2ra-2288/14 — Încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere

prima instanţă: S. Dimitriu dosarul nr. 2ra-2288/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa DECIZIE 29 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu, Judecătorii Tamara Chişca - Doneva, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea, Ion Druţă examinînd, fără participarea părţilor, recursul declarat de către Lanovenco Irina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Saviuc Piotr împotriva Irinei Lanovenco, intervenient accesoriu notarul public Florea Adelina cu privire la încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere, şi la cererea reconvenţională a Irinei Lanovenco împotriva lui Saviuc Piotr cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de împrumut, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2014, prin care apelul declarat de către Saviuc Piotr a fost admis, casată hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 22 august 2013 şi emisă o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 04 ianuarie 2013 Saviuc Piotr a depus cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Lanovenco, intervenient accesoriu notarul public Florea Adelina cu privire la încasarea datoriei şi dobînzii de întîrziere. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 20 octombrie 2010, în baza contractului de împrumut nr. 9130, autentificat notarial, a împrumutat Irinei Lanovenco suma de 11 000 euro, cu termen de rambursare 25 decembrie 2010. La termenul scadent, Lanovenco Irina nu şi-a onorat obligaţia de restituire a împrumutului.

În adresa Irinei Lanovenco au fost expediate mai multe notificări privind achitarea benevolă a datoriei, la 29 decembrie 2012 recepţionînd un răspuns din partea acesteia, care neagă existenţa datoriei şi legalitatea contractului de împrumut nr. 9130 din 20 octombrie 2010. Solicită reclamantul Saviuc Piotr încasarea de la Lanovenco Irina sumei datoriei de 176 000 lei, sumei de 31549 lei cu titlu de dobîndă de întîrziere şi compensarea cheltuielilor de judecată. Lanovenco Irina a depus cerere reconvenţională împotriva lui Saviuc Piotr cu privire la declararea nulităţii contractului de împrumut. În motivarea cererii reconvenţionale Lanovenco Irina a indicat că, în luna august 2010, cu ajutorul părinţilor săi, a procurat din Germania un autocar de model „MAN TEMSA”, nr. de înmatriculare C PE 602, avînd intenţia de a pune mijlocul de transport pe rută pentru transportarea pasagerilor.

Cu ajutorul lui Saviuc Piotr, care a pretins a fi unul din fondatorii firmei „Dac-Trans-Service” SRL, autocarul cumpărat a fost pus pe ruta Chişinău-Soci în schimbul sumei de 15 000 euro, cu achitarea unui avans de 4 000 euro. Menţionează Lanovenco Irina că, la data de 20 octombrie 2010, cînd toate actele erau perfectate pentru ca autocarul să iasă pe cursă, a fost telefonată de către Saviuc Piotr, fiind rugată să se prezinte la notarul public Florea Adelina. La notar, fiind ameninţată de către Saviuc Piotr că ruta îi va fi retrasă şi nu-i va fi restituit avansul de 4 000 euro, a fost obligată să încheie un contract de împrumut în sumă de 11 000 euro, cu termenul de rambursare 25 decembrie 2010. Indică Lanovenco Irina că de fapt la încheierea contractului de împrumut, nu a primit nici un ban.

În luna decembrie 2010, sub presiunea psihologică a lui Saviuc Piotr, care o ameninţa cu stoparea activităţii rutei, a achitat ultimului suma de 2 000 euro, fără a fi semnat careva act privind transmiterea banilor. Ulterior, a aflat că Saviuc Piotr nu este fondatorul „Dac-Trans-Service” SRL şi nu are nici o influienţă asupra conducerii firmei pentru a fi deschisă careva rută, mai mult ca atît a aflat că deschiderea unei rute costă aproximativ 5 000 euro, astfel, susţine Lanovenco Irina, a fost înşelată de Saviuc Piotr, care a primit ilegal sume de bani de la dînsa.

