2ra-2464/14 — Încasarea prejudiciului material şi moral

dosarul nr. 2ra-2464/14 prima instanţă: I. Vornicescu instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, I. Cotruţă DECIZIE 01 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima, Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru Ion Corolevschi, Oleg Sternioală, examinând recursul declarat de întreprinderea individuală „Voloşciuc” şi recursul declarat de societatea pe acţiuni „Mif”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Moga Vladimir împotriva societăţii comerciale „Mif” societate pe acţiuni şi întreprinderii individuale „Voloşciuc” cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de societatea comercială „Mif” societate pe acţiuni şi casată hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 15 august 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 14 martie 2009, Moga Vladimir a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii comerciale „Mif” societate pe acţiuni şi întreprinderii individuale „Voloşciuc” cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii, reclamantul Moga Vladimir a invocat că la 7 noiembrie 2007, la oficiul de primire a comenzilor al pârâtei SC „Mif” SA din strada Mitropolit Dosoftei 142 A, municipiul Chişinău, a comandat pentru apartamentul său 3 ferestre şi o uşă cu geamuri termopan din lemn de stejar, pentru care a achitat o plată în avans în sumă de 13000 lei, iar la 18 februarie 2008 a mai achitat încă 10527 lei.

Menţionează reclamantul că în conformitate cu prevederile contractului de prestare a serviciilor nr. 07/8 din 7 august 2007, ÎI „Voloşciuc” confecţiona articole din lemn la comanda SC „Mif” SA, iar uşile şi ferestrele comandate au fost confecţionate de ÎI „Voloşciuc” la atelierul de pe strada Uzinelor 171/2, municipiul Chişinău, care la 23 februarie 2008 au fost instalate în apartamentul nr. 5 de pe bulevardul Mircea cel Bătrân 18/2, municipiul Chişinău. Precizează reclamantul că după instalarea articolelor a stabilit că sunt necalitative, cu mai multe deficienţe, printre care dimensiunile ferestrelor şi uşii, care nu corespundeau deschizăturilor în zid, produsele confecţionate nu se închideau ermetic, articolele aveau crăpături, în unele locuri era deteriorat lacul de pe suprafaţa ferestrelor.

De asemenea, a indicat reclamantul că produsele confecţionate nu au fost însoţite de o instrucţiune de utilizare, instalare, exploatare şi întreţinere, certificat de garanţie şi acte privind informarea consumatorului în limba de stat. Mai precizează reclamantul că până la adresarea în judecată, le-a adresat pârâţilor SC „Mif” SA şi ÎI „Voloşciuc” pretenţii, a solicitat înlocuirea articolelor de tâmplărie cu altele calitative, însă a fost refuzat. În aceste circumstanţe s-a adresat la instituţia specializată în expertize IPSSPMPC, care a examinat litigiul şi la 5 noiembrie 2008 a emis 2 decizii prin care pârâţii SC „Mif” SA şi ÎI „Voloşciuc” au fost obligate să-i înlocuiască gratis produsele confecţionate, însă ultimii au refuzat.

Susţine reclamantul că anterior s-a adresat cu petiţie la Serviciul de Standardizare şi Metrologie privitor la confecţionarea necalitativă a articolelor de tâmplărie, iar ca rezultat al controlului, pârâtului ÎI „Voloşciuc” i-a fost înmânată prescripţia privind înlocuirea gratuită a articolelor. Se mai precizează că pârâtul ÎI „Voloşciuc” a încheiat cu reclamantul un acord privind reconfecţionarea, în termenul de până la 7 mai 2008, a trei articole de tâmplărie conform paşaportului tehnic, însă pârâtul nu şi-a onorat obligaţiunea. Consideră reclamantul că prin acţiunile lor, pârâţii i-au lezat dreptul la înlocuirea gratuită sau restituirea contravalorii produselor necorespunzătoare, dreptul la informaţii complete, precise, corecte privind produsele achiziţionate, i-au fost lezate interesele economice prevăzute de lege, interesul de a beneficia de produse calitative, interesul de conservare a energiei termice din locuinţa sa.

