2ra-2747/14 — Încasarea pensiei de întreţinere

prima instanţă – A. Garbuz dosarul nr. 2ra-2747/14 instanţa de apel – S. Procopciuc, E. Grumeza, A. Rotaru ÎNCHEIERE 01 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Liudmila Școropada în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ivan Școropada împotriva Liudmilei Școropada cu privire la încasarea pensiei de întreținere împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din15 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Liudmila Școropada şi menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 10 decembrie 2013, prin care acțiunea a fost admisă parțial constată: La 15 iulie 2013 Ivan Școropada a depus cerere de chemare în judecată împotriva Liudmilei Școropada cu privire la încasarea pensiei de întreținere.

În motivarea acţiunii a indicat că la 02 decembrie 2000 a fost înregistrată căsătoria lui cu Liudmila Şcoropada. La 24 decembrie 2004 s-a născut fiica Ecaterina Şcoropada. Menționează că prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 26 aprilie 2011 căsătoria dintre ei a fost desfăcută şi totodată a fost stabilit domiciliul fiicei Ecaterina Şcoropada cu dânsul. Iar conform hotărârii Judecătoriei Rîşcani din 23 iulie 2012 a fost încasat de la pârâtă în beneficiul lui pensia de întreţinere pentru fiica Ecaterina în mărime de 1000 lei lunar până la majoratul copilului. Remarcă că fiica lor este grav bolnavă de la naştere şi starea sănătăţii ei cu timpul se înrăutăţeşte tot mai mult, deşi se întreprinde tot ce este necesar pentru a-i uşura suferinţele, dar nimic nu-i ajută.

Afirmă că în legătura cu starea sănătăţii extrem de grea a fiicei, el este nevoit permanent să stea lângă ea, s-o îngrijească, s-o hrănească, să facă totul pentru a-i menţine existenţa. Conform certificatului de dezabilitate şi capacitate de muncă Seria nr. 018197, raportul nr. 205 din 26 februarie 2013 rezultă că Ecaterina Şcoropada este încadrată în gradul de dezabilitate - sever, cauza dezabilităţii - din copilărie. Următoarea examinare – noiembrie 2022. 1 Indică că în luna octombrie 2012 fiica Ecaterina s-a aflat la tratament staţionar într-o Instituţie medicală din or. Bălţi. La 13 iunie 2013 fiica Ecaterina a fost examinată de Consiliul Medical Consultativ Râşcani, ce se confirmă prin Concluzia nr. 752, unde este indicat diagnosticul: „Encefalopatie reziduală, Tetraparetă spastică, retard psihomental sever.

Epilepsie simptomatică. Anemie feriprivă gr. 1. Recomandări: Necesită îngrijire permanentă din partea tatălui Şcoropada Ivan Ivan, a. n. 1974”. Susține că nu este ajutat de nimeni la îngrijirea permanentă a fiicei. Nu are posibilitate să lucreze, nu are nici un venit, starea materială este extrem de grea și în asemenea împrejurări au apărut şi la el dereglări de sănătate. Afirmă că pârâta este liberă şi aptă de muncă, în prezent este plecată la muncă în Rusia, unde are un venit bun, are posibilitate să plătească mijloace băneşti pentru întreţinerea lui în perioada cât el va avea nevoie de acest ajutor în legătură cu îngrijirea fiicei lor, care este extrem de bolnavă. Relatează că cheltuielile pentru întreţinerea fiicei sunt mari, scump costă hrana, îmbrăcămintea, permanent medicamente, numai pentru procurarea scutecelor-pampers lunar este necesar de 400-500 lei din motiv că necesităţile fiziologice nu sunt controlate.

În temeiul art. 83 lit. c), art. 84 Codul familiei, solicită încasarea sumei băneşti de la fosta soţie Liudmila Şcoropada în beneficiul lui în legătură cu faptul că necesită sprijin material, fiind ocupat cu îngrijirea copilului comun invalid de gr. 1 din copilărie, într-o sumă bănească fixă plătită lunar - 1500 lei până fiica va împlini vârsta de 18 ani, 24 decembrie 2022 și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 100 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 10 decembrie 2013 acțiunea a fost admisă parțial, încasat de la Liudmila Şcoropada în beneficiul lui Ivan Şcoropada, mijloace pentru întreţinerea sa în sumă de câte 800 lei lunar începând cu 15 iulie 2013 şi până la majoratul copilului Ecaterina Şcoropada sau până la schimbarea situaţiei materiale a părţilor și încasat de la Liudmila Şcoropada taxa de stat în contul statului în mărime de 288 lei.

Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 18 martie 2013 a fost repus în termenul de apel apelul declarat de Liudmila Școropada și acceptată spre examinare cererea de apel declarată de Liudmila Școropada împotriva hotărârii primei instanțe. Prin decizia Curţii de Apel Bălți din15 aprilie 2014 a fost respins apelul declarat de Liudmila Școropada şi menținută hotărârea primei instanțe. La 10 iulie 2014 Liudmila Școropada a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii. În motivarea recursului a invocat ilegalitatea hotărârilor judecătorești, considerând că instanţa de apel în mod eronat a aplicat normele de drept material, greşit a apreciat circumstanţele pricinii, fără a apreciere corespunzătoare probelor din dosar.