Consideră Lanovenco Irina, că contractul de împrumut nr. 9130 din 20 octombrie 2010 urmează a fi declarat nul, fiind un act ce nu legalizează un eveniment juridic, care ar fi avut loc în realitate, şi anume darea şi primirea împrumutului, dar un act juridic simulat, ce ascunde un alt contract juridic ilicit, manifestat prin vînzarea unei rute de transport, care de fapt nici nu-i aparţinea lui Saviuc Piotr, ultimul acţionînd în mod ilegal. Solicită Lanovenco Irina recunoaşterea nulităţii contractului nr. 9130 din 20 octombrie 2010 şi compensarea de către Saviuc Piotr a cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 22 august 2013 acţiunea iniţială a fost respinsă, iar cea reconvenţională a fost admisă, fiind declarat nul contractul de împrumut nr. 9130 din 20 octombrie 2010 încheiat între Lanovenco Irina şi Saviuc Piotr la notarul public Florea Adelina.

S-a încasat de la Saviuc Piotr în beneficiul Irinei Lanovenco suma de 2 640 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. 2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2014 apelul declarat de către Saviuc Piotr a fost admis, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea iniţială a fost admisă, iar cea reconvenţională a fost respinsă. S-a încasat de la Lanovenco Irina în beneficiul lui Saviuc Piotr suma de 11 000 euro, echivalent în lei moldoveneţti la cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la momentul executării hotărîrii, dobînda de întîrziere în mărime de 31 549 lei şi suma de 9980 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. La 16 mai 2014, în termenul prevăzut de lege, Lanovenco Irina a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

Recurena în motivarea recursului a indicat că concluziile instanţei de apel contravin circumstanţelor pricinei şi probelor prezentate de părţi, fiind aplicate eronat şi normele de drept material şi procedural. La 16 iunie 2014 în adresa lui Saviuc Piotr şi notarului public Florea Adelina a fost expediată copia recursului declarat de către Lanovenco Irina, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 24 iunie 2014 notarul public Florea Adelina a depus referinţă la recursul declarat de către Lanovenco Irina, în care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei instanţei de apel. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 06 august 2014 recursul Irinei Lanovenco a fost declarat admisibil.

În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului şi obiecţiile expuse în referinţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Conform art. 867 al.

(1) Cod civil, prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeaşi sumă sau bunuri de acelaşi gen, calitate şi cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Conform art. 572 Cod civil, temeiul executării rezidă în existenţa unei obligaţii. Obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. Din materialele dosarului rezultă că, la 20 octombrie 2010, între recurenta Lanovenco Irina şi intimatul Saviuc Piotr a fost încheiat contractul nr. 9130, autentificat la notarul public Florea Adelina, conform căruia Lanovenco Irina a 3 împrumutat suma de 11 000 euro, cu termenul de rambursare pînă la 25 decembrie 2010. S-a stabilit că la termenul scadent – 25 decembrie 2010, datoria nu a fost restituită.

Conform art. 872 al. (1) Cod civil, în cazul în care împrumutatul nu restituie în termen împrumutul, împrumutătorul poate cere pentru întreaga sumă datorată o dobîndă în mărimea prevăzută la art.619 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Conform art. 619 al. al. (1) şi (2) Cod civil, obligaţiilor pecuniare li se aplică dobînzi pe perioada întîrzierii. Dobînda de întîrziere reprezintă 5% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. În cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobînda este de 9% peste rata dobînzii prevăzută la art.585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Nu este admisă proba unui prejudiciu mai redus.

În circumstanţele relevate şi în contextul normelor de drept enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată temeinicia acţiunii iniţiale a lui Saviuc Piotr privind încasarea de la Lanovenco Irina a datoriei de 11 000 euro şi a dobînzii de întîrziere în sumă de 31 549 lei, în temeiul contractului de împrumut nr. 9130 din 20 octombrie 2010, fiind legală şi întemeiată concluzia instanţei de apel în acest sens. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră justă şi concluzia Curţii de Apel Chişinău referitor la respingerea acţiunii reconvenţionale a Irinei Lanovenco împotriva lui Saviuc Piotr privind declararea nulităţii contractului de împrumut nr. 9130 din 20 octombrie 2010, ca fiind neîntemeiată, din următoarele.

