2rh-284/14 — Repararea prejudiciului material cauzat prin infracțiune

dosarul nr. 2rh-284/14 prima instanţă - I. Naşco instanţa de apel - M. Antonov, Gr. Druguş, Sv. Leu instanţa de recurs A. Cobăneanu V. Macinskaia D. Mardari ÎNCHEIERE 10 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de către Ion Zverev şi Igor Zverev, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Rodicăi Anghelici, Iurie Anghelici şi Boris Andruşca împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014, prin care a fost considerat ca inadmisibil recursul declarat de Ion Zverev şi Igor Zverev.

constată La 25 ianuarie 2013 Rodica Anghelici a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii a indicat că la 15 septembrie 2011 a fost maltratată de fraţii Igor şi Ion Zverev. Menţionează că conform Raportului de expertiză medico-legală, leziunile corporale cauzate au fost apreciate ca vătămare corporală neînsemnată. Prin sentinţa Judecătoriei Ştefan Vodă din 26 iulie 2012, Igor Zverev şi Ion Zverev au fost recunoscuţi vinovaţi de săvîrşirea infracţiunii prevăzută de art. 287 al. 2 lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei cu aplicarea art. 79 Cod penal amendă în folosul statului în mărime de 250 unităţi convenţionale pentru fiecare.

Rodica Anghelici consideră că în urma acţiunilor pîrîţilor ca parte vătămată i-au fost cauzate prejudicii materiale şi morale. Susţine că pentru deplasările în oraşul Ştefan Vodă şi participarea la acţiunile de urmărire penală la Comisariatul de Poliţie Ştefan Vodă şi procuratură, efectuarea expertizei, deplasarea împreună cu soţul în oraşul Chişinău pentru 1 fixarea piciorului, a suportat cheltuieli în sumă de 1450 lei. Astfel, menţionează că pentru efectuarea radiografiei oaselor nazale, radiografia craniului, ecolicefalografia, consultaţia medicului a achitat 186 lei, pentru expertiza medico-legală a achitat 159 lei, pentru serviciile avocatului a achitat suma de 800 lei, iar pentru deplasările la Curtea de Apel Bender a achitat 88,40 lei.

De asemenea, afirmă că i-au fost cauzate prejudicii morale, pe care le estimează la suma de 7000 lei. Rodica Anghelici solicită încasarea de la Ion Zverev şi Igor Zverev prejudiciul material în sumă de 2683,40 lei şi prejudiciul moral în mărime de 7000 lei. Iurie Anghelici a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii a menţionat că la 15 septembrie 2011 a fost maltratat de către pîrîţi. Ca urmare a Raportului de expertiză medico-legală, leziunile corporale ce i- au fost cauzate au fost calificate ca vătămare corporală uşoară. Prin sentinţa Judecătoriei Ştefan Vodă din 26 iulie 2012, Igor Zverev şi Ion Zverev au fost recunoscuţi vinovaţi de săvîrşirea infracţiunii prevăzută de art. 287 al.

2 lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei cu aplicarea art. 79 Cod penal amendă în folosul statului în mărime de 250 unităţi convenţionale pentru fiecare. Consideră că în urma acţiunilor pîrîţilor ca parte vătămată i-au fost cauzate prejudicii materiale şi morale. Astfel, menţionează că pentru deplasările efectuate la Comisariatul de poliţie Ştefan Vodă, procuratură, efectuarea expertizei suportat cheltuieli în sumă de 528 lei, pentru efectuarea expertizei medico-legale a achitat suma de 106 lei, pentru tratament, consultaţia medicului a achitat suma de 1395 lei şi pentru acordarea asistenţei juridice – 500 lei. De asemenea, afirmă că din cauza maltratării, a fost cu piciorul fixat, şi avînd contract de muncă cu organizaţia de construcţie din Federaţia Rusă, valabil pe perioada 01 iulie 2011 – 21 mai 2012, nu a putut să plece la lucru, pierzînd salariul în sumă de 37188 lei.

Menţionează că nu a lucrat în perioada 15 septembrie 2011 – 24 octombrie 2011 (33 zile x1058 ruble) şi 29 decembrie 2011 – 26 martie 2012 (62 zile x 1058 ruble). Menţionează de asemenea că pentru serviciile bancare a achitat suma de 60 lei, pentru achitarea drumului de întoarcere în ţară şi participarea la acţiunile de urmărire penală a achitat 826 lei, în total prejudiciul material fiind estimat la suma de 40603 lei. De asemenea, afirmă că i-au fost cauzate prejudicii morale, pe care le estimează la suma de 10000 lei. Iurie Anghelici solicită încasarea de la Ion Zverev şi Igor Zverev prejudiciul material în sumă de 40603 lei şi prejudiciul moral în mărime de 10000 lei. Boris Andruşca a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

2 În motivarea acţiunii Boris Andruşca a menţionat că la 15 septembrie 2011 a fost maltratat de Ion şi Igor Zverev. Conform Raportului de expertiză medico- legală, leziunile corporale cauzate au fost calificate ca vătămare corporală neînsemnată. Prin sentinţa Judecătoriei Ştefan Vodă din 26 iulie 2012, Igor Zverev şi Ion Zverev au fost recunoscuţi vinovaţi de săvîrşirea infracţiunii prevăzută de art. 287 al. 2 lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei cu aplicarea art. 79 Cod penal amendă în folosul statului în mărime de 250 unităţi convenţionale pentru fiecare. Consideră că în urma acţiunilor pîrîţilor ca parte vătămată i-au fost cauzate prejudicii materiale şi morale.