Menționează că în întemeierea pretenţiilor sale intimatul nu a prezentat instanţei careva probe, care ar demonstra faptul imposibilităţii angajării acestuia în câmpul de muncă, precum şi necesitatea acordării de îngrijire permanentă fiicei Ecaterina, iar în 2 conformitate cu art. 118 alin. (1) fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Indică că concluziile instanţei trebuie sa fie în strictă conformitate cu art. 121 CPC. Consideră că instanțele de judecată urmau să i-a în considerație că la materialele cauzei nu sunt probe în întemeierea pretenţiilor intimatului, fapt neapreciat corect de către instanţa de apel.

Astfel, în sensul celor expuse mai sus. precum şi în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei, afirmă că prima instanţă şi instanţa la apel, la încasarea sumei pentru întreţinere de a câte 800 lei lunar, urma nu doar să-și motiveze sumar hotărârea, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care au fost supuse aprecierii. Remarcă că în mod neîntemeiat instanţa a concluzionat necesitatea încasării a câte 800 lei lunar, deoarece în pofida faptului că instanţa de apel a nominalizat angajarea ei în funcţie de muncitor auxiliar, cu salariul lunar de 555 lei lunar, instanţa a statuat necesitatea încasării a unui cuantum exagerat pentru plata întreţinerii lui Ivan Şcoropada.

Consideră că instanţa a omis să i-a în calcul că apelanta anterior la stabilirea cuantumului de încasare a pensiei materiale în favoare Ecaterinei Şcoropada a fost deja obligată prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 23 iulie 2012, la plata în beneficiul lui Ivan Şcoropada a pensiei alimentare pentru întreţinerea copilului minor: fiica Ecaterina Şcoropada în mărime de 1000 lei lunar, până la atingerea majoratului începând cu 18 iunie 2012, sumă exagerată care a fost motivată anume cu necesitatea îngrijirii permanente. Indică că în argumentarea hotărârii din 23 iulie 2012 instanţa a nominalizat expres că suma încasată reprezintă mai mult decât minimul de existență a copilului, anume reieşind din starea sănătăţii copilului şi necesităţile zilnice de întreţinere a acestuia.

În aşa fel instanţa stabilind suma de 800 lei pentru plata în beneficiul lui Ivan Şcoropada a omis faptul că aceasta achită în beneficiul acestuia pentru întreţinerea copilului minor suma de 1000 lei, lunar, iar încasarea şi a pensiei de întreţinere în valoare de 800 lei lunar, depăşeşte cu mult veniturile ei. Cu referire la prevederile art. 110 Codul Familiei, care stipulează că în cazul în care starea materială sau familială a uneia dintre părţi s-a schimbat, instanţa judecătorească luând în consideraţie şi alte circumstanţe importante ale părţilor, este în drept, la cererea oricărei dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreţinere sau să-l scutească pe debitorul întreţinerii de plata acesteia, menționează că la materialele cauzei nu există nici o probă despre starea financiară a dânsei, astfel instanţa stabilind plata pensiei în cuantum exagerat de mari neraportându-le la posibilităţile financiare ale ultimei.

Consideră că concluzia instanţei de apel este una neîntemeiată, mai mult ca atât în susţinerea acestei concluzii instanţa de apel nu a adus nici o probă şi nici un argument. Totodată, atenţionează că atât la stabilirea sumelor necesităţii întreţinerii lui Ivan Școropada instanţa nu a luat în consideraţie că Ecaterina Şcoropada beneficiază de pensia alimentară pe care o achită lunar în sumă exagerată, luând în consideraţie necesităţile întreţinerii acesteia, o pensie de invaliditate acordată de către stat, sume 3 care sunt suficiente pentru întreţinerea Ecaterinei Şcoropada cât și a lui Ivan Şcoropada. Remarcă că la 17 iunie 2014 Ecaterina Şcoropada a decedat, iar astfel sumele care vor fi încasate prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani din 10 decembrie 2013 și decizia Curţii de Apel Bălţi din 15 aprilie 2014 nu vor fi folosite în scopul solicitat.

Afirmă că a contribuit și a suportat cheltuieli legate de funeraliile fiicei Ecaterina Şcoropada. Consideră că instanțele ierarhic inferioare nu au constatat şi nu au elucidat integral circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, drept rezultat conturându-se încălcarea normelor de drept material şi de drept procedural, ceea ce constituie temei de declararea a recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată în adresa recurentei la 16 mai 2014, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire nr. de ieșire 10260 (f. d. 116), care a fost recepționată la 19 mai 2014 (f. d. 117). Astfel, la caz se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 10 iulie 2014, în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Liudmila Școropada nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura 4 admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Liudmila Școropada, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Liudmila Școropada ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursul declarat de către Liudmila Școropada se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 5