În acest context, indică reclamantul că prejudiciul moral constă în starea de frustrare, sentimente de înjosire, indignare, repulsie, dezamăgire şi că a fost stresat de atitudinea indiferentă a pârâţilor faţă de el ca şi consumator, suferinţele care durează şi în prezent. Complementar, Moga Vladimir menţionează că a solicitat instanţei de judecată numirea şi efectuarea unei expertize tehnice în construcţie de către CEXIN, pentru stabilirea calităţii şi costului produselor de tâmplărie.

Conform raportului de expertiză nr. 598 din 08.09.2011, blocurile de fereastră sunt confecţionate incorect, dimensiunile blocurilor sunt mai mici decât golurile de fereastră şi de uşă, blocurile de fereastră sunt instalate incorect şi sunt strâmbe, ele nu se deschid normal şi nu sunt rigide, rosturile de la blocurile de fereastră depăşesc toleranţele admise, un lăcrimar este mai scurt, plasa împotriva ţânţarilor este ruptă, pervazurile la momentul cercetării nu erau montate, în blocurile de fereastră şi de uşă de lemn s-au depistat şi încălcări a normativului GOST 23166-88 p.2.2. şi 2.7. care se referă la aşa defecte ca cele de prelucrare, neregularităţi, fisuri şi altele ce nu corespund normativelor în vigoare şi este necesar să fie demontate şi schimbate.

La confecţionarea blocurilor de fereastră şi de uşă au fost utilizate materiale calitative de cherestea de stejar, dimensiunile date nu corespund dimensiunilor reale, glafurile au fost împlinite cu un strat foarte gros de spumă poliuretan cu grosime până la 60 mm. Grosimea dată nu trebuie să depăşească 30 mm. Cere Moga Vladimir, încasarea prejudiciului material în sumă de 23527 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei. Prin hotărîrea judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 15 august 2012, acţiunea reclamantului Moga Vladimir a fost admisă parţial.

S-a dispus încasarea de la SC „Mif” SA în beneficiul lui Moga Vladimir prejudiciul material în mărime de 23527 lei, cheltuieli de judecată şi anume servicii poştale 79,49 lei, xeroxare 31,60 lei, dactilografiere 25 lei, plata pentru asistenţa juridică 2500 lei, plata pentru expertiză 3000 lei, servicii fotografice 162,40 lei, taxa de stat 805,81 lei, iar în total 30131,21 lei, S-a încasat de la SC „Mif” SA în beneficiul lui Moga Vladimir suma de 1000 lei cu titlu de prejudiciu moral, diferenţa neachitată la taxa de stat în sumă de 98 lei. S-a respins acţiunea lui Moga Vladimir împotriva ÎI „Voloşciuc” şi a intervenientului accesoriu Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţie a Consumatorului.

La 11 martie 2013, SC „Mif” SA a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 15 august 2012 şi a solicitat admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii primei instanţe în partea admiterii cererii de chemare în judecată a lui Moga Vladimir împotriva SC „Mif” SA cu privire la încasarea prejudiciului material în sumă de 23527 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei şi pronunţarea unei nou hotărîri de respingere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2014, apelul declarat de societatea comercială „Mif” societate pe acţiuni a fost admis.

S-a casat hotărârea judecătoriei Râşcani din 15 august 2012, prin care a fost admisă parţial acţiunea lui Moga Vladimir şi s-a pronunţat o nouă hotărîre prin care: S-a admis acţiunea lui Moga Vladimir şi s-a încasat, în mod solidar, de la SC „Mif” SA şi ÎI „Voloşciuc” în beneficiul lui Moga Vladimir prejudiciul material în mărime de 23527 (douăzeci şi trei de mii şapte sute douăzeci şi şapte) lei, cheltuielile de judecată şi anume, servicii poştale 79 (şaptezeci şi nouă) lei şi 49 de bani, xeroxare 31 (treizeci şi unu) lei şi 60 bani, dactilografiere 25 (douăzeci şi cinci) lei, plata pentru asistenţa juridică 2500 (două mii cinci sute) lei, plata pentru expertiză 3000 (trei mii) lei, servicii fotografice 162 (o sută şaizeci şi doi) lei şi 40 de bani, taxa de stat 805 (opt sute cinci) lei şi 81 de bani, iar în total 30531 (treizeci de mii cinci sute treizeci şi unu) lei şi 21 de bani; S-a încasat în mod solidar de la de la SC „Mif” SA şi ÎI „Voloşciuc” în beneficiul lui Moga Vladimir prejudiciul moral în sumă de 1000 (una mie) lei; S-a încasat, în mod solidar, de la SC „Mif” SA şi ÎI „Voloşciuc” în beneficiul statului diferenţa neachitată la taxa de stat în sumă de 98 (nouăzeci şi opt) lei.

