2ra-2041/14 — Repararea prejudiciului moral

prima instanţă: C.Vîrlan dosarul nr. 2ra-2041/14 instanţa de apel: S.Arnăut, B.Bîrcă, I.Melinteanu DECIZIE 06 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Maria Ghervas, Valentina Clevadî examinînd recursurile declarate de către Cuciuc Ghenadie şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cuciuc Ghenadie împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Procuraturii Generale şi procurorului Sanduleac Victor cu privire la repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014 prin care au fost respinse apelurile declarate de către Cuciuc Ghenadie şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova , cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 30 mai 2013, c o n s t a t ă La 18 aprilie 2012 Cuciuc Ghenadie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, Procuraturii Generale şi procurorului Sanduleac Victor cu privire la repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 08 noiembrie 2006 de către Direcţia exercitare a urmăririi penale a fost recunoscut în calitate de bănuit în comiterea infracţiunii prevăzute de art.189 alin. (4) Cod penal în cauza penală nr.2006018143. Prin ordonanţa procurorului Direcţiei de exercitare a urmăririi penale, Sanduleac Victor, din 30 noiembrie 2006 i-a fost aplicată măsura preventivă sub formă de interdicţie de a părăsi localitatea pe un termen de 30 de zile. La 08 februarie 2007 Procurorul secţiei exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale, Sanduleac Vitor, a emis ordonanţa privind punerea sub învinuire în săvîrşirea infracţiuniii prevăzute de art.195 alin. (2) şi 328 alin. (3) lit.b) Cod penal, fiindu-i aplicată şi măsura preventivă sub formă de interdicţie de a părăsi localitatea pe un termen de 30 de zile.

Menţionează că, prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani m.Chişinău din 02 aprilie 2009, menţinută prin decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 22 iunie 2009 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 decembrie 2009, a fost achitat pe capetele de învinuire calificate în baza art.195 alin. (2) şi art.328 alin.(3) Cod penal din motiv că nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii. Durata examinării cauzei în instanţa de judecată şi urmărirea penală a durat aproximativ 3 ani de la 08 noiembrie 2006 pînă la 8 decembrie 2009. Susţine că, prin învinuirea de o infracţiune deosebit de gravă şi aplicarea măsurii preventive sub formă de interdicţie de a părăsi localitatea i-a fost cauzat prejudiciu moral pe care îl estimează în valoare de 1 000 000 lei.

Consideră că, în temeiul Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, statul este obligat să-i repare prejudiciul moral cauzat, iar procurorul Sanduleac Victor urmează să-i aducă scuze oficiale. Cere reclamantul, încasarea de la Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul lui prejudiciul moral în mărime de 1 000 000 lei şi obligarea procurorului Sanduleac Victor care a exercitat urmărirea penală să-i aducă scuze oficiale în numele statului. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 mai 2013 acţiunea a fost admisă parţial.

S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul lui Cuciuc Ghenadie 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat în urma atragerii ilegale la răspundere penală. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014 au fost respinse apelurile declarate de către Cuciuc Ghenadie şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova şi menţinută hotărîrea primei instanţe. La 29 aprilie 2014, în termenul prevăzut de lege, Cuciuc Ghenadie a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. Recurentul în motivarea recursului a indicat că, nu au fost constatate şi elucidate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, fiind aplicate şi interpretate eronat normele de drept material.

În acest sens susţine că la aprecierea sumei cu titlu de prejudiciu moral instanţele de judecată nu au luat în consideraţie durata urmăririi penale şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată, gravitatea infracţiunii de a cărei săvârşire a fost învinuit, rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea lui, precum şi de faptul că pe tot parcursul a trei ani a suportat o încordare psihică, retrăiri şi stare de stres. La fel indică că la stabilirea cuantumului prejudiciului cauzat ca urmare a acţiunilor ilicite ale organelor de stat nu s-a ţinut cont de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului pe cauze similare împotriva Republicii Moldova şi jurisprudenţa naţională.

Consideră că, suma solicitată cu titlu de despăgubire morală în mărime de 1000000 lei pentru termenul în care a fost privat de anumite drepturi şi îngrădit de alte libertăţi se încadrează în jurisprudenţa CEDO. La 04 iunie 2014 şi Ministerul Finanţelor al RM a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia şi modificarea hotărîrilor judecătoreşti prin diminuarea sumei încasate cu titlu de prejudiciu moral. 2 Recurentul în motivarea recursului a indicat că, hotărîrile judecătoreşti în partea admiterii pretenţiei privind repararea prejudiciului moral sunt neîntemeiate, deoarece au fost emise cu încălcarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material, fiind apreciate subiectiv argumentele invocate, nefiind probată existenţa prejudiciului moral.

În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost expediată părţilor de către Curtea de Apel Chişinău la 29 aprilie 2014. Astfel, recurentul Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova s-a conformat prevederilor legale şi recursul se consideră depus în termen. Judecînd recursurile declarate de către Cuciuc Ghenadie şi Ministerul Finanţelor al RM împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM şi admite recursul declarat de către Cuciuc Ghenadie, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 30 mai 2013 în partea în care s-a dispus respingerea pretenţiei privind obligarea procurorului care a exercitat urmărirea penală să-i aducă scuze oficiale în numele statului, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri de admitere a pretenţiei, cu menţinerea în rest a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Conform art. 1405 Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată. Conform art. 3 al.

(1) lit. a) Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală.

Conform art. 6 aceeaşi lege, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare; b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; c) adoptării de către instanţa judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; 3 d) adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art.313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind înfăptuirea, în timpul procesului penal, a măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei.

Conform art. 10 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea şi în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art.6. Instanţa de judecată a constatat că, prin ordonanţa procurorului Direcţiei exercitare a urmăririi penale a Procuraturii Generale a RM din 08 noiembrie 2006 Cuciuc Ghenadie a fost recunoscut în calitate de bănuit în cauza penală nr.2006018143 (f.d.14). Prin ordonanţa procurorului Direcţiei de exercitare a urmăririi penale a Procuraturii Generale din 30 noiembrie 2006 lui Cuciuc Ghenadie i-a fost aplicată măsura preventivă sub formă de interdicţie de a părăsi localitatea pe un termen de 30 de zile (f.d.15-16).

La 08 februarie 2007 procurorul secţiei exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale a Procuraturii Generale a emis ordonanţa privind punerea sub învinuire pe Cuciuc Ghenadie în săvîrşirea infracţiuniii prevăzute de art.195 alin. (2) şi 328 alin. (3) lit.b) Cod penal (f.d.17-19). La aceiaşi dată prin ordonanţa procurorului secţiei exercitare a urmăririi penale în cauze excepţionale a Procuraturii Generale lui Cuciuc Ghenadie i s-a aplicat măsura preventivă - obligaţiunea de a nu părăsi localitatea, pe un termen de 30 de zile (f.d.20- 21). Prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani m.Chişinău din 02 aprilie 2009, menţinută prin decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 22 iunie 2009 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 decembrie 2009, Cuciuc Ghenadie a fost achitat de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunilor prevăzute de art.195 alin. (2) şi art.328 alin.(3) Cod penal din motiv că nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii (f.d.23-28).

În circumstanţele relevate şi în contextul normelor de drept citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că instanţele judecătoreşti, apreciind circumstanţele stabilite în pricină, corect au ajuns la concluzia că la caz sunt întrunite şi aplicabile prevederile Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti pentru repararea prejudiciului solicitat. Conform art.11 alin.(1) şi (3) al Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luîndu-se în considerare gravitatea infracţiunii de a cărei săvîrşire a fost învinuită persoana respectivă, caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată, rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei, durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei 4 penale în instanţa de judecată, natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei, suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice, măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate, durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

În toate cazurile, instanţa de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. Conform art. 1422 alin. (3) Cod Civil, reparaţia prejudiciului moral se face şi în lipsa vinovăţiei autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii şi în alte cazuri prevăzute de lege.

Iar, conform art. 1423 alin. (1) şi (2)Cod Civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate, caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luând în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Prin urmare, ţinînd cont de natura dreptului lezat, de caracterul şi gravitatea suferinţelor suportate, de statutul social al persoanei şi de faptul că Cuciuc Ghenadie ilegal a fost pus sub urmărire penală, fiind achitat de săvîrşirea infracţiunilor incriminate pe motiv că nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii, precum şi de măsurile preventive aplicate acestuia şi durata lor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţele de judecată conform legislaţiei naţionale şi practicii CEDO, corect au stabilit cuantumul prejudiciului moral în mărime de 5 000 lei, care este una echitabilă suferinţelor psihice suportate de către Cuciuc Ghenadie.

În acest sens, argumentele recurentului Cuciuc Ghenadie că instanţele judecătoreşti greşit s-au expus asupra cuantumului prejudiciului moral şi nu au argumentat şi justificat suma încasată, poartă caracter declarativ şi nu pot servi temei de admitere a recursului, or, în corespundere cu prevederile art. 1423 Cod Civil, instanţele judecătoreşti au determinat mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie recurentului. Drept consecinţă, nu au relevanţă nici argumentele Ministerului Finanţelor cu referire la faptul că suma de 5 000 lei încasată din bugetul statului prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiului lui Cuciuc Ghenadie cu titlu de despăgubiri morale, nu este una echitabilă şi raţională, deoarece vin în contradicţie constatărilor expuse.

Totodată, Colegiul consideră eronată concluzia instanţelor judecătoreşti de a respinge pretenţia lui Cuciuc Ghenadie privind obligarea procurorului care a exercitat urmărirea penală să-i aducă scuze oficiale în numele statului. La acest capitol instanţa de recurs menţionează că conform art.12 al Legii nr.1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile 5 ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale în numele statului persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale.

Scuzele oficiale ale procurorului se aduc în cazul: a) scoaterii integrale a persoanei de sub urmărire penală; b) încetării urmăririi penale în cazurile prevăzute la art. 275 pct. 7) şi 8) şi art. 285 alin. (2) pct. 2) din Codul de procedură penală; c) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare. Procurorul prezintă scuzele oficiale, în formă scrisă, victimei acţiunilor ilicite sau rudelor apropiate ale acesteia. La solicitarea victimei, scuzele oficiale se difuzează prin aceleaşi mijloace de informare în masă prin care a fost difuzată informaţia despre învinuirea persoanei.

În acest sens, instanţa de recurs consideră că în cazul în care prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani m.Chişinău din 02 aprilie 2009, menţinută prin decizia Colegiului Penal al Curţii de Apel Chişinău din 22 iunie 2009 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 decembrie 2009, Cuciuc Ghenadie a fost achitat de sub învinuirea de săvârşire a infracţiunilor prevăzute de art.195 alin. (2) şi art.328 alin.(3) Cod penal din motiv că nu s-a constatat existenţa faptei infracţiunii, sunt întrunite condiţiile art.12 alin. (2) din Legea nr.1545 din 25.02.1998 de a obliga procurorul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, care a condus sau a exercitat urmărirea penală, să aducă scuze oficiale în numele statului, în formă scrisă, lui Cuciuc Ghenadie pentru atragerea lui ilegală la răspundere penală.

Astfel, reieşind din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite de către prima instanţă şi instanţa de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Finanţelor al RM şi admite recursul de către Cuciuc Ghenadie, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 mai 2013 în partea în care s-a dispus respingerea pretenţiei privind obligarea procurorului, care a condus sau a exercitat urmărirea penală, să-i aducă scuze oficiale în numele statului, cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri de admitere a pretenţiei, iar în rest decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe se menţin.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Se admite recursul declarat de către Cuciuc Ghenadie. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 30 mai 2013 în partea în care s-a dispus 6 respingerea pretenţiei privind obligarea procurorului Procuraturii Generale a Republicii Moldova, care a exercitat urmărirea penală, să-i aducă scuze oficiale în numele statului, şi în partea casată se emite o hotărîre nouă prin care: Se obligă procurorul Procuraturii Generale a Republicii Moldova, care a condus sau a exercitat urmărirea penală, să aducă scuze oficiale în numele statului, în formă scrisă, lui Cuciuc Ghenadie pentru atragerea lui ilegală la răspundere penală.

În rest, decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 martie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău din 30 mai 2013, se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Maria Ghervas Valentina Clevadî 7