2rh-242/14 — Încasarea datoriei, dobinzilor de intirziere și cheltuielilor de judecată

prima instanță – I. Raropu dosarul nr. 2rh-242/14 instanţa de apel – E. Clim, I. Secrieru, I. Mancoş instanţa de recurs - I. Sîrcu, V. Clevadî, I. Oprea, I. Druţă, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 06 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Druţă Maria Ghervas Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Dedin Olga, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Olgăi Dedin împotriva Sofiei Babin-Dedin cu privire la încasarea datoriei, dobânzilor de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 05 martie 2014, prin care a fost admis recursul declarat de către Babin-Dedin Sofia, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2013 și menținută hotărârea Judecătoriei Călărași din 22 aprilie 2013, prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 01 noiembrie 2012 Olga Dedin, reprezentată de avocatul stagiar Ştirbu Gheorghe, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Sofiei Babin-Dedin cu privire la încasarea datoriei, dobânzilor de întârziere și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 13 octombrie 2008, Sofia Babin-Dedin, a primit, prin transfer bancar, bani în valoare de 2750 euro. Susţine că suma de bani menţionată a fost transferată de către fostul soţ a Olgăi Dedin, cu care în momentul efectuării transferului erau în căsătorie oficială. Menţionează că bunurile şi sumele de bani dobîndite în timpul căsătoriei sunt proprietatea lor comună în devălmăşie, respectiv, orice avere acumulată în timpul căsătoriei aparţine ambilor soţi în jumătăţi egale, dacă prin acordul lor nu este prevăzut altfel. Cu referire la prevederile art. 20 alin.(1) din Codul familiei, invocă că banii transferaţi de fostul soţ al ei, Dedin Stelian, aparţineau ambilor soţi în jumătăţi egale, şi anume, fiecare din ei deţinînd cîte 1375 euro.

La fel, invocă că a consimţit la transferul efectuat de către fostul soţ al său, fiind informată despre faptul că banii au fost transferaţi cu titlu de împrumut pentru o perioadă nedeterminată. Invocă că deoarece data restituirii împrumutului nu a fost prevăzută în actul de transfer, consideră că data scadenţei urmează a fi calculată din data notificării debitorului, şi anume, din 20 iunie 2012, data cînd a solicitat pîrîtei restituirea sumei împrumutate, însă ca răspuns i s-a comunicat că banii în sumă de 2750 euro care au fost transferați de către Dedin Stelian în adresa Sofiei Babin-Dedin, au fost transmiși fiicei lor - Gabriela Nistreanu, care la 15 octombrie 2008, a eliberat şi o recipisă în acest sens.

Menționează, însă, că în recipisă nu este menționată data întocmirii, numărul de identificare a bancnotelor primite și nu este cert dacă aceasta se referă la banii primiți de la Dedin Stelian, respectiv, acesta nu poate servi drept probă, ce ar confirma faptul restituirii împrumutului. Solicită încasarea de la Babin-Dedin Sofia în beneficiul său a datoriei în mărime de 1375 euro, dobânda de întîrziere în mărime de 102,71 euro şi cheltuielile de judecată pentru asistenţă juridică în mărime de 3607,20 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 22 aprilie 2013, acțiunea a fost respinsă, totodată, fiind încasat de la Dedin Olga în beneficiul Sofiei Babin-Dedin cheltuielile de judecată în mărime de 2000 lei.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 17 octombrie 2013, a fost admis apelul declarat de către Dedin Olga, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea a fost admisă şi încasat de la Babin-Dedin Sofia în beneficiul Olgăi Dedin datoria în mărime de 1375 euro și dobânda de întârziere în mărime de 102,71 euro. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 martie 2014, a fost admis recursul declarat de Babin-Dedin Sofia, casată decizia instanţei de apel şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 06 iunie 2014, Dedin Olga a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de recurs ca fiind ilegală şi neîntemeiată cu menținerea deciziei instanței de apel.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că nici prima instanţă şi nici instanţa de recurs nu au luat în consideraţie toate momentele esenţiale ale cauzei, fapt ce constituie temei de casare a deciziei Curţii Supreme de Justiție din 05 martie 2014. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă.

Din dispoziţiile legale enunţate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Prin prisma normei enunţate, la caz se constată că revizuentul Dedin Olga în cererea de revizuire nu a invocat niciun temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci a oferit împrejurări ce ţin de fondul cauzei şi la materialul probator apreciat în cadrul judecării prezentului litigiu.

Astfel, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză.

Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Dedin Olga împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 05 martie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Olgăi Dedin împotriva lui Babin-Dedin Sofia cu privire la încasarea datoriei, dobânzilor de întârziere și cheltuielilor de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Druţă Maria Ghervas Tamara Chişca-Doneva