La 04 aprilie 2014, SC „Mif” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri de respingere a acţiunii înaintare împotriva SC „Mif” SA. În motivarea recursului recurentul SC „Mif” SA a invocat că instanţele de judecată au încălcat esenţial şi au aplicat eronat normele de drept material. În special, se invocă că instanţele de judecată eronat au concluzionat că SC „Mif” SA poartă responsabilitate faţă de serviciile acordate de către ÎI „Voloşciuc”, deoarece contractul privind prestarea serviciilor a fost încheiat între Moga Vladimir şi ÎI „Voloşciuc”, prin urmare, SC „Mif” SA nu poartă nici o răspundere faţă de calitatea produsului efectuat, prin urmare, nici răspundere solidară nu poate exista.

Susţine recurentul că instanţa de judecată, soluţionînd pricina şi admisibilitatea acţiunii, nu a apreciat corect probele, nu a administrat circumstanţele care au importanţă la caz, eronat a aplicat Legea privind protecţia consumatorului şi în consecinţă greşit a ajuns la concluzia că SC „Mif” SA urmează să răspundă solidar cu ÎI „Voloşciuc” pentru prejudiciul cauzat reclamantului. Precizează reclamantul că, în virtutea probelor expuse şi circumstanţelor cauzei, raportul obligaţional cu privire la confecţionarea produsului finit este între reclamantul Moga Vladimir şi ÎI „Voloşciuc”.

Concluzia respectivă, în opinia recurentului, mai rezultă şi din Decizia nr.00027 din 05.11.2008 emisă de Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea pieţei, Metrologie şi Protecţie a Consumatorilor unde direct se indică că ÎI „Voloşciuc” este obligată să remedieze lui Moga Vladimir produsele confecţionate, deoarece ultimul nu este mulţumit de calitatea lor (f.d.6), dar şi prin răspunsul Serviciului Standardizare şi Metrologie din 20.06.2008, potrivit căruia, anume II „Voloşciuc” nu a confecţionat calitativ articolele din lemn şi a acceptat remedierea conflictului. Precizează recurentul că SC „Mif” SA nu este producătorul serviciilor legate de confecţionarea produsului litigios prestate reclamantului, nu are încheiat nici un contract cu reclamantul Moga Vladimir cu privire la confecţionarea articolelor din lemn, precum şi nu deţine licenţă pentru o astfel de activitate şi nu a recepţionat nici un cost pentru confecţionarea articolelor din lemn.

În concluzie, consideră recurentul că instanţa de apel a aplicat eronat art. 514, 602, 1414 din Codul civil şi art. 13 şi 15 din Legea cu privire la protecţia consumatorului, în acelaşi timp nu a aplicat prevederile art. 1398,1425-1427 Cod civil şi a art. 1, 8 şi 23 din Legea cu privire la protecţia consumatorului. La 30 mai 2014, ÎI „Voloşciuc” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri de respingere a acţiunii înaintare împotriva recurentului. În motivarea recursului, recurentul a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, instanţa ierarhic inferioară încălcînd şi aplicînd eronat normele de drept material şi procedural.

