2ra-2259/14 — Anularea tranzacţiei de înstrăinare a imobilului, evacuarea şi revendicarea bunului imobil din posesie străină

prima instanţă: I. Rusu dosarul nr: 2ra-2259/14 instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi DECIZIE 01 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Iurie Bejenaru Ion Guzun Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de Societatea pe Acţiuni ”Făclia Ştiinţei”, reprezentată de avocatul stagiar Olga Diaconu în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe Acţiuni ”Făclia Ştiinţei” împotriva Tamarei Hultureanu cu privire la anularea tranzacţiei de înstrăinare a imobilului, evacuarea şi revendicarea bunului imobil din posesie străină împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20 martie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de Societatea pe Acţiuni ”Făclia Ştiinţei”, menţinută hotărârea Judecătoriei Drochia din 02 decembrie 2013, încasat de la Societatea pe Acţiuni ”Făclia Ştiinţei” în beneficiul Tamarei Hultureanu 2500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constată: La 18 octombrie 2012 SA ”Făclia Ştiinţei” reprezentată de Andrei Gheorghiţă, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tamarei Hultureanu cu privire la anularea tranzacţiei de înstrăinare a imobilului, evacuarea şi revendicarea bunului imobil din posesie străină.

În motivarea acţiunii a indicat că în baza ordinului Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat pe lângă Ministerul Economiei şi Reformelor al Republicii Moldova s-a decis în conformitate cu rezultatele Licitaţiilor Republicane, cu cota proprietăţii private de 100 %, privatizarea imobilelor din r-nul Drochia, printre care şi imobilul din sat. Ţarigrad (fosta librărie „Luminiţa”). Totodată menţionează că la 22 august 1995, la Camera Înregistrării de Stat, a fost înregistrată „Făclia Ştiinţei” SA cu nr. înregistrării de stat 1009600022923 şi cu sediul în mun. Chişinău, str. Sarmizegetusa, 12. În capitalul statutar al SA ”Făclia Ştiinţei” au fost incluse câteva magazine din raionul Drochia conform actului mijloacelor fixe din 01 aprilie 1995, printre care face parte şi clădirea fostului magazin de cărţi „Luminiţa” din sat.

Ţarigrad, raionul Drochia. Asupra acestei clădiri, SA „Făclia Ştiinţei” deţine dreptul de proprietate, care este confirmat prin Adeverinţa eliberată de Agenţia de Privatizare nr.8/03 din 21 iunie 2010. Indică că conform datelor din Registrul Bunurilor Imobile, la data de 03 aprilie 2000, această clădire a fost înstrăinată, într-un mod necunoscut, Tamarei Hultureanu domiciliată în satul Ţarigrad, raionul Drochia, conform procesului verbal nr.0 din 03 aprilie 2000, înregistrat la 04 iulie 2000. Prin acest contract de vânzare-cumpărare a fost lezat dreptul de proprietate a SA „Făclia Ştiinţei” asupra bunului imobil menţionat, ce-i aparţine în baza adeverinţei de privatizare din 21 iunie 2010 nr. 8/03.

Invocă că în pofida faptului că S.A. „Făclia Ştiinţei” este proprietarul legal al clădirii, acesta nu-şi poate exercita împuternicirile sale, deoarece societatea a fost deposedată, în mod abuziv şi ilegal de acest bun. Susţine că la momentul actual bunul în litigiu se află în posesiune ilegală a Tamarei Hultureanu, fapt confirmat prin certificatul, din data 13 iunie 2012 din Registrul Bunurilor Imobile. Mai afirmă că SA „Făclia Ştiinţei” neavând în posesiune bunul, nu are posibilitate reală de a-l folosi şi de a dispune de el, fapt care generează încălcarea dreptului său de proprietate asupra bunului în litigiu, care este apărat prin intermediul art. 316 şi 374 alin. (1) Codul Civil al RM.

Explică că reieşind din circumstanţele create şi având în vedere prevederile art. 220 alin. (1) Cod civil, contractele de vânzare-cumpărare întocmite între părţi sunt nefondate, neîntemeiate, lipsite de consistenţă şi suport juridic, bazate pe aplicarea eronată şi incorectă a datelor dispuse, ilegale şi pasibile de a fi declarate nule, întrucât acest bun imobil este proprietatea a SA „Făclia Ştiinţei”, iar înstrăinarea a avut loc fără consimţământul expres al acesteia, fiind încălcat unul din drepturile de bază consfinţit în Constituţia RM. Este de opinia că dat fiind faptul că negocierile privind vânzarea bunului imobil în litigiu nu sau dus nemijlocit cu proprietarul acestuia, contractul de vânzare-cumpărare este nul.

