Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-2641/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
1 octombrie 2014
Părțile
Onica Chiril vs lui Scripcar Simion si SRL Viotrans
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-2641/14 — Repararea prejudiciului material și moral

Dosarul nr.2ra-2641/14 prima instanţă: T. Culava instanţa de apel: S. Caitaz, A. Nogai și A. Doga ÎNCHEIERE 01 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii: Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de Onică Chiril, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Onica Chiril împotriva lui Scripcar Simion și Societății cu Răspundere Limitată “Viotrans” privind încasarea sumei și a prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 ianuarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Onică Chiril cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Strășeni din 05 iulie 2013, c o n s t a t ă: La 15 februarie 2011, Onică Chiril s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Scripcar Simion privind încasarea datoriei și dobînzii de întîrziere.

În motivarea acţiunii s-a indicat că, la 17 octombrie 2003 i-a împrumutat lui Scripcar Simion care este și directorul Societății cu Răspundere Limitată “Viotrans” suma de 4000 dolari SUA, pentru procurarea de la Societatea pe Acțiuni “Hidroconstructor” a tractorului de tip T 130MG ATȚ, care ulterior a fost transmis în proprietatea companiei sus-indicate, cu condiția că reclamantul va fi inclus în calitate de fondator al întreprinderii respective cu cotă egală de participare de 50 % din capitalul social al acesteia. Susține reclamantul, că conform procesului-verbal din 17 octombrie 2003 al consiliului Societății pe Acțiuni “Hidroconstructor” și conform dispoziției de plată nr. 39 din aceeași dată, tractorul sus-indicat a fost vîndut Societății cu Răspundere Limitată “Viotrans”.

Afirmă Onică Chiril, că a cheltuit suma de 300 dolari SUA pentru transportarea tractorului de tip T 130MG ATȚ în România, județul Iași. Indică reclamantul, că ajungînd la locul de destinație, a executat în calitate de șofer de tractor, lucrări de săpare a șanțului pe o distanță de 1,5 km, după care a încetat lucrările din lipsa unui contract de muncă, fapt ce a generat un mare conflict între părți. Menționează Onică Chiril, că Scripcar Simion nu și-a îndeplinit obligația asumată de includere a sa în calitate de fondator al Societății cu Răspundere 1 Limitată “Viotrans” și ca rezultat i-a solicitat pîrîtului să perfecteze actele de includere a sa în calitate de fondator al întreprinderii respective, sau să înregistreze tractorul sus-indicat pe numele reclamantului, ori să-i restituie suma de bani împrumutată în mărime de 4000 dolari SUA pentru procurarea tractorului, precum și cheltuielile aferente, însă fără nici un efect pozitiv.

Solicită Onică Chiril încasarea de la Scripcar Simion în beneficiul său a sumei de 157 678,59 lei compusă din: 53 662,40 lei ce constituie suma împrumutată, 4016,19 lei în calitate de daună materială, 100 000 lei în calitate de prejudiciu moral, dobînda de întîrziere de 57 678,59 lei, precum și taxa de stat în sumă de 1730,36 lei. În ședința de judecată din 28 iunie 2011 Onică Chiril a depus cerere de concretizare a acțiunii solicitînd ca suma de 4000 dolari SUA să fie încasată de la Scripcar Simion în beneficiul său nu în calitate de sumă împrumutată ci ca cotă- parte a reclamantului din procurarea tractorului obiect al litigiului (vol. I, f.d.

96, 128). În ședința de judecată din 18 aprilie 2012 Onică Chiril, a depus o nouă cerere de concretizare a acțiunii solicitînd încasarea de la Scripcar Simion în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, suma de 53 662,40 lei în calitate de cotă-parte din prețul excavatorului, prejudiciul material în mărime de 4016,19 lei, precum și suma de 15 000 dolari SUA pentru executarea lucrărilor de excavare (vol. I, f.d. 115, 133). În ședința de judecată din 25 mai 2012 avocatul Susarenco Gheorghe care acționează în interesele lui Onică Chiril a depus demers în formă scrisă privind atragerea în calitate de copîrît a Societății cu Răspundere Limitată “Viotrans” (vol. I, f.d. 123, 134). Prin încheierea Judecătoriei Strășeni din 25 mai 2012 s-a dispus atragerea în calitate de copîrît a Societății cu Răspundere Limitată “Viotrans” (vol. I, f.d.

136). Prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 05 iulie 2013 acțiunea lui Onică Chiril împotriva lui Scripcar Simion privind încasarea sumei de 157678,59 lei, precum și suma de 15 000 dolari SUA a fost respinsă ca fiind depusă tardiv (vol. I, f.d. 185, 191-192). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2014 apelul declarat de către Onică Chiril a fost respins ca neîntemeiat cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Strășeni din 05 iulie 2013 (vol. I, f.d. 227, 228-233). La 05 mai 2014 Onică Chiril a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 ianuarie 2014 și a hotărîrii Judecătoriei Strășeni din 05 iulie 2013 solicitînd casarea hotărîrilor instanțelor inferioare și emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului Onică Chiril a invocat că instanţele ierarhic inferioare au examinat pricina superficial, fiind încălcate normele de drept material şi în concluzie au fost emise decizii ilegale. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La 05 martie 2014 Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei emise la 23 ianuarie 2014 (vol. I, f.d. 234). La materialele cauzei nu este anexată dovada recepţionării de către participanţii la proces a deciziei instanţei de apel. 2 În cererea de recurs Onică Chiril a indicat că a recepționat decizia motivată a instanței de apel la 10 martie 2014, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire și a plicului anexat la materialele cauzei (vol. II, f.d.

7-8), astfel Colegiul Civil Comercial şi de Contencios Administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că recursul declarat la 05 mai 2014 de către Onică Chiril, este depus în termen. Verificând legalitatea hotărârilor contestate, în limitele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Onică Chiril, urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 24 iulie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimaților cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. La 21 august 2014 intimații au depus referinţă, solicitând declararea recursului inadmisibil. În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu prevederile art. 432alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că, Onică Chiril în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea 3 faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Totodată instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, 2001-XII). Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Onică Chiril, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Onică Chiril se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 4

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.