În special, indică recurentul că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, precum şi a interpretat în mod eronat legea. Indică recurentul că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel, cu certitudine, au constatat că caracterul raportului juridic din speţă este prestarea serviciilor necalitative la confecţionarea articolelor de tîmplărie şi legea aplicabilă soluţionării pricinii fiind Legea privind protecţia consumatorului. Susţine recurentul că nu a încheiat contract cu reclamantul privind confecţionarea articolelor menţionate, că acest contract a fost încheiat de către SC „Mif” SA, măsurările la faţa locului şi instalarea au fost efectuate de lucrătorul SC „Mif” SA, sumele au fost recepţionate de ultimul.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de ÎI „Voloşciuc” neîntemeiat şi care urmează a fi respins, iar recursul declarat de SC „Mif” SA întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi emiterea unei hotărîri noi, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Din materialele dosarului s-a stabilit că Moga Vladimir a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii comerciale „Mif” societate pe acţiuni şi întreprinderii individuale „Voloşciuc” cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral.

Instanţele de judecată au emis hotărîrile sus indicate. Colegiul analizînd materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios ajunge la concluzia că instanţele de judecată eronat au dispus admiterea pretenţiilor lui Moga Vladimir faţă de SA „Mif”, dat fiind faptul că actele cauzei demonstrează contrariul. Astfel, actele cauzei denotă că la data de 07 noiembrie 2007, Moga Vladimir la oficiul SC „Mif” SA, a încheiat contractul nr. 845 cu ÎI „Voloşciuc”, privind confecţionarea a 3 ferestre şi o uşă cu geamuri termopan din lemn de stejar (f.d. 32- 33), pentru care a achitat o plată în avans în sumă de 13000 lei, sumă achitată tot ÎI „Voloşciuc”. Instanţa de recurs reieşind din conţinutul contractului nr. 845 indicat supra, remarcă că Moga Vladimir a încheiat contract cu ÎI „Voloşciuc” şi nu cu SC „Mif” SA, precum a concluzionat instanţa de apel.

Conform art. 514 Cod civil, obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii. Cu referire la norma de drept citată şi în coraport cu conţinutul contractului nr. 845 din 07 noiembrie 2007, Colegiul notează că raportul juridic ce are ca obiect confecţionarea articolelor din lemn au fost încheiate între ÎI „Voloşciuc” şi Moga Vladimir, prin urmare, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor stipulate în contractul nr. 845 din 07 noiembrie 2007, este responsabilă partea a cărei obligaţie este imputabilă, în cazul dat ÎI „Voloşciuc”. În această ordine de idei Colegiul consideră eronată concluzia instanţei de apel privind răspunderea solidară, or, părţi contractante sunt ÎI „Voloşciuc” şi Moga Vladimir, dar nu SC „Mif” SA, care nu este parte a raportului juridic şi din care considerente nu poate să poartă răspundere pentru obligaţiile pe care nu şi le-a asumat.

Instanţa de recurs consideră eronată şi concluzia instanţei de apel cu referire la contractul de prestări servicii încheiate între ÎI „Voloşciuc” şi SC „Mif” SA, dat fiind faptul că acesta nu se răsfrînge asupra terţilor sau altor contracte încheiate între ÎI „Voloşciuc” şi alţi beneficiari (clienţi). Este neîntemeiată şi concluzia instanţei de apel privind apariţia răspunderii solidare cu referire la faptul că Moga Vladimir a achitat suma de 10527 lei SC „Mif” SA, or, Moga Vladimir a achitat suma de 10527 lei SC „Mif” SA, pentru materia primă livrată către ÎI „Voloşciuc”, iar de neexecutare sau calitatea proastă a lucrării este imputabilă prestatorului de servicii, în speţa dată ÎI „Voloşciuc”.

Potrivit raportului de expertiză efectuat în cadrul dosarului civil, s-a stabilit că blocurile de fereastră şi de uşă instalate în ap. 5 de pe bd. Mircea cel Bătrîn, 18/2 nu corespund normativelor în vigoare, ele sunt confecţionate necalitativ şi incorect, dimensiunile blocurilor sunt mai mici decît golurile de fereastră şi de uşă, iar ca răspuns la întrebarea a patra s-a indicat că la confecţionarea blocurilor de fereastră şi de uşă au fost utilizate materialele calitative de cherestea de stejar.