Făcând referire la prevederile art. 312 alin.(1) Cod civil, menţionează că din cauza că pârâtul a intrat în mod abuziv, în posesiunea bunului aflat în litigiu, a lipsit societatea de drepturile sale şi anume de veniturile pe care ea putea să le obţină de pe urma utilizării bunului dat. Solicită recunoaşterea ilegalităţii privării (deposedării) SA ”Făclia Ştiinţei” de dreptul de proprietate asupra imobilului din sat. Ţarigrad, r-nul Drochia, precum şi a tuturor tranzacţiilor de înstrăinare a imobilului respectiv cu repunerea părţilor în starea iniţială; anularea tranzacţiilor de înstrăinare a imobilului în favoarea pârâtului Tamara Hultureanu şi anume procesul verbal nr. 0 din 03 aprilie 2000 (1996/00); obligarea pârâtului Tamara Hultureanu, de a restitui în beneficiul SA ”Făclia Ştiinţei” imobilul din sat.

Ţarigrad, r-nul Drochia, cu nr. cadastral 3641215.033.01.002; evacuarea pârâtului din imobilul din sat. Ţarigrad r-nul Drochia cu instalarea SA ”Făclia Ştiinţei” în imobilul dat; încasarea de la pârât în beneficiul SA ”Făclia Ştiinţei” a cheltuielilor de judecată, suportate de reclamant în legătură cu depunerea prezentei cereri. Prin încheierea Judecătoriei Drochia din 19 martie 2013, a fost atras în calitate de intervenient accesoriu executorul judecătoresc Svetlana Postovan. Pe parcursul examinării pricinii în primă instanţă, reprezentantul SA ”Făclia Ştiinţei” – Raisa Guşan, a înaintat cerere de concretizare a acţiunii, solicitând anularea tranzacţiilor de înstrăinare a imobilului din sat.

Ţarigrad, r-nul Drochia şi anume procesul verbal de vânzare a construcţiei la licitaţia publică din 03 aprilie 2000. În motivarea cererii date a fost invocat că în cadrul examinării cauzei date, privind revendicarea magazinului de cărţi din sat. Ţarigrad, r-nul Drochia, SA ”Făclia Ştiinţei” a înaintat mai multe demersuri de reclamare a probelor către instanţa de judecată, cu intenţia de a obţine actele în temeiul căruia bunul imobil indicat a ieşit din proprietatea SA ”Făclia Ştiinţei”, în vederea elucidării circumstanţelor şi cauzelor care au stat la baza înstrăinării acestuia.

Astfel, instanţa dispunând obligarea pârâtului de a prezenta actele prin care a fost dobândit dreptul de proprietate, precum şi atragerea în procesul de judecată a specialistului de la OCT Drochia, care a prezentat procesul-verbal de vânzare a construcţiei la licitaţia publică din 03 aprilie 2000. Susţine că în acest mod, a descoperit că acest imobil a fost vândut de către executorul judecătoresc Svetlana Postovanu la licitaţie, în procesul de executare a unor hotărâri judecătoreşti despre care SA ”Făclia Ştiinţei” nu cunoaşte. Menţionează că dat fiind faptul că actul în cauză conţine informaţie insuficientă pentru a determina circumstanţele în care a fost, de fapt, înstrăinat bunul imobil - magazin de cărţi „Luminiţa”, din sat.

Ţarigrad, r-nul Drochia, la data de 15 mai 2013, SA ”Făclia Ştiinţei” a înaintat un demers către instanţă de a obliga executorul judecătoresc să prezinte instanţei de judecată procedura de executare, iar ca răspuns a fost comunicat că executorului judecătoresc Svetlana Postovanu i-a fost retrasă licenţa. Explică că ulterior, a expediat o cerere către executorul judecătoresc Lilia Vultureanu, executor judecătoresc al raionului Drochia, care a preluat toate actele aflate anterior în gestiunea d-nei Svetlana Postovanu.