Astfel, pentru deplasările la poliţie, procuratură, efectuarea expertizei medico-legale a suportat cheltuieli în sumă de 1784 lei, pentru efectuarea expertizei medico-legale – 159 lei, pentru asistenţa juridică acordată a achitat suma de 500 lei, pentru deplasarea la Curtea de Apel Bender a achitat suma de 88,40 lei, iar în total suma de 2764,40 lei. De asemenea, afirmă că i-au fost cauzate prejudicii morale, pe care le estimează la suma de 7000 lei. Boris Andruşca solicită încasarea de la Igor Zverev şi Ion Zverev a prejudiciul material în sumă de 2764,40 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 7000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Ştefan Vodă din 18 martie 2013, au fost conexate într-un singur proces pricinile civile la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Anghelici împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Boris Andruşca împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Prin încheierea Judecătoriei Ştefan Vodă din 08 mai 2013, au fost conexate într-un singur proces pricinile civile la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Anghelici, Rodica Anghelici şi Boris Andruşca împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ştefan Vodă din 02 octombrie 2013 acţiunile au fost admise parţial. De la Igor Zverev şi Ion Zverev a fost încasat în mod solidar în beneficiul lui Iurie Anghelici prejudiciul material în sumă de 40603 lei şi prejudiciul moral în mărime de 7000 lei; în beneficiul Rodicăi Anghelici prejudiciul material în sumă de 1708,08 lei şi prejudiciul moral în mărime de 5000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 500 lei; în beneficiul lui Boris Andruşca prejudiciul material în sumă de 2372,40 lei şi prejudiciul moral în mărime de 5000 lei. În rest acţiunile au fost respinse. Prin hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Ştefan Vodă din 15 noiembrie 2013, a fost încasată de la Igor Zverev şi Ion Zverev în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1640,49 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bender din 20 decembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Ion Zverev şi Igor Zverev şi menţinută hotărîrea Judecătoriei ŞtefanVodă din 02 octombrie 2013. 3 Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014, a fost considerat ca inadmisibil recursul declarat de Igor Zverev şi Ion Zverev. La 11 iulie 2014 Ion Zverev şi Igor Zverev au depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanţei de recurs, cerînd admiterea cererii, casarea încheierii instanţei de recurs cu dispunerea rejudecării recursului. În motivarea cererii de revizuire, Ion Zverev şi Igor Zverev au invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC şi anume faptul că bonul de taxare al serviciului de taxi „1448” din 21 septembrie 2011 în sumă de 600 lei nu poate fi acceptat ca probă deoarece un astfel de bon de taxare nu corespunde realităţii.

Intimaţii Rodica Anghelici, Boris Andruşca, Parascovia Cotelea, prin referinţa depusă au solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă. Au mai menţionat că în şedinţa de judecată au fost prezentate şi cercetate probe ce demonstrează legătura de cauzalitate dintre acţiunile ilegale ale revizuenţilor şi prejudiciul cauzat intimaţilor, instanţa dispunînd spre încasare doar sume de bani confirmate prin bonuri de plată. De asemenea, la examinarea cauzei, au fost cercetate şi probele din cauza penală pe învinuirea revizuenţilor în comiterea infracţiunii prevăzută de art. 287 al. 82) lit. b) Cod penal, la care au fost anexate probe materiale în original. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

Revizuirea este o cale de retractare a hotărîrii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărîrilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului şi aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale şi legale ce s-ar încadra în art. 449 CPC. De asemenea aceste temeiuri urmează a fi aplicate aşa cum le-a determinat norma juridică respectivă.

S-a constatat că instanţa de recurs, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, la 30 aprilie 2014, a examinat recursul declarat de către Ion Zverev şi Igor Zverev, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Rodicăi Anghelici, Iurie Anghelici şi Boris Andruşca împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 20 decembrie 2013, şi în conformitate cu art. 443 lit. a) CPC, a considerat ca inadmisibil recursul declarat de a Ion Zverev şi Igor Zverev. Drept temei al cererii de revizuire au fost invocate prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

Astfel, au invocat că documentul prezentat (bon de taxare) care a fost pus la baza pretenţiilor admise de instanţele judecătoreşti, nu reprezintă bon de casă care urma să fie eliberat pasagerului la finalizarea călătoriei cu taxiul, anexînd în acest sens răspunsul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au 4 fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Conform art. 451 al. (1) CPC, cererea de revizuire trebuie să conţină, în mod obligatoriu, temeiurile consemnate la art. 449 CPC, cu anexarea probelor ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele cererii de revizuire nu pot fi raportate la temeiurile stabilite în art. 449 lit. b) CPC. Cu toate că revizuienţii indică în cererea de revizuire drept temei art. 449 lit. b) CPC, în argumentarea cererii nu invocă careva circumstanţe sau probe care a-r putea fi raportate la temeiurile stabilite de norma procedurală. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că temeiul invocat de revizuienţi nu poate fi reţinut deoarece nu este confirmat prin prezentarea unor probe concludente.

Mai mult ca atît, în esenţa sa, argumentele cererii de revizuire se rezumă la examinarea incorectă a fondului cauzei Pornind de la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere printre altele, că atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (cazul Brumărescu contra României). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză.

Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii (cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei). Deci, la caz se va remarca că admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că temeiul invocat în cererea de revizuire este în contradicţie cu prevederile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie 5 dispune Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Ion Zverev şi Igor Zverev, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 30 aprilie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Rodicăi Anghelici, Iurie Anghelici şi Boris Andruşca împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Maria Ghervas Dumitru Mardari 6