2ra-2437/14 — Repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de drept

dosarul nr. 2ra-2437/14 prima instanţă - S. Bleşceaga instanţa de apel - N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă ÎNCHEIERE 03 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Takacs Zoltan Laszlo, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Takacs Zoltan Laszlo împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova şi Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilegale ale organelor de drept, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2014, prin care au fost admise apelurile declarate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Procuraturii Generale a Republicii Moldova, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 25 septembrie 2013 în partea încasării prejudiciului material şi în partea admiterii acţiunii privind obligarea Procuraturii Generale de a aduce scuze oficiale lui Takacs Zoltan Laszlo, şi emisă în această parte o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă. În rest hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 septembrie 2013 a fost menţinută. c o n s t a t ă La 25 octombrie 2011 Takacs Zoltan Laszlo a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova şi Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilegale ale organelor de drept. În motivarea acţiunii Takacs Zoltan Laszlo a indicat că la 17 iulie 2008 a fost reţinut, apoi arestat, fiind învinuit în comiterea infracţiunii prevăzută de art. 165 al.

(1) lit. c) Cod penal. 1 Prin sentinţa Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18 august 2008 a fost recunoscut culpabil în comiterea infracţiunii prevăzută de art. 165 al. (1) lit. c) Cod penal şi condamnat la 7 ani de închisoare cu ispăşirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 noiembrie 2008 a fost casată sentinţa Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 18 august 2008, fiind achitat din lipsa elementelor infracţiunii. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 noiembrie 2008 a fost respins recursul procurorului şi menţinută decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 noiembrie 2008. Consideră că ilegal a fost deţinut în stare de arest în penitenciarul nr. 13 din Chişinău în condiţii umane şi degradante – fără lenjerie de pat, celula supraaglomerată, rece şi fără ventilaţie, cu lumină solară limitată, era deţinut împreună cu persoane bolnave de tuberculoză, alimentaţie insuficientă.

Astfel, prin acţiunile ilegale ale organelor de drept i s-a cauzat prejudiciu moral, care se exprimă prin suferinţe fizice ca consecinţă a deţinerii ilegale în celula penitenciarului, retrăiri, care în cumul i-au provocat o stare de anxietate, urmată de stres şi depresie profundă, care i-au afectat grav sănătatea. De asemenea, menţionează că în rezultatul acţiunilor ilicite ale organelor de urmărire penală a suferit şi familia sa, fiindu-i şifonată imaginea sa profesională pentru o perioadă îndelungată de timp, fiind lipsit de posibilitatea de a activa, fiindu-i afectate afacerile din România, prin care i s-a cauzat o daună materială în mărime de 88500 ei. Takacs Zoltan Laszlo solicită încasarea de la Procuratura generală a prejudiciului material în mărime de 88500 lei, a prejudiciului moral în mărime de 2000000 lei şi a cheltuielilor de judecată.

Ulterior, Takacs Zoltan Laszlo a depus cerere suplimentară de chemare în judecată. În motivarea cererii a menţionat că la 03 noiembrie 2008 a fost eliberat de sub arest, însă i-a fost refuzată eliberarea paşaportului şi a telefonului mobil, acestea fiind anexate la materialele dosarului ca obiecte delicte. De asemenea, a menţionat că a fost deţinut ilegal în stare de arest în perioada 17 iulie 2008 – 03 noiembrie 2008, în total 107 zile. Astfel, în urma reţinerii şi arestului, i-a fost pricinuită o pagubă materială prin reţinerea telefonului, a paşaportului şi pierderea salariului în sumă de 18746 lei, inclusiv telefon de model „Nokia 6300” la preţul de 505 RON sau 2187,4 lei, taxele pentru paşaportul românesc 266 Ron sau 1154,45 lei şi salariul pierdut în perioada reţinerii în sumă de 3500 RON sau 15190 lei.