Prin cererea respectivă SA ”Făclia Ştiinţei” a solicitat ca să fie informaţi vizavi de faptul dacă aceasta deţine procedura de executare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus vânzarea imobilului - magazin de cărţi „Luminiţa”, inclus în capitalul social al SA ”Făclia Ştiinţei” şi remiterea la adresa juridică a societăţii a tuturor actelor aferente sechestrării şi înstrăinării bunului respectiv (titlul executoriu, actul de sechestru) pe care aceasta le deţine. Aceasta, la fel, a comunicat că nu deţine careva acte privind sechestrarea şi înstrăinarea imobilului din sat. Ţarigrad, r-nul Drochia.

Totodată reclamantul precizează că SA ”Făclia Ştiinţei” a înregistrat o cerere la arhiva Judecătoriei Drochia prin care a solicitat să li se remită hotărârea judecătorească şi titlul executoriu în baza căruia s-a dispus vânzarea la licitaţie a bunului imobil, însă au fost informaţi că aceste acte nu se află în arhiva Judecătoriei, fiind îndemnaţi să se adreseze repetat d-nei Svetlana Postovanu, care a executat hotărârile judecătoreşti pe marginea înstrăinării bunurilor menţionate. Menţionează recurentul că la adresările sale către Ministerul Justiţiei şi Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti cu cereri privind eliberarea copiei hotărârii şi a titlului executoriu, ca urmare, le-a fost adus la cunoştinţă că nu dispun de astfel de acte (în original) sau copiile acestora, din acest considerent informaţia solicitată nu a putut fi furnizată.

Susţine că SA ”Făclia Ştiinţei” adresându-se nemijlocit la toate instituţiile posibile de a putea obţine careva acte ce ţine de înstrăinarea şi sechestrarea bunului imobil din sat. Ţarigrad, r-nul Drochia, nimeni nu le-a confirmat că o astfel de hotărâre judecătorească există, prin care s-a dispus încasarea de la SA ”Făclia Ştiinţei” careva sume de bani. Astfel fiind, declară SA ”Făclia Ştiinţei” că prin intermediul acestor circumstanţe, sunt convinşi că o aşa hotărâre judecătorească în general nu există, iar înstrăinarea şi sechestrarea acestui imobil de către executorul judecătoresc Svetlana Postovanu s-a făcut ilegal, fără vreun temei juridic, respectiv solicită instanţei de judecată anularea tuturor tranzacţiilor de înstrăinare asupra imobilului din sat.

Ţarigrad, r-nul Drochia, individualizat prin numărul cadastral 3641215.033.01.002. Apreciază SA ”Făclia Ştiinţei” ca fiind ilegal şi inadmisibil modul în care au fost privaţi de dreptul de proprietate asupra bunului imobil inclus în capitalul social al SA ”Făclia Ştiinţei”, fără ştirea societăţii, fapte care în opinia SA ”Făclia Ştiinţei” contravine în mod flagrant prevederilor legale care garantează dreptul de proprietate. Menţionează că astfel, au fost aduse grave ingerinţe dreptului de proprietate ce aparţine SA ”Făclia Ştiinţei”, garantat prin mai multe acte normative naţionale şi internaţionale.

Prin hotărârea Judecătoriei Drochia din 02 decembrie 2013 a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de SA ”Făclia Ştiinţei” împotriva Tamarei Hultureanu cu privire la anularea tranzacţiei de înstrăinare a imobilului, evacuarea şi revendicarea bunului imobil din posesie străină, ca fiind nefondată şi depusă cu omiterea termenului general de prescripţie extensivă. De asemenea a fost încasat de la SA ”Făclia Ştiinţei” în beneficiul Tamarei Hultureanu cheltuieli de judecată în sumă de 3400 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 martie 2014 a fost respinsă cererea de apel declarată de SA ”Făclia Ştiinţei”, menţinută hotărârea Judecătoriei Drochia din 02 decembrie 2013, încasat de la SA ”Făclia Ştiinţei” în beneficiul Tamarei Hultureanu 2500 lei, în contul restituirii cheltuielilor pentru asistenţă juridică.

La 16 mai 2014 SA ”Făclia Ştiinţei” fiind reprezentată de avocatul stagiar Olga Diaconu a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea cererii de recurs, a invocat ilegalitatea deciziei instanţei de apel, considerând-o neîntemeiată şi pasibilă casării deoarece instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces şi anume a Agenţiei Proprietăţii Publice. În acest context declară că instanţele de judecată au constatat că imobilul în litigiu a fost înstrăinat de către Ministerul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat a RM în conformitate cu Legea cu privire la programul de privatizare pentru anii 1993-1994.

