2ra-1958/14 — Repararea prejudiciului prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

Dosarul nr.2ra-1958/14 prima instanţă: L. Pruteanu instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol ÎNCHEIERE 13 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sergiu Scripnic în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Sergiu Scripnic împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Sergiu Scripnic şi menţinută hotărîrea primei instanţe, c o n s t a t ă La 19 septembrie 2013, Sergiu Scripnic s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

În motivarea acţiunii înaintate, Sergiu Scripnic a indicat că la 05 iunie 2003 a depus în Procuratura mun. Chişinău cerere privind tragerea la răspundere penală a persoanelor vinovate în moartea pruncului Loredana Scripnic, care a survenit în rezultatul traumei craniocerebrale închise manifestată prin hemoragii în ţesuturile moi pericraniene, intradurale, subarahnoidene şi în creier. Trauma cranio-cerebrală depistată la Scripnic Loredana a condiţionat moartea ei şi este în legătură cauzală directă cu decesul. La 10 iulie 2003 prin rezoluţia procurorului şef-adjunct al secţiei urmărire penală a Procuraturii mun. Chişinău s-a decis, de a nu începe urmărirea penală pe fapta expusă. Ulterior, prin ordonanţa Prim-adjunctului Procurorului General Valeriu Gurbulea din 25 decembrie 2006, a fost anulată ca neîntemeată rezoluţia procurorului şef-adjunct al secţiei urmărire penală a Procuraturii mun.

Chişinău. Iar prin ordonanţa procurorului în Direcţia control al urmăririi penale al Procuraturii Generale Tudor Cojocaru din 25 decembrie 2006 s-a dispus pornirea urmăririi penale pe faptul comiterii infracţiunii prevăzute de art. 213 lit. b) Cod Penal al RM. Mai tîrziu la 20 martie 2007 şi la 03 iunie 2009, Sergiu Scripnic a fost recunoscut pe cauza penală ca parte vătămată şi civilă. La 27 mai 2009, Pavel Laşcu a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art.213 lit, b) din Codul penal, iar la 24 iunie 2009 cauza 1 penală a fost expediată în Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău pentru examinarea în fond.

Din cauza tărăgănării urmăririi penale, prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani din 02 octombrie 2009 (irevocabilă) a fost încetat procesul penal în acuzarea lui Pavel Laşcu învinuit conform art.213 lit. b) din Codul penal, din motivul intervenirii termenului de prescripţie în temeiul 275 alin.(l) pct.4 din Codul de procedură penală şi art.60 din Codul penal, fară a se expune pe latura civilă. Ca urmare, la 25 mai 2010 împreună cu Maia Scripnic s-au adresat către instanţă cu o cerere către Spitalul Clinic Municipal nr. 2, mun. Chişinău şi Pavel Laşcu privind încasarea în mod solidar a prejudiciului material în suma de 11 550 lei, prejudiciului moral în suma de 2 000 000 lei şi a cheltuielilor de asistenţă juridică în suma de 7 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Riscani mun. Chişinău din 27 octombrie 2011 cererea de chemare în judecată a fost admisă parţial, încasîndu-se de la Pavel Laşcu cu titlu de prejudiciu moral suma de 60 000 lei şi cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică suma de 7 000 lei, în rest cerinţele au fost respins ca neîntemeiate. Partea motivată a hotărîrii enunţate, a fost întocmită numai la 12 ianuarie 2012, iar la 23 ianuarie 2012 a fost contestată cu apel de către Pavel Laşcu, Sergiu Scripnic şi Maia Scripnic. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 aprilie 2012 s-a respins apelul declarat de Pavel Laşcu şi s-a admis apelul declarat de Scripnic Maia, Scripnic Sergiu, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 27 octombrie 2011 în partea respingerii acţiunii referitoare la încasarea prejudiciului material şi în această parte s-a emis o nouă hotărîre prin care sa încasat de la Laşcu Pavel în beneficiul lui Scripnic Sergiu şi Scripnic Maia prejudiciului material în sumă de 11500 lei, în rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 24 ianuarie 2013, a fost corectată eroarea mecanică strecurată în decizia din 26 aprilie 2012, cu indicarea corectă a anului emiterii deciziei „26 aprilie 2012” în loc de „26 aprilie 2011”. La 27 aprilie 2012, Sergiu Scripnic şi Scripnic Maia au fost declarat recurs, iar la 21 august 2012 cerere de recurs a declarat şi Pavel Laşcu, solicitînd admiterea acestuia, casarea dispoziţiilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă ca tardivă şi neîntemeiată.

Prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 20 mai 2013 recursurile au fost respinse. Astfel, consideră, că organul de urmărire şi instanţele de judecată prin acţiunile sale au depăşit termenul rezonabil de efectuare a urmăririi penale şi examinarea acţiunii civile, iar instanţa de judecată este obligată a constata încălcarea dreptul său la examinarea în termen rezonabil a cauzei penale şi civile pe faptul morţii pruncului Loredana Scripnic, în perioada 05 iunie 2003 -20 martie 2013. La fel, consideră că urmează să-i fie încasat din contul bugetului de stat în beneficiul său şi prejudiciul moral în suma de 300 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani din 26 decembrie 2013 a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea depusă de către Sergiu Scripnic (f.d.121-127).

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2014, a fost respins apelul declarat de către Sergiu Scripnic şi menţinută hotărîrea primei instanţe (f.d.152-158). La 18 aprilie 2014, Scripnic Sergiu a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei 2 instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe cu remiterea pricinii la rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chişinău la 30 aprilie 2014, a expediat în adresa participanţilor procesului copia deciziei instanţei de apel (f.d.

159). În urma celor enunţate, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că în coraport cu data emiterii deciziei de către instanţa de apel, recursul depus la 18 aprilie 2014, este declarat în termen. Recurentul, Scripnic Sergiu în motivarea recursului a indicat că instanţa de apel la examinarea pricinii a încălcat normele de drept material. Examinînd temeiurile admisibilităţii recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 19 mai 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Ministerului Justiţiei cererea de recurs depusă de către Scripnic Sergiu cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, intimatul nu a depus referinţă la cererea de recurs, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat. În conformitate cu art.439 alin.(3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că, Sergiu Scripnic, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. 3 În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sînt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Sergiu Scripnic, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Sergiu Scripnic se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 4