2ra-3265/14 — Obligarea reconectării la reţeaua de gaze şi repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral

prima instanţă – D. Puşca dosarul nr. 2ra-3265/14 instanţa de apel – A. Gheorghieş, N. Chircu, I. Talpa ÎNCHEIERE 12 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Bălţi-Gaz” în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Vasilos, Boris Jurju, Mariei Meleca şi Allei Straticiuc împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Bălţi-Gaz” cu privire la obligarea reconectării la reţeaua de gaze şi repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 17 iulie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Bălţi-Gaz” şi menţinută hotărârea Judecătoriei Bălţi din 05 decembrie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial constată La 06 martie 2013, Nicolae Vasilos, Boris Jurju, Maria Meleca şi Alla Straticiuc au depus cerere de chemare împotriva SRL „Bălţi-Gaz” cu privire la obligarea reconectării la reţeaua de gaze şi repararea prejudiciului material şi prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii au indicat că la 07 decembrie 2012, Andrei Plîngău, în mod samavolnic, a tăiat conducta de gaze pe motivul că aceasta trecea prin ograda sa şi ca rezultat gospodăriile lor au rămas fără gaze naturale. Menţionează că în situaţia creată, ei s-au adresat la SRL „Bălţi-Gaz” cu solicitarea de a soluţiona problema dată şi de a reconecta gospodăriile lor la reţeaua de gaze naturale. Susţin că au încheiat cu pârâta contracte de furnizare a gazelor naturale şi anume, nr. 44523 din 25 octombrie 2007, nr. 310/3919 din 29 ianuarie 2009, nr. 41080 din 06 iulie 2007 şi nr. 31B/4934 din 19 mai 2009, în baza căror conform pct. 4 lit. b), furnizorul se obligă să asigure furnizarea gazelor naturale până la robinetul de siguranţă, în mod continuu şi la presiunea stabilită de normele în vigoare.

Aceleaşi prevederi se regăsesc şi în Regulamentul pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrare al ANRE nr. 415 din 25 mai 2011. 1 Mai indică că pct. 76 lit. d) din Regulamentul menţionat prevede că operatorul de reţea are obligaţia să restabilească în cel mai scurt timp posibil furnizarea gazelor naturale în cazul întreruperii neprogramate sau în cazul altor deranjamente din reţeaua de gaze naturale. Afirmă că SRL „Bălţi-Gaz” se eschivează de la executarea obligaţiunilor contractuale. Solicită obligarea SRL „Bălţi-Gaz” de a reconecta gospodăriile lor la reţeaua de gaze naturale şi încasarea de la pârâtă a cheltuielilor suportate în legătură cu imposibilitatea de a beneficia de gaze naturale şi a cheltuielilor de judecată.

Ulterior, Nicolae Vasilos, Boris Jurju, Maria Meleca şi Alla Straticiuc au depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitând încasarea din contul SRL „Bălţi-Gaz” în beneficiul lui Nicolae Vasilos a cheltuielilor legate de instalarea şi utilizarea surselor de încălzire alternativă în locul încălzirii cu gaze naturale în sumă de 52912 lei, a cheltuielilor pentru energia electrică consumată în legătură cu funcţionarea sistemului de alternativă de încălzire în sumă de 6899 lei, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 500 lei, a cheltuielilor legate de expedierea scrisorilor recomandate diferitelor structuri în vederea intervenirii pentru depăşirea situaţiei create în sumă de 34,50 lei, a taxei de stat în sumă de 100 lei, a cheltuielilor pentru tratament în sumă de 2050 lei şi a sumei de 20000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în total suma de 82495 lei; încasarea de la SRL „Bălţi-Gaz” în beneficiul Allei Straticiuc a cheltuielilor legate de procurarea gazului în butelii în sumă de 1785,40 lei, a taxei de stat în sumă de 100 lei, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 500 lei şi a sumei de 20000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în total suma de 22385 lei, încasarea de la SRL „Bălţi-Gaz” în beneficiul Mariei Meleca a cheltuielilor pentru energia electrică în sumă de 12000,92 lei,

