2ra-1949/14 — Atribuirea spaţiului locativ

Prima instanță: Judecătoria Ungheni Dosarul nr. 2ra-1949/14 Judecător: M. Moraru Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți Judecător: E. Ababei, N. Matveeva, D. Pușca ÎNCHEIERE 06 august 2014 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Mihai Poalelungi Judecători Oleg Sternioală, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Țugulea Liubovi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ţugulea Liubovi către Primăria orașului Ungheni, Consiliul raional Ungheni, intervenient accesoriu SRL „Ungheni – Gaz”, cu privire la atribuirea apartamentului sau încasarea sumei pentru procurarea apartamentului şi recuperarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 06 februarie 2014, prin care s-a menținut hotărârea Judecătoriei Ungheni din 8 aprilie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 03 septembrie 2009, Ţugulea Liubovi a înaintat o cerere de chemare în judecată către Primăria orașului Ungheni, Consiliul raional Ungheni, intervenient accesoriu SRL „Ungheni – Gaz” cu privire la atribuirea apartamentului sau încasarea sumei pentru procurarea apartamentului şi recuperarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 23 octombrie 2003, în casa în care locuiește pe str. Ion Creangă 21, orașul Ungheni, a avut loc o explozie în rezultatul căreia au fost deteriorate apartamentele 102, 105, 106 şi apartamentul nr. 101 ce se află în proprietatea ei. Prin sentința judecătoriei Ungheni din 14 iulie 2005 au fost condamnate persoanele vinovate şi a fost încasată în folosul Primăriei Ungheni valoarea prejudiciului cauzat apartamentelor deteriorate nominalizate în suma de 353 336 lei. A mai invocat reclamanta că i-a fost restituit numai echivalentul prejudiciului moral în suma de 40 000 lei, dar prejudiciul material cauzat în rezultatul deteriorării apartamentului nu i-a fost recuperat.

A solicitat reclamanta, obligarea Primăriei Ungheni şi Consiliului raional Ungheni să-i repartizeze un apartament sau să-i achite costul unui apartament. Pe parcursul examinării pricinii, Ţugulea Liubovi a înaintat o cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitînd, pe lîngă cele descrise supra, încasarea în beneficiul său a unei despăgubiri pentru prejudiciul moral, în valoare de 500 000 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 14 noiembrie 2011 acţiunea a fost respinsă din motivul omiterii termenului de prescripţie (f.d. 218-219 vol. I). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 aprilie 2012 a fost respins apelul declarat de către Ţugulea Liubovi şi a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 14 noiembrie 2011 (f.d.

252-254 vol. I). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 31 octombrie 2012 a fost admis recursul declarat de Ţugulea Liubovi, casată decizia Curţii de Apel Bălţi din 19 aprilie 2012 şi hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 14 noiembrie 2011, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanţa de fond Judecătoria Ungheni, în alt complet de judecată (f.d. 279-284 vol. I). După rejudecarea cauzei, prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 8 aprilie 2013 cerere de chemare în judecată a fost respinsă ca nefondată (f.d. 43, 46-50 vol. II). Prin decizia Curții de Apel Bălți din 06 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de Țugulea Liubovi și menținută hotărârea Judecătoriei Ungheni din 8 aprilie 2013 (f.d.

87-88 vol. II). La 29 aprilie 2014, Țugulea Liubovi a declarat recurs la decizia instanței de apel respectivă, solicitând casarea integrală a deciziei Curții de Apel Bălți din 06 februarie 2014 şi hotărârii Judecătoriei Ungheni din 8 aprilie 2013, cu emiterea unei hotărâri noi, privind obligarea Primăriei Ungheni să repartizeze un apartament familiei Țugulea sau să-i achite echivalentul bănesc al acestuia şi încasarea din contul Primăriei Ungheni a sumei de 500 000 lei cu titlu de prejudiciul moral. În motivarea recursului, reiterînd temeiurile de fapt şi de drept invocate în cererea de chemare în judecată și pe parcursul examinării pricinii, recurenta a invocat că instanțele inferioare eronat au aplicat normele de drept material și greșit au apreciat circumstanțele pricinii.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost recepţionată de către recurentă la 05.03.2014 (f.d. 93 vol. II – avizul de recepţie), recursul se consideră declarat în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Țugulea Liubovi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanței de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Cu referire la argumentul recurentei privind aplicarea eronată de către instanţele judecătoreşti a normelor de drept material, Colegiul menţionează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept material şi din care circumstanțe aceasta rezultă. Colegiul reţine că acest argument al recurentei poartă caracter pur declarativ.

Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel şi instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Țugulea Liubovi ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Țugulea Liubovi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii: Oleg Sternioală Ion Druţă