2ra-3137/14 — Încasarea datoriei, penalitătii şi a cheltuielilor de judecată

dosarul nr. 2ra-3137/14 prima instanţă: A. Andronic instanţa de apel: M.Ciugureanu, B. Bîrcă şi S. Arnăut ÎNCHEIERE 29 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Limbas Eugeniu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Limbas Eugeniu împotriva Întreprinderii Mixte „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată privind încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată şi cererea reconvenţională depusă de Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Limbas Eugeniu privind încasarea datoriei, penalităţii şi a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 18 iunie 2014, prin care au fost respinse apelurile declarate de Limbas Eugeniu și Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată, cu casarea hotărîrii Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 11 iunie 2013 c o n s t a t ă: La 23 decembrie 2011, Limbas Eugeniu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii Mixte „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată privind încasarea datoriei, a penalității şi a cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii, a fost indicat că la 16 iunie 2011 între Limbas Eugeniu în calitate de comandatar şi Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată în calitate de transportator au fost încheiate contractual nr. 1/616-C din 16 iunie 2011 privind transportul internaţional de marfă şi expediţii şi comanda de transport nr. 1/616 din aceeaşi dată prin care pîrîtul s-a obligat să presteze servicii de transportare a încărcăturii pe traseul Chişinău-Kazahstan.

Indică reclamantul că conform condiţiilor comenzii de transport, costul transportului a fost stabilit în sumă de 3550 dolari SUA, iar achitarea urma a fi efectuată în decurs de 4 zile după descărcare. Susţine Limbas Eugeniu că potrivit contractului de transport sus-menţionat comandatarul era obligat să efectueze achitările ce ţin de declaraţii vamale, cheltuielile de escortare, plăţile legate de specificul mărfii, cheltuielile de acciz şi alte cheltuieli. 1 Afirmă reclamantul că, chiar dacă potrivit prevederilor contractului de transport, dînsul a fost obligat să achite taxa de transport doar după descărcarea mărfii la destinaţie, totuşi la solicitarea pîrîtului, Limbas Eugeniu a achitat în avans suma de 1550 dolari SUA pentru cheltuieli legate de organizarea şi efectuarea transportului, îndeplinind toate măsurile necesare pentru asigurarea executării corespunzătoare a contractului.

Potrivit reclamantului, la 23 iunie 2011 Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată a înaintat reclamaţie prin care a solicitat achitarea cauţiunii pentru marfa transportată care este supusă accizelor indicînd că doar după depunerea cauţiunii, transportul va tranzita teritoriul Ucrainei, după care pîrîtul a renunţat la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de transport, descărcînd marfa şi restituind doar o parte din avansul achitat iniţial de către reclamant, reţinînd suma de 1050 dolari SUA în calitate de penalitate pentru staţionarea transportării bunului. Consideră Limbas Eugeniu că, contractul de transport nr. 1/616-C din 16 iunie 2011 nu a putut fi executat din cauza acţiunilor ilegale ale pîrîtului.

Indică Limbas Eugeniu că nu a fost informat despre necesitatea depunerii cauţiunii la încheierea contractului de transport şi neavînd la dispoziţia sa suma solicitată, nu a putut să o achite și prin urmare pîrîtul fără acordul reclamantului a descărcat camionul la trecerea de frontieră, fapt prin care a renunţat la executarea contractului de transport, restituind reclamantului doar suma de 500 doalri SUA din avansul achitat.

Susţine reclamantul că potrivit contractului nr. 1/616-C din 16 iunie 2011 privind transportul internaţional de marfă şi a comenzii de transport nr. 1/616 din aceeaşi dată, părţile au convenit că transportarea urmează a fi efectuată conform procedurii speciale TIR, pentru care transportatorul a fost obligat să perfecteze carnetul TIR, iar încărcătura urma a fi transportată conform procedurii simplificate, or conform art. 4 din Convenţia TIR mărfurile transportate cu respectarea procedurii TIR se scutesc de plata taxelor de intrare sau ieşire, precum şi de impozitele la birourile vamale intermediare. Prin urmare marfa transportată urma a fi scutită de depunerea cauţiunii pentru tranzit.

Afirmă reclamantului că, potrivit răspunsurilor Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Auto din Moldova şi Asociaţia Transportatorilor Auto Intenaţionali din Ucraina, s-a confirmat faptul că Ucraina este membră a Convenţiei TIR, iar carnetul TIR acoperă cauţiunea pentru transportarea încărcăturii de acciz. Consideră Limbas Eugeniu că, deoarece Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată a perfectat carnetul TIR, iar acesta, fie nu a fost perfectat în mod corespunzător, fie transportatorul nu s-a folosit de dreptul său la scutirea de cauţiune, întreruperea transportării nu poate fi imputată reclamantului. Solicită reclamantul Limbas Eugeniu, încasarea din contul Întreprinderii Mixte „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată a datoriei în sumă de 1050 dolari SUA, a penalităţilor contractule în mărime de 710 dolari SUA, cheltuielile de judecată în sumă de 2600 lei, precum şi taxa de stat în mărime de 619 lei.

2 La 03 octombrie 2012 Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată a înaintat cerere reconvenţională, solicitînd respingerea acţiunii iniţiale, încasarea de la Limbas Eugeniu în beneficiul său a sumei de 1498,56 dolari SUA, precum şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în mărime de 4000 lei (f.d. 56-60). În motivarea cererii reconvenţionale Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată a indicat că între Limbas Eugeniu în calitate de comandatar şi Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată în calitate de transportator a fost încheiat contractual nr. 1/616-C din 16 iunie 2011 privind transportul internaţional de marfă şi expediţii.

