-l încasa de la persoană achitată pe motive formale, din cauza erorilor şi omisiunilor a organului de urmărire penală şi a procuraturii, urmează totuşi a fi încasat de la organul care poartă răspundere pentru îndeplinirea necorespunzătoare a funcţiilor sale, una din care este atragerea la răspundere pentru infracţiune indiferent de vina colaboratorilor săi. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. 3 Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa recurentului şi reprezentantului său la 06 august 2014, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire anexată (f. d. 134), iar în recurs se afirmă că reprezentantul recurentului, avocatul Alexandr Hramcenco a primit-o la 12 august 2014. Alte date la materialele cauzei lipsesc.

Prin urmare, la caz se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Victor Imihteev, reprezentat de avocatul Alexandr Hramcenco nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Victor Imihteev, reprezentat de avocatul Alexandr Hramcenco asemenea aspecte nu se regăsesc. 4 Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Victor Imihteev, reprezentat de avocatul Alexandr Hramcenco ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Victor Imihteev, reprezentat de avocatul Alexandr Hramcenco se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 5