Cu referire la cele menţionate în raportul de expertiză, Colegiul reţine că lemnul din care au fost confecţionate ferestrele şi uşa este calitativ, iar confecţionarea a fost incorectă, în astfel de circumstanţe rezultă că SC „Mif” SA a oferit pentru comandă lemn calitativ, iar confecţionarea efectuată de ÎI „Voloşciuc” a fost incorectă şi necalitativă, din care considerente în speţa dată nu poate exista o răspundere solidară, iar în cele din urmă parte contractantă care şi-a asumat obligaţiile şi a executat confecţionare necalitativă a ferestrelor şi uşii este ÎI „Voloşciuc”. Recurentului SC „Mif” SA nu i se pot imputa răspundere pentru obligaţiile izvorîte dintr-un contract a căruia nu este parte.

Mai mult decât atât, instanţa de apel deduce reieşind din acordul încheiat între reclamantul Moga Vladimir şi ÎI „Voloşciuc” privind executarea contractului nr. 845 din data de 07.12.2007, că ÎI „Voloşciuc” s-a obligat să remedieze defectele a 3 uşi conform prevederilor paşaportului tehnic din data de 07.04.2008, măsurile fiind coordonate, până la data de 07.05.2008, fapt care, reieşind din materialele dosarului, a rămas neîndeplinit (f.d. 107), prin urmare şi faptul dat serveşte ca temei de recunoaştere a obligaţiilor Potrivit art. 572 alin. (1) şi alin. (2) Cod Civil, temeiul executării obligaţiei rezidă în existenţa unei obligaţii. Obligaţia trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit.

Conform art. 602 alin. (1) Cod Civil, în cazul în care nu execută obligaţia, debitorul este ţinut să-l despăgubească pe creditor pentru prejudiciul cauzat astfel dacă nu dovedeşte că neexecutarea obligaţiei nu-i este imputabilă. Cu referire la normele de drept citate şi în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios instanţa de recurs ajunge la concluzia că anume ÎI „Voloşciuc” este responsabil pentru neexecutarea obligaţiilor contractuale, deoarece anume acest agent economic este producătorul serviciului prestat, şi-a asumat obligaţia de confecţionare a produselor din lemn şi a garantat calitatea acestora. Potrivit art. 8 din Legea privind protecţia consumatorului, producătorul este obligat să răspundă pentru prejudiciul cauzat de produsul necorespunzător pe toată durata de funcţionare sau termenului de valabilitate stabilite, cu condiţia respectării de către consumator a regulilor de transport, depozitare, păstrare, utilizare şi consum.

Reieşind din cele menţionate Colegiul ajunge la concluzia că prestator de serviciu potrivit contractului este ÎI „Voloşciuc”, care potrivit expertizei este responsabil de calitatea produsului, astfel, nu este o răspundere solidară în speţa dată, din care considerente este necesar de a casa decizia instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei hotărîri noi de admitere a pretenţiilor, doar faţă de ÎI „Voloşciuc”. Cu referire la deciziile Inspectoratului Principal de Stat pentru Supravegherea Pieţei, Metrologie şi Protecţie a Consumatorilor nr. 00026 şi 00027 din 05.11.2008, instanţa de recurs notează că deciziile respective sunt neexecutabile şi nu pot fi luate ca bază la soluţia pe speţa în cauză dat fiind faptul că într-o decizie s-a obligat SA „Mif” şi în alta ÎI „Voloşciuc” să înlocuiască gratuit produsele, prin urmare, executarea se dublează, ceea ce este în contradicţie cu legislaţia Republicii Moldova.

Din materialele dosarului s-a stabilit că Moga Vladimir a solicitat şi încasarea prejudiciului moral în mod solidar de la SA „Mif” şi ÎI „Voloşciuc” în mărime de 10000 lei. Potrivit art. 5 lit. c) din Legea privind protecţia consumatorilor nr. 105 din 13.03.2003, orice consumator are dreptul la repararea prejudiciului, inclusiv moral, cauzat de produsul, serviciul necorespunzător. Conform art. 15 alin. (4), alin. (5) şi alin. (6) din Legea nr. 105 din 13.03.2003, prejudiciul moral cauzat consumatorului de către producător, vânzător, prestator prin încălcarea drepturilor lui prevăzute de prezenta lege, precum şi de alte acte normative, se repară în mărimea stabilită de instanţa judecătorească.