Subliniază că reieşind din aceste constatări, Tamara Hultureanu a devenit proprietar asupra bunului imobil în urma privatizării acestuia în conformitate cu Legea privind programul de privatizare pentru anii 1993 -1994, ca anexă la clădirea casei de deservire socială care aparţine ÎS „Întreprinderea de Stat HIT” din sat. Ţarigrad r-nul Drochia. Afirmă că potrivit informaţiei pe care o deţine recurentul şi pe care a invocat-o în cererea de chemare în judecată, SA ”Făclia Ştiinţei” a devenit proprietar al bunului imobil – librărie „Luminiţa” din sat. Ţarigrad r-nul Drochia prin succesiune, în urma reorganizării Întreprinderii de Arendă „Cartea” din or. Drochia în societate pe acţiuni.

Astfel fiind, susţine SA ”Făclia Ştiinţei” că la caz se deduce faptul că anterior transmiterii bunului imobil în proprietatea SA ”Făclia Ştiinţei”, Ministerul Privatizării, a transmis bunul în proprietatea lui Ion Hultureanu, ca anexă la casa de deservire privatizată de acesta în conformitate cu Legea privind programul de privatizare pentru anii 1993-1994, iar prin urmare rezultă că a fost transmis acelaşi bun de două ori, în proprietatea diferitor persoane.

Făcând referire la prevederile Legii cu privire la privatizare nr. 627 din 04 iulie 1991 şi art. 7 al Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice nr. 121 din 04 mai 2007, este de opinia că hotărârea primei instanţe şi decizia Curţii de Apel este de natură să nască un drept al recurentului faţă de Agenţia Proprietăţii Publice de a repara prejudiciul cauzat prin includerea în capitalul social al SA ”Făclia Ştiinţei” a unui bun deja privatizat şi transmis unei alte persoane în conformitate cu programul de privatizare pentru anii 1993 - 1994, prin aplicarea principiului autorităţii lucrului judecat or, conform prevederilor art. 123 alin. (2) CPC, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într- o pricină civilă stabilită soluţionată anterior în instanţa de drept comun sau în instanţa specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

Relatează că poziţia recurentului în instanţele de fond şi de apel era că bunul a fost înstrăinat la licitaţie de executorul judecătoresc Svetlana Postovanu, executând silit o pretinsă hotărâre judecătorească, imposibil de identificat, din moment ce nu se află nici în arhiva Judecătoriei Drochia, nici în arhiva executorului judecătoresc. Susţine că aceste motive au fost reclamante de SA ”Făclia Ştiinţei” printr-o cerere de concretizare la acţiune, prin care ia fost invocat faptul deposedării de dreptul de proprietate prin înstrăinarea bunului în mod arbitrar, neîntemeiat, fără pronunţarea unei hotărâri Judecătoreşti, care doar se pretinde că a existat.

Explică că din moment ce nici o autoritate nu deţine actele aferente procedurii de executare a bunului, prinde contur ipoteza în care procesul verbal de vânzare la licitaţie ar fi fost un act întocmit din convenienţă, cu scopul de a masca ilegalităţile admise şi faptul că imobilul se afla de fapt în proprietatea pârâtului Hultureanu în baza altor circumstanţe, de care se face vinovat Ministerul Privatizării, precursorul în drepturi şi obligaţii al Agenţiei Proprietăţii Publice.

Este de opinia că SA ”Făclia Ştiinţei” se află în condiţia în care instanţa a decis că bunul a fost transmis în proprietate de Agenţia pentru Privatizare, fără a face vre-o aluzie, oricât de neînsemnată, la pretenţiile SA ”Făclia Ştiinţei” privind înstrăinarea bunului de către executorul judecătoresc Svetlana Postovanu, iar instanţa de apel era obligată să caseze din oficiu hotărârea primei instanţe pe motiv că Agenţia pentru Privatizare, ale cărei drepturi au fost vizate în hotărâre, nu a fost atrasă ca intervenient în proces. De asemenea consideră recurentul că instanţa a dat o apreciere arbitrară probelor deduse judecăţii, erorile comise cauzând încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale reclamantului.

În acest context declară că concluzia instanţei de apel vizavi de faptul că Tamara Hultureanu ar fi dobânditor de bună-credinţă prin aplicarea prezumţiei, sub pretextul că reaua credinţă nu a fost demonstrată, iar comportarea acesteia la dobândirea bunului nu a fost contrară ordinii publice este una destul de şubredă, întrucât rolul instanţei de apel consta în elucidarea circumstanţelor relevante în cadrul examinării litigiului în scopul soluţionării litigiului reieşind din circumstanţele de fapt ale pricinii, lucru care nu s-a întâmplat. Consideră că în circumstanţele în care instanţa nu a elucidat temeiurile dobândirii dreptului de proprietate asupra bunului imobil - magazin „Luminiţa” din sat.

