- Dosarul nr.
- 2ri-138/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 24 septembrie 2014
- Părțile
- ÎS Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Producţie Otaci-Business vs SA Beton
- Pe scurt
- Competenţa instanţeid e judecată, competenţa judecătoriilor, competenţa teritorială generală
2ri-138/14 — Obligarea încheierii contractului de arendă a terenului de sub construcţii
prima instanţă: A. Gavriliţa dosarul nr. 2ri-138/14 DECIZIE 24 septembrie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Iuliana Oprea Ion Druţă, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Întreprinderea de Stat Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Producţie „Otaci-Business”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii de Stat Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Producţie „Otaci-Business” împotriva Societăţii pe acţiuni „Beton” în procedura falimentului cu privire la obligarea încheierii contractului de arendă a terenului de sub construcţii, împotriva hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 24 februarie 2014, ÎS Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Producţie „Otaci-Business” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SA „Beton” cu privire la obligarea încheierii contractului de arendă a terenului de sub construcţii.
În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că conform art. 1 alin. (2) lit. a) din Legea privind Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Producţie „Otaci- Business” nr. 1565-XIII din 26 februarie 1998, pentru înfiinţarea şi funcţionarea zonei libere, în folosinţa Administraţiei acesteia se transmite un teren cu o suprafaţă de 32,17 ha din intravilanul Otacilor, amplasat la intrare în oraş, pe traseul Edineţ – Ocniţa. Menţionează că în baza Legii menţionate, la 30 august 2001, prin decizia Consiliului orăşenesc Otaci, a fost transmis în folosinţa Administraţiei pînă în anul 2023 terenul cu suprafaţa de 13,97 ha, pe care se află construcţiile SA „Beton”.
Susţine că conform art. 5 alin. (1) din Legea cu privire la zonele economice libere nr. 440-XV din 27 iulie 2001, Administraţia zonei libere, cu statut de persoană juridică, care îşi desfăşoară activitatea pe principii de autofinanţare, are surse de venit, conform art. 4 lit. c) din Legea menţionată, din veniturile de la darea în arendă a bunurilor şi terenurilor. Afirmă că în baza art. 6 lit. f) din Legea menţionată, Administraţia stabileşte de comun acord cu Ministerul Economiei plăţi şi taxe zonale, care sunt obligatorii pe teritoriul Parcului de Producţie. Prin urmare, solicită obligarea pârâtei de a semna contractul de arendă a terenului de sub construcţii din 05 decembrie 2013. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2014 acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
La 31 iulie 2014, Întreprinderea de Stat Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Producţie „Otaci-Business” a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acţiunii. Recurenta Întreprinderea de Stat Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Producţie „Otaci-Business”, în motivarea recursului, a indicat că hotărârea primei instanţe este neîntemeiată, deoarece nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, nu au fost dovedite circumstanţele considerate de prima instanţă ca fiind stabilite, concluziile primei instanţe, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi instanţa a interpretata eronat legea.
Menţionează că hotărârea primei instanţe contravine prevederilor art. 241 alin. alin. (4) şi (5) CPC, deoarece actul judecătoresc nu reflectă într-un mod elocvent circumstanţele pricinii constatate de instanţă, concluziile instanţei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea cerinţelor invocate de către recurentă şi legile de care s-a călăuzit instanţa. Susţine că odată ce instanţa nu a analizat multiaspectual cerinţele invocate de către recurentă, au fost încălcate şi prevederile art. 238 alin. (2) CPC. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi trimiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, trimiţând pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin. (3) lit. d) şi f). În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. f) şi alin. (5) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.
Din materialele dosarului rezultă că ÎS Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Producţie „Otaci-Business” a depus la Curtea de Apel Chişinău o cerere de chemare în judecată împotriva SA „Beton”, solicitând obligarea ultimei de a semna contractul de arendă a terenului de sub construcţii din 05 decembrie 2013. Curtea de Apel Chişinău, prin hotărârea din 14 mai 2014, a respins acţiunea ca fiind neîntemeiată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că hotărârea menţionată a fost emisă cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. În conformitate cu art. 355 CPC, curtea de apel de drept comun competentă examinează cererea de declarare a insolvabilităţii.
Conform art. 5 alin. (2) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, instanţa de insolvabilitate dispune de competenţă exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existenţa unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă. Conform art. 2 din Legea menţionată, masa debitoare reprezintă bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă naţională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobîndite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepţia bunurilor care, potrivit legii, nu sînt pasibile de executare silită.
În speţă, se reţine că prezentul litigiu nu se referă la masa debitoare a SA „Beton”, în procedura falimentului. În conformitate cu art. 33 alin. (1) şi art. 331 CPC, instanţele judecătoreşti judecă toate pricinile civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor juridice şi autorităţilor publice privind apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime încălcate sau contestate, pricini pentru care legea nu prevede competenţa altor organe. Judecătoriile examinează şi soluţionează în fond toate pricinile civile, dacă legea nu prevede altfel. În conformitate cu art. 38 alin. (2) CPC, acţiunea împotriva unei organizaţii se intentează în instanţa de la sediul ei sau al organului ei de administraţie.
Din materialele dosarului rezultă că sediul organului de administraţie al SA „Beton” în procedura falimentului se află pe str. Academician S. Rădăuţanu,76, mun. Chişinău, care se află în raza de activitate a Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că cauza a fost judecată cu încălcarea normelor de drept procedural, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral hotărârea primei instanţe şi de a trimite spre rejudecare în prima instanţă conform competenţei la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Întreprinderea de Stat Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Producţie „Otaci-Business”.
Se casează integral hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii de Stat Zona Antreprenoriatului Liber Parcul de Producţie „Otaci-Business” împotriva Societăţii pe acţiuni „Beton” în procedura falimentului cu privire la obligarea încheierii contractului de arendă a terenului de sub construcţii, cu trimiterea pricinii spre rejudecare în Judecătoria Rîşcani municipiul Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Iuliana Oprea Ion Druţă Ion Corolevschi