Cu referire la normele de drept citate în coraport cu suferinţele morale, starea de stres şi frustrare, cauzate cu certitudine lui Moga Vladimir, Colegiul consideră întemeiată concluzia instanţei de apel privind încasarea în beneficiul lui Moga Vladimir, a prejudiciului moral în sumă totală de 1000 lei, care constituie o satisfacţie echitabilă şi rezonabilă în viziunea instanţei de recurs, sumă care nu a fost contestă de către reclamant, prin urmare este sumă rezonabilă. În conformitate cu art. 94 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului.

În coraport cu norma de drept citată instanţa de recurs consideră întemeiată concluzia instanţei de apel privind încasarea în beneficiul reclamantului a cheltuielilor de judecată suportate în cadrul examinării pricinii şi anume servicii poştale 79 (şaptezeci şi nouă) lei şi 49 de bani, xeroxare 31 (treizeci şi unu) lei şi 60 bani, dactilografiere 25 (douăzeci şi cinci) lei, plata pentru asistenţa juridică 2500 (două mii cinci sute) lei, plata pentru expertiză 3000 (trei mii) lei, servicii fotografice 162 (o sută şaizeci şi doi) lei şi 40 de bani, taxa de stat 805 (opt sute cinci) lei şi 81 de bani Cu referire la art. 94 CPC, luănd în consideraţie că pretenţiile faţă de pîrîtul SA „Mif” s-e resping, Colegiul consideră necesar de a încasa din contul lui Moga Vladimir în beneficiul pîrîtului SA „Mif” cheltuieli de judecată ce constă din 680 lei - taxa de stat (f.d.

213, vol. 1), 409 lei – taxa de stat (f.d. 71-72, vol.2) în sumă totală de 1089 lei. Având în vedere circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declart de ÎI „Voloşciuc” este neîntemeiat, iar recursul declarat de SA „Mif” este întemeiat din care considerente urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel şi pronunţă o nouă hotărâre prin care se admite acţiunea înaintată de către Moga Vladimir împotriva întreprinderii individuale „Voloşciuc” cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral şi se resping pretenţiile înaintate faţă de SA „Mif”. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de întreprinderii individuale „Voloşciuc”.

Se admite recursul declarat de societatea pe acţiuni „Mif” Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 29 ianuarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Moga Vladimir împotriva societăţii comerciale „Mif” societate pe acţiuni şi întreprinderii individuale „Voloşciuc” cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral şi se emite o hotărâre nouă prin care: Se admite în parte acţiunea înaintată de Moga Vladimir împotriva întreprinderii individuale „Voloşciuc” cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral.

Se încasează din contul întreprinderii individuale „Voloşciuc” în beneficiul lui Moga Vladimir prejudiciul material în mărime de 23527 (douăzeci şi trei de mii cinci sute douăzeci şi şapte) lei, cheltuielile de judecată şi anume: servicii poştale 79 (şaptezeci şi nouă) lei şi 49 de bani, xeroxare 31 (treizeci şi unu) lei şi 60 bani, dactilografiere 25 (douăzeci şi cinci) lei, plata pentru asistenţa juridică 2500 (două mii cinci sute) lei, plata pentru expertiză 3000 (trei mii) lei, servicii fotografice 162 (o sută şaizeci şi doi) lei şi 40 de bani, taxa de stat 805 (opt sute cinci) lei şi 81 de bani, iar în total 30531 (treizeci de mii cinci sute treizeci şi unu) lei şi 21 de bani; Se încasează de la de ÎI „Voloşciuc” în beneficiul lui Moga Vladimir prejudiciul moral în sumă de 1000 (una mie) lei; Se respinge acţiunea înaintată de Moga Vladimir împotriva societăţii comerciale „Mif” societate pe acţiuni, ca neîntemeiată; Se încasează de la Moga Vladimir în beneficiul societăţii comerciale „Mif” societate pe acţiuni suma de 1089 (o mie opt zeci şi nouă lei) cu titlu de taxa de stat achitată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală