2ra-2951/14 — Înlăturarea obstacolelor şi apărarea dreptului de proprietate

prima instanţă: M. Iftodi dosarul nr. 2ra-2951/14 instanţa de apel: E. Ababei, G. Polivenco, R. Burdeniuc ÎNCHEIERE 08 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinînd, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Morari Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grib Andrei împotriva lui Morari Alexandru cu privire la înlăturarea obstacolelor şi apărarea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 06 mai 2014, prin care apelul declarat de către Morari Alexandru a fost admis, casată parţial hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 10 februarie 2014 şi în partea casată emisă o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 11 septembrie 2013 Grib Andrei a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Morari Alexandru cu privire la înlăturarea obstacolelor şi apărarea dreptului de proprietate.

Prin hotărîrea Judecătoriei Edineţ din 10 februarie 2014 acţiunea a fost admisă, fiind obligat Morari Alexandru să defrişeze din mijloace proprii 10 copaci de nuci, care sunt plantaţi la linia de hotar al terenului ce-i aparţine cu drept de proprietate, şi anume un copac aflat la distanţa de 0,90 m, un copac aflat la distanţa de 1 m, 3 copaci aflaţi la distanţa de 1,10 m, 3 copaci aflaţi la distanţa de 2,20 m, un copac aflat la distanţa de 2,50 m, un copac aflat la distanţa de 2,30 m, cu înlăturarea rădăcinilor copacilor pînă la înreruperea fazei de creştere. S-a încasat de la Morari Alexandru în beneficiul lui Grib Andrei suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat şi 700 lei pentru asistenţă juridică.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 06 mai 2014 apelul declarat de către Morari Alexandru a fost admis, casată în parte hotărîrea primei instanţe şi în partea casată emisă o nouă hotărîre, prin care acţiunea privind obligarea lui Morari Alexandru să defrişeze pomii VI, VII şi VIII, care se află la o distanţă de 2,20 m, pomul IX, care se află la distanţa de 2,50 m şi pomul X care se află la distanţa de 2,30 m, a fost respinsă, în rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. S-a dispus micşorarea sumei încasate în beneficiul lui Grib Andrei cu titlu de cheltuieli de judecată de la 800 lei pînă la 400 lei. La 04 august 2014 Morari Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii.

Recurentul în motivarea recursului a invocat că la emiterea hotărîrilor instanţele de judecată au apreciat arbitrar circumstanţele pricinii şi au aplicat eronat normele de drept material. La 28 august 2014 în adresa lui Grib Andrei a fost expediată copia recursului declarat de către Morari Alexandru cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs, însă persoana vizată nu şi-a valorificat dreptul procedural respectiv şi nu a depus referinţă în termenul stabilit, recursul examinîndu-se astfel în lipsa acesteia. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel, expediată de către Curtea de Apel Bălţi la 06 iunie 2014, a fost recepţionată de către recurent la 10 iunie 2014. Astfel, recursul se consideră depus în termen.

Examinînd temeiurile recursului declarat de către Morari Alexandru în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Potrivit art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

2 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Morari Alexandru nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Or, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, referindu-se la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţele de judecată şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe. Astfel, argumentele recurentului precum că intimatul-reclamant Grib Andrei a tolerat influenţa asupra terenului său a arborilor, care au fost plantaţi cu mulţi ani de zile în urmă şi pe parcursul acestora nu a înaintat careva pretenţii în vederea înlăturării obstacolelor, prin defrişarea arborilor, nu pot fi reţinute deoarece sunt irelevante cazului din speţă.

Or, legislaţia în vigoare face referire la toleranţa vecinului doar în cazul depăşirii hotarului terenului învecinat în cazul unei construcţii (art. 390 Cod civil). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat deja în modul corespunzător. Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Morari Alexandru ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Morari Alexandru se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 3