Prin contractul de locaţiune din 19 octombrie 2010 recurenta Lanovenco Irina a transmis în locaţiune SRL „Dac-Trans-Servicii” autocarul de model „MAN Temsa”, nr. de înmatriculare CPE 602, pentru transportarea călătorilor pe rutele interurbane şi internaţionale. Materialele dosarului atestă că autocarul de model „MAN Temsa”, nr. de înmatriculare CPE 602, începănd cu 20 octombrie 2010, a fost pus pe ruta inernaţională Chişinău – Soci. Lanovenco Irina în cererea reconvenţională a invocat că pentru introducerea mijlocului de transport ce-i aparţine cu drept de proprietate pe ruta Chişinău – Soci a achitat lui Saviuc Piotr suma de 4 000 euro, ce constituie avansul din 15 000 euro (costul rutei).

Recurenta Lanovenco Irina a mai indicat că semnarea contractului de împrumut nr. 9130 din 20 octombrie în sumă de 11 000 euro a constituit o garanţie a recuperării de către Saviuc Piotr a diferenţei costului rutei ce urma a fi achitată, invocînd că prin contractului de împrumut a avut loc, de fapt, o tranzacţie de vînzare-cumpărare, obiectul căruia este unul ilicit. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în cazul din speţă, nu a fost probat caracterul simulat 4 al contractului de împrumut nr. 9130 din 20 octombrie 2010, nefiind întrunite condiţiile pentru declararea nulităţii acestei convenţii. Or, din sensul prevederilor art. 221 al.

(2) Cod civil, simulaţia presupune existenţa concomitentă, între aceleaşi părţi, a două contracte, şi anume, unul aparent, care nu este menit să producă nici un efect, şi altul secret, care corespunde voinţei reale a părţilor. Înscrisurile prezente la materialele dosarului, şi anume extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice nr. 12632 din 22 mai 2013, atestă că SRL „Dac- Trans-Service”, cu activitate în domeniul transportului, este administrată de Reus Mihail, asociaţii întreprinderii fiind Reus Mihail cu cotă de participare 34%, Reus Andrei cu cotă de participare 33% şi Levcişin Piotr cu cotă de participare 33 %. Contractul prin care recurenta Lanovenco Irina a transmis SRL „Dac-Trans- Servicii” în locaţiune autocarul de model „MAN Temsa”, nr. de înmatriculare CPE 602, a fost încheiat cu administratorul întreprinderii Reus Mihail la 19 octombrie 2010, pe termen de 5 ani.

Prin urmare, tranzacţia, la care face referire recurenta Lanovenco Irina, a avut loc cu o altă persoană, şi nu cu intimatul Saviuc Piotr. Mai mult ca atît, recurenta nu a dovedit faptul că tranzacţia în cauză a avut loc prin intermediul intimatului Saviuc Piotr, astfel recurenta Lanovenco Irina nu a probat existenţa unui act juridic secret, care să fi fost încheiat între dînsa şi Saviuc Piotr. Din declaraţiile martorilor, rezultă că Lanovenco Irina a avut careva discuţii cu Saviuc Piotr despre introducerea autocarului pe ruta Chişinău-Soci, dar nu rezultă că anume suma de 11 000 euro, care a făcut obiectul contractului de împrumut, constituie o recompensă pentru aceasta, adică obiectul acordului secret avut în vedere de părţi.

Totodată, după cum rezultă din contractul de împrumut nr. 9130 din 20 octombrie 2010, autentificat notarial, suma de 11 000 euro avea destinaţia – împrumut, obligaţiile asumate prin acest act juridic fiind clare şi certe. Afară de aceasta, părţile au consemnat în contract faptul că tranzacţia nu este încheiată din cauza unor împrejurări grele, constrîngerii prin violenţă fizică sau psihică. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar temeiurile invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat şi de a menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Lanovenco Irina. 5 Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Saviuc Piotr împotriva Irinei Lanovenco cu privire la încasarea datoriei, şi la cererea reconvenţională a Irinei Lanovenco împotriva lui Saviuc Piotr cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de împrumut. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca - Doneva Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă 6