2ra-2234-14 — Încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi cheltuielilor de judecată

prima instanţă: O. Melniciuc dosarul nr. 2ra-2234/14 instanţa de apel: N. Craiu, L. Bulgac, A. Minciuna ÎNCHEIERE 24 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Vera Macinskaia, Iurie Bejenaru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Matasar Domnica, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Josan Valeriu împotriva Olgăi Cuşnir şi Domnicăi Matasar cu privire la încasarea sumei şi acţiunea reconvenţională depusă de Cuşnir Olga şi Matasar Domnica împotriva lui Josan Valeriu privind rezoluţiunea contractului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2013, c o n s t a t ă La data de 19 ianuarie 2012 Josan Valeriu s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva Olgăi Cuşnir şi Domnicăi Matasar cu privire la încasarea datoriei în mărime de 25000 euro, a dobînzei de întîrziere în sumă de 123732,02 lei şi a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acţiunii Josan Valeriu a invocat că la 27 februarie 2009 Josan Valeriu în calitate de creditor gajist şi Cuşnir Olga în calitate de debitor gajist au încheiat un contract de împrumut cu ipotecă nr. 1711, autentificat notarial. Conform pct. 1 din contractul nominalizat, Josan Constantin a dat cu împrumut Olgăi Cuşnir suma de 25000 euro, echivalentul a 340000 lei, pe un termen limită de rambursare pînă la 01 septembrie 2009. Conform pct. 2 din contract în scopul garantării executării obligaţiilor, Cuşnir Olga care acţiona din numele Domnicăi Matasar, în baza procurării nr. 1644 din 26 februarie 2009, a depus în gaj apartamentul nr. 73 cu suprafaţa totală de 38 m.p., situat în mun.

Chişinău, str. Pajurei, 15, ce aparţine cu drept de proprietate Domnicăi Matasar. 1 Josan Valeriu indică că imobilul gajat a fost evaluat de părţi la un preţ de 15000 euro, echivalentul sumei de 340000 lei, iar termenul de executare a obligaţiunilor ce rezultă din contractul de împrumut cu ipotecă nr. 1711 a expirat la 01 septembrie 2009, iar Olga Cuşnir nu a restituit suma împrumutată.

Menţionează Josan Valeriu că la 25 februarie 2010 Josan Constantin a decedat, iar moştenitor al acestuia a devenit Josan Valeriu, fapt confirmat prin certificatul de moştenitor legal nr. 9200 din 23 decembrie 2010. În cadrul examinării cauzei Cuşnir Olga şi Matasar Domnica au depus acţiune reconvenţională împotriva lui Josan Valeriu, solicitînd rezolvirea contractului de împrumut cu ipotecă nr. 1711 din 27 februarie 2009 semnat între Cuşnir Olga, Josan Constantin şi Matasar Domnica reprezentată de Cuşnir Olga ca urmare a neexecutării obligaţiilor de acordare a împrumutului de către Josan Constantin. Radierea grevării cu ipotecă a apartamentului nr. 73 din str. Pajurei, 15, mun.

Chişinău conform contractului de împrumut cu ipotecă nr. 1711 din 27 februarie 2009. La 26 iulie 2012 Josan Valeriu a înaintat cerere suplimentară la acţiunea înaintată, prin care şi-a majorat cuantumul pretenţiilor, solicitînd încasarea dobînzei de întîrziere pentru perioada 02 septembrie 2009 – 26 iulie 2012 în mărime de 11559,52 euro. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 02 august 2012 cererea de chemare în judecată înaintată de către Josan Valeriu s-a admis parţial. S-a încasat de