Ţarigrad, r-nul Drochia, este prematur ca instanţa să aplice prezumţia bunei credinţe or, în atare circumstanţe, instanţa a recunoscut în mod direct faptul că nu a depistat careva temeiuri care ar submina prezumţia de bună credinţă, opozabilă pârâtului, întrucât examinarea dată pricinii a fost prea superficială pentru a admite identificarea motivelor care ar pune sub semnul întrebării calitatea de dobânditor de bună credinţă. Susţine că pe lângă faptul că instanţei îi revine sarcina determinării corectă a obiectului probaţiunii, se cere ca instanţa să stabilească legătura dintre circumstanţele de fapt şi mijloacele de probaţiune administrate şi apreciate în modul corespunzător pornind de la prevederile art. 130 CPC.

Explică că în lipsa probelor admisibile şi pertinente, instanţa nu poate face concluzii juste referitoare la anumite fapte juridice. Dacă între concluziile instanţei de apel făcute în urma aprecierii probelor şi circumstanţelor de fapt ale acesteia nu există o legătură bazată pe legile empirice şi logice ale cunoaşterii, atunci există pericolul formulării de soluţii eronate şi în consecinţă soluţionarea greşită a pricinii, iar ca consecinţă, o hotărâre neîntemeiată nu poate fi legală. Explică că din cele relatate mai sus, este evident că recurentul a fost ilegal expropriat de mai multe bunuri ale sale imobile printre care şi imobilul în litigiu. Referindu-se la prevederile art. 375 Cod Civil, indică că un bun dobândit cu titlu oneros poate fi revendicat de la dobânditorul de bună credinţă în cazul în care acest bun a ieşit în mod ilegal din posesia proprietarului.

Prin urmare precizează că în condiţiile în care nu au fost elucidate circumstanţele relevante examinării pricinii, este de natură să trezească dubii aprecierea dată de instanţă şi cu referire la expirarea termenului de prescripţie, întrucât legislaţia civilă prevede situaţii în care termenul de prescripţie nu este aplicabil, anume raportat la cazurile de constatare a nulităţii absolute. În acest context afirmă că SA ”Făclia Ştiinţei”, în acţiunea iniţială prezentată instanţei de fond, a invocat nulitatea absolută a actelor care au constituit temei de înregistrare a dreptului de proprietate al pârâtului în Registrul Bunurilor Imobile, reieşind din faptul încheierii contractelor respective contrar normelor de drept imperative, deci a fost expus argumentul inaplicabilităţii termenului general de prescripţie raportat la circumstanţele pricinii şi anume alin. (3) al art. 217 Cod Civil, care prevede că acţiunea în constatare a nulităţii absolute este imprescriptibilă.

De asemenea, recurentul consideră necesar de a face referire şi la art. 219 Cod civil, care prevede că actul juridic nul încetează cu efect retroactiv din momentul încheierii. Dacă din conţinutul său rezultă că poate înceta numai pentru viitor, actul juridic nu va produce efecte pentru viitor. Fiecare parte trebuie să restituie tot ceea ce a primit în baza actului juridic nul, iar în cazul imposibilităţii de restituire, este obligată să plătească contravaloarea prestaţiei. Partea şi terţii de bună-credinţă au dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin actul juridic nul.

La 30 iunie 2014 Tamara Hultureanu a depus referinţă, contraargumentând invocările recurentului şi totodată solicitând respingerea cererii de recurs declarată de SA ”Făclia Ştiinţei” ca fiind neântemeiat cu menţinerea hotărârii primei instanţe şi a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 20 martie 2014. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz se constată că recurentul a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel la 16 mai 2014, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs. După cum rezultă din actele cauzei, SA „Făclia Ştiinţei” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tamarei Hultureanu, solicitând recunoaşterea ilegalităţii privării (deposedării) a SA „Făclia Ştiinţei” de dreptul de proprietate asupra imobilului din sat. Ţarigrad, r-nul Drochia, precum şi a tuturor tranzacţiilor de înstrăinare a imobilului respectiv cu repunerea părţilor în starea iniţială, anularea tranzacţiilor de înstrăinare a imobilului în favoarea Tamarei Hultureanu şi anume a procesului verbal nr. 0 din 03 aprilie 2000 (1996/00), obligarea Tamarei Hultureanu să restituie SA „Făclia Ştiinţei” imobilul din sat.