a cheltuielilor pentru procurarea gazului în butelii în sumă de 395,72 lei, a taxei de stat în sumă de 100 lei, a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 500 lei şi a sumei de 20000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în total suma de 32996 lei şi încasarea de la SRL „Bălţi-Gaz” în beneficiul lui Boris Jurju a cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 500 lei, a taxei de stat în sumă de 100 lei şi a sumei de 20000 lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în total suma de 20600 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 05 decembrie 2013 a fost admisă parţial acţiunea, obligată SRL „Bălţi-Gaz” să reconecteze furnizarea de gaze naturale la imobilul din str. Calea Ieşilor, 8, mun. Bălţi, ce-i aparţine cu drept de proprietate lui Nicolae Vasilos, la imobilul din str. Şevcenco, 70, mun.

Bălţi, ce-i aparţine cu drept de proprietate Mariei Meleca, la imobilul din str. Şevcenco,72, mun. Bălţi, ce-i aparţine cu drept de proprietate Allei Straticiuc şi la imobilul din str. Calea Ieşilor, 10, mun.

Bălţi, ce-i aparţine cu drept de proprietate lui Boris Jurju, încasate de la SRL „Bălţi-Gaz” în beneficiul lui Nicolae Vasilos suma de 2050 lei, în beneficiul Mariei Meleca suma de 395,72 lei, în beneficiul Allei Straticiuc suma de 1785,40 lei, cu titlu de prejudiciu material, încasate de la SRL „Bălţi-Gaz” în beneficiul lui Nicolae Vasilos suma de 10000 lei, în beneficiul Mariei Meleca suma de 10000 lei, în beneficiul Allei Straticiuc suma de 10000 lei şi în beneficiul lui Boris Jurju suma de 10000 lei, cu titlu de prejudiciu moral, încasate de la SRL „Bălţi-Gaz” în beneficiul lui Nicolae Vasilos cheltuielile de judecată în sumă de 634,50 lei bani compuşi din 500 lei - asistenţă juridică, 100 lei taxa de stat, 34,50 lei bani pentru scrisori cu aviz, în beneficiul Mariei Meleca în sumă de 600 lei compuşi din 500 lei - asistenţă juridică, 2 100 lei - taxa de stat, în beneficiul Allei Straticiuc în sumă de 600 lei compuşi din 500 lei - asistenţă juridică, 100 lei - taxa de stat, în beneficiul lui Boris Jurju în sumă de 600 lei compuşi din 500 lei - asistenţă juridică, 100 lei - taxa de stat, în rest acţiunea a fost respinsă.

La fel, a fost încasată de la SRL „Bălţi-Gaz” taxa de stat în beneficiul statului în sumă de 1080 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 17 iulie 2014 a fost respinsă cererea de apel declarată de SRL „Bălţi-Gaz” şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 11 septembrie 2014 SRL „Bălţi-Gaz” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii. În motivarea recursului a invocat ilegalitatea hotărârilor judecătoreşti, considerând că la caz au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi, anume, nu a fost aplicată legea care trebuia să fie aplicată.

Menţionează că conform prevederilor contractelor de furnizare a gazelor naturale încheiate cu intimaţii, furnizorul SRL „Bălţi-Gaz” este obligat să furnizeze gaze naturale până la robinetul de siguranţă, în mod continuu şi la presiunea stabilită de normele tehnice în vigoare (pct. 4 lit. b)), totodată, să sisteze imediat furnizarea gazelor naturale consumatorului la depistarea consumului fraudulos, încălcarea tehnicii securităţii şi regulilor de utilizare a gazelor(pct. 4 lit. h)). Afirmă că în speţă furnizorul şi-a executat întru totul obligaţiunile atât de furnizare continuă, cât şi de sistare ulterioară, întrucât au fost încălcate tehnica securităţii şi regulilor de utilizare a gazelor.