Afirmă reclamantul-pîrît că la momentul încheierii contractului de transport sus-menţionat, Limbas Eugeniu a achitat transportatorului un avans în sumă de 1550 dolari SUA. Susţine Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată că în vederea transportării mărfii din Chişinău pînă în oraşul Kostanai Republica Kazahstan a încheiat cu Întreprinderea Mixtă „Glorinal-Group” Societate cu Răspundere Limitată contractul nr. 1/616T din 16 iunie 2011. Prin urmare ultima a pus la dispoziţia Întreprinderii Mixte „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată camionul cu număr de înmatriculare TL AG 777, iar la 16 iunie 2011 camionul a fost încărcat şi vămuit conform legislaţiei.

Indică reclamantul-pîrît că ajungînd la 19 iunie 2011 la hotarul dintre Republica Moldova cu Ucraina, organele vamale i-au solicitat achitarea cauțiunii, deoarece marfa transportată era impusă cu taxă de acciz, după care l-a informat pe Limbas Eugeniu despre acest fapt, iar la 20 iunie 2011 ulimul a venit la punctul vamal Starocazacie din Uncraina și fără a achita cauțiunea respectivă, a lăsat camionul să staționeze, afirmînd că cheltuielile de acciz urmează a fi achitate de către transportator. Menționează Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată că după 4 zile de staționare a camionului în punctul vamal din Ucraina, Limbas Eugeniu a solicitat cărăușului să nu transporte mai departe încărcătura, iar la 23 iunie 2011 a descărcat și preluat marfa din autocamion, recepționînd de la șoferul autocamionului suma de 500 dolari SUA din cei 1550 dolari SUA achitați în avans de către Limbas Eugeniu, pentru organizarea transportării mărfii.

Susține Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată că potrivit contractului de transport încheiat între părți, în cazul în care Limbas Eugeniu renunță la transportarea mărfii, ultimul suportă cheltuieli în mărime de 20 % din suma stabilită în contract pentru transportare, plus toate cheltuielile ce țin de transport și eliberarea documentelor necesare pentru transport. Afirmă Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată că la 23 iunie 2011 Întreprinderea Mixtă „Glorinal-Group” Societate cu Răspundere Limitată a expediat reclamația nr. 01 prin care i-a solicitat achitarea sumei de 1585,2 dolari SUA. Prin urmare indică Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată că datoria lui Limbas Eugeniu față de aceasta constituie suma de 1498,56 dolari SUA.

3 Menționează reclamantul-pîrît că la 05 octombrie 2010 a expediat în adresa lui Limbas Eugeniu reclamație prin care i-a solicitat achitarea în mărime integrală a sumei solicitate, la care nu au primit nici un răspuns. Solicită Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată respingerea acțiunii inițiale depusă de Limbas Eugeniu împotriva Întreprinderii Mixte „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată privind încasarea datoriei, penalităţii şi a cheltuielilor de judecată și admiterea acțiunii reconvenționale cu încasarea de la Limbas Eugeniu în beneficiul Întreprinderii Mixte „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată a sumei de 1498,56 dolari SUA, precum și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4000 lei.

La 21 februarie 2013 precum și la 03 aprilie 2013 Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată a depus cereri de concretizare a acțiunii reconvenționale, solicitînd repunerea în termen a cererii reconvenționale, respingerea acțiunii inițiale depusă de Limbas Eugeniu împotriva Întreprinderii Mixte „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată privind încasarea datoriei, penalităţii şi a cheltuielilor de judecată și admiterea acțiunii reconvenționale cu încasarea de la Limbas Eugeniu în beneficiul Întreprinderii Mixte „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată a sumei de 713,73 dolari SUA, precum și cheltuielile de judecată în sumă de 4556,59 lei (f.d. 83-85, 100-101).

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 11 iulie 2013 acțiunea inițială precum și cererea reconvențională au fost respinse ca tardive (f.d. 149). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2014 apelurile declarate de Limbas Eugeniu și Întreprinderea Mixtă „Atrex Lines” Societate cu Răspundere Limitată au fost admise, cu casarea hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 11 iulie 2013 și rejudecare pricinii în fond în instanța de apel (f.d. 195-197). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 iunie 2014 acțiunea inițială și cererea reconvențională au fost respinse integral (f.d. 212-213-217). La 20 august 2014 Limbas Eugeniu a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 18 iunie 2014 solicitând casarea deciziei instanţei de apel ca neîntemeiată, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. La 30 iunie 2014 Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 18 iunie 2014 (f.d. 219), astfel recursul declarat la 20 august 2014 este depus în termen. În motivarea recursului Limbas Eugeniu a indicat că instanţele ierarhic inferioare nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele pricinii, fiind încălcate normele de drept material. Verificând legalitatea hotărârilor contestate, în limitele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Limbas Eugeniu, urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea 4 despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 19 septembrie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimatului cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Pînă la data examinării pricinii în ordine de recurs, intimatul nu a prezentat referinţă, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu prevederile art. 432alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Limbas Eugeniu în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a 5 Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). Totodată instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, 2001-XII).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Limbas Eugeniu, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Limbas Eugeniu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 6