Takacs Zoltan Laszlo solicită încasarea din bugetul de stat a prejudiciului material ratat în mărime de 88500 lei, a prejudiciului material în mărime de 18746,73 lei, a prejudiciului moral în mărime de 2000000 lei şi a cheltuielilor de judecată. De asemenea, a solicitat obligarea Procuraturii Generale de a prezenta scuzele de rigoare. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 septembrie 2013, acţiunea a fost admisă parţial. De la bugetul de stat prin intermediul Ministerului 2 Finanţelor a fost încasat în beneficiul lui Takacs Zoltan Laszlo prejudiciul material în mărime de 3341 lei 85 bani şi prejudiciul moral în mărime de 40000 lei, cu obligarea Procuraturii Generale de a-i aduce scuze oficiale în formă scrisă în numele statului lui Takacs Zoltan Laszlo.

În rest acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2014, au fost admise apelurile declarate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Procuraturii Generale a Republicii Moldova, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 septembrie 2013 în partea încasării prejudiciului material şi în partea admiterii acţiunii privind obligarea Procuraturii Generale de a aduce scuze oficiale lui Takacs Zoltan Laszlo, şi emisă în această parte o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă. În rest hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 septembrie 2013 a fost menţinută. La 10 iunie 2014 Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, modificarea deciziei instanţei de apel în partea încasării prejudiciului moral, cu diminuarea acestuia în limitele rezonabile.

Recurentul Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în motivarea recursului a menţionat că instanţa de apel urma să respecte principiul reparării echitabile şi rezonabile a daunei morale, iar suma acordată nu trebuie să reprezinte o contribuţie exagerată a celui ce plăteşte şi o îmbogăţire nejustificată pentru beneficiar. Astfel, consideră că la determinarea prejudiciului moral, instanţele urmau să respecte şi criteriul echităţii, care presupune că despăgubirile pentru prejudiciul moral trebuie să fie juste, raţionale, echitabile, adică în aşa fel trebuie să fie stabilite, încît să asigure efectiv o compensare suficientă şi nicidecum exagerată a prejudiciului moral cauzat. La 06 august 2014 Takacs Zoltan Laszlo a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare.

Recurentul Takacs Zoltan Laszlo, în motivarea recursului a menţionat că nu i s-a adus la cunoştinţă nici un act de procedură efectuat în pricina în cauză, nu i s-a comunicat nici o hotărîre judecătorească adoptată în cauza dată şi nici apelurile formulate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Procuraturii Generale, astfel fiindu-i încălcate drepturile fundamentale şi respectiv dreptul la apărare şi la un proces echitabil. Examinând temeiurile recursurilor, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sînt inadmisibile din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 358 al. (1) CPC, hotărîrile pronunţate în primă instanţă de judecătorii pot fi atacate cu apel la curţile de apel de drept comun.

În conformitate cu art. 429 al. (4) CPC, nu pot fi atacate cu recurs deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se supun nici unei căi de atac, nici hotărîrile în a căror privinţă persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea de apel, din moment ce legea prevede această cale de atac. 3 Din materialele dosarului rezultă că hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 septembrie 2013 a fost atacată cu apel de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Procuratura Generală a Republicii Moldova. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 martie 2014, au fost admise apelurile declarate de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Procuraturii Generale a Republicii Moldova, casată hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 25 septembrie 2013 în partea încasării prejudiciului material şi în partea admiterii acţiunii privind obligarea Procuraturii Generale de a aduce scuze oficiale lui Takacs Zoltan Laszlo, şi emisă în această parte o nouă hotărîre, prin care acţiunea a fost respinsă. În rest hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 septembrie 2013 a fost menţinută. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că în aceste condiţii, Takacs Zoltan Laszlo nu a folosit calea de apel împotriva hotărîrii primei instanţe şi respectiv nu avea dreptul să declare recurs împotriva deciziei instanţei de apel. În ceea ce priveşte recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează următoarele.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. 4 În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Takacs Zoltan Laszlo ca inadmisibile. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi Takacs Zoltan Laszlo se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Dumitru Mardari 5