Susţine că reieşind din faptul că deteriorarea produsă cade sub noţiunea forţei majore, prevăzută de legislaţia civilă, conform art. 606 alin. (1) din Codul civil, neexecutarea obligaţiei nu este imputabilă debitorului în cazul în care se datorează unei forţe majore, dacă survenirea sau efectele acesteia nu au putut fi cunoscute de către debitor la momentul naşterii obligaţiei ori dacă debitorul nu a putut împiedica sau înlătura survenirea forţei majore ori a consecinţelor ei. Indică că prin scrisoarea nr. 01-03/2491 din 20 decembrie 2012 SRL „Bălţi- Gaz” a informat intimaţii despre deteriorarea samavolnică produsă la 07 decembrie 2012. Remarcă că conform art. 606 alin. (3) din Codul civil, dacă debitorul nu poate executa obligaţia din cauza unei forţe majore, debitorul trebuie să notifice creditorului aceste circumstanţe şi efectele lor asupra executării.

Anume din aceste considerente, SRL „Bălţi-Gaz” a informat intimaţii despre suspendarea temporară al contractului de furnizare a gazelor naturale. Invocă că conform pct. 5 lit. b) din contractul de furnizare a gazelor naturale, consumatorul este în drept să solicite furnizorului compensarea prejudiciilor (materiale şi morale) aduse în rezultatul încălcării prezentului contract sau ale legislaţiei, astfel, în cauză nu a fost invocată nici o încălcare a clauzelor contractuale, deoarece circumstanţele ivite nu se încadrează în esenţa încălcării contractuale.

Mai invocă că la judecarea cauzei, instanţa de apel a ignorat existenţa sentinţei de condamnare din 16 ianuarie 2014, prin care Andrei Plîngău a fost declarat culpabil în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 352 alin. (1) din Codul penal, iar SRL „Bălţi-Gaz” şi intimaţii au fost recunoscuţi în calitate de părţi vătămate, din care considerente, furnizorul, fiind recunoscut în calitate de parte vătămată, a suportat un prejudiciu material esenţial. 3 Consideră că instanţa de apel în mod eronat a admis pretenţia intimaţilor privind repararea prejudiciului moral, deoarece conform prevederilor art. 1398 alin. (1) din Codul civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.

Respectiv, SRL „Bălţi-Gaz” nu poartă răspundere pentru acţiunile lui Andrei Plîngău, exprimate prin deteriorarea gazoductului. Susţine că instanţele judecătoreşti au neglijat prevederile art. 123 alin. (3) CPC, care stipulează că sentinţa pronunţată de instanţa judecătorească într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este obligatorie pentru instanţa chemată să se pronunţe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunţat sentinţa numai dacă aceste acte au avut loc şi numai în măsura în care au fost săvârşite de persoana în cauză. Menţionează că din materialele cauzei rezultă că furnizorul a întreprins toate acţiunile, prevăzute de Regulamentului pentru furnizarea şi utilizarea gazelor naturale, necesare şi posibile pentru înlăturarea obstacolelor apărute după deteriorarea gazoductului.

Afirmă că în legătura cu trecerea timpului şi imposibilitatea efectuării lucrărilor de reparaţie din cauza lipsei accesului la reţeaua de gaze naturale amplasată pe terenul de pământ al lui Andrei Plîngău, la 04 ianuarie 2013, furnizorul SRL „Bălţi-Gaz”, prin scrisorile nr. 01-03/09, nr. 01-03/10, nr. 01-03/11 şi nr. 01-03/12, a propus intimaţilor un plan alternativ pentru soluţionarea problemei prin obţinerea avizului de racordare, cu ulterioara întocmire a documentaţiei de proiect şi execuţie cu coordonările şi înregistrările stabilite de legislaţia în vigoare. Invocă că furnizorul nu poate îndeplini obligaţiile sale contractuale din cauze ce nu depind de voinţa lui şi în situaţia creată nu este posibilă efectuarea reparaţiei, ci poate fi efectuată doar reproiectare şi reconstrucţie, deoarece nu este posibilă pătrunderea reprezentanţilor furnizorului pe un lot de pământ privat cu ţeava deteriorată, fără acordul proprietarului.

Consideră că referirea instanţei de apel la prevederile art. 20 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 105 din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorului este eronată, deoarece situaţia din speţă nu se conformează noţiunii de servicii necorespunzătoare. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 11 septembrie 2014, în termen. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care 4 instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de SRL „Bălţi-Gaz” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de SRL „Bălţi- Gaz”, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de SRL „Bălţi-Gaz” ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Bălţi-Gaz” se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 5