Ţarigrad, r-nul Drochia, cu nr. cadastral 3641215.033.01.002, evacuarea pârâtului din imobilul din sat. Ţarigrad, r-nul Drochia cu instalarea SA „Făclia Ştiinţei” în imobilul dat, încasarea de la pârât în folosul SA „Făclia Ştiinţei” a cheltuielilor de judecată.

Judecând pricina în cauză prima instanţă a respins acţiunea înaintată de SA „Făclia Ştiinţei” ca fiind neîntemeiată şi depusă cu omiterea termenului general de prescripţie, totodată fiind încasat de la SA „Făclia Ştiinţei” în beneficiul Tamarei Hultureanu cheltuielile de judecată în sumă de 3400 lei, în acest sens reţinând prevederile art. 267 Cod civil în vigoare din 12 iunie 2003. Fiind investită cu judecarea apelului declarat de către SA „Făclia Ştiinţei” instanţa de apel a considerat că prima instanţă temeinic a stabilit circumstanţele cauzei şi legal a ajuns la concluzia de a respinge acţiunea înaintată de SA „Făclia Ştiinţei” ca depusă cu depăşirea termenului prescripţiei extensive, la fel făcând referire la dispoziţiile art. 267 Cod civil în vigoare din 12 iunie 2003. Instanţa de recurs constată, însă, că la o astfel de concluzie instanţele de judecată ierarhic inferioare au ajuns fără a da o rezolvare a cauzei pe baza temeiurilor de fapt invocate în acţiune în raport cu regulile şi legislaţia în vigoare ce guvernează litigiul apărut.

Astfel, se va reţine că speţa supusă analizei are ca obiect anularea procesului verbal nr. 0 din 03 aprilie 2000 (1996/00) de petrecere a licitaţiei, la care a fost înstrăinat imobilul din sat. Ţarigrad raionul Drochia (clădirea fostei librării „Luminiţa”) şi în baza cărui, la 04 iulie 2000, asupra acestui bun, a fost înregistrat dreptul de proprietate după Tamara Hultureanu. Astfel fiind, este incontestabil că situaţia juridică supusă judecării la caz s-a format în anul 2000, prin urmare, sub imperiul legii vechi - Codul civil redacţia anului 1964. Aceste constatări conduc la concluzia că instanţele de judecată aveau obligaţia să concretizeze cerinţele SA „Făclia Ştiinţei” şi să examineze legalitatea şi temeinicia acţiunii înaintate, în raport cu prevederile Codul civil anul 1964, în acest sens urmând să ţină cont de principiul neretroactivităţii legii.

Or, conform art. 6 alin. (1) Cod civil (în vigoare din 12 iunie 2003), legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică şi nici nu suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii juridice constituite anterior, nici condiţiile de stingere a unei situaţii juridice stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică şi nu desfiinţează efectele deja produse ale unei situaţii juridice stinse sau în curs de realizare. Mai mult că şi alin. (2) al normei enunţate, care prevede că legea nouă este aplicabilă doar situaţiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare, nu este aplicabil cauzei, nefiind în prezenţa unei situaţii în curs de realizare.

Prin urmare, în raport cu dispoziţiile normei susmenţionate, instanţa de recurs constată că instanţele de judecată, la soluţionarea pricinii cu care au fost investite, nu au ţinut cont de condiţia necesară pentru constatarea naturii acţiunii şi soluţionarea ei prin prisma legislaţiei relevantă cazului, dar au adoptat soluţia reţinând prevederile Codului civil în vigoare din 12 iunie 2003. În contextul celor expuse este cert că examinarea prezentei cauze a avut loc cu încălcarea normelor de drept material, fapt ce impune admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanţa de recurs.

La rejudecarea pricinii instanţa de apel urmează să ţină cont de cele susmenţionate şi rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de către Societatea pe Acţiuni ”Făclia Ştiinţei”, reprezentată de avocatul stagiar Olga Diaconu. Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 martie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii pe Acţiuni ”Făclia Ştiinţei” împotriva Tamarei Hultureanu cu privire la anularea tranzacţiei de înstrăinare a imobilului, evacuarea şi revendicarea bunului imobil din posesie străină, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, de un alt complet de judecători.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Iurie Bejenaru Ion Guzun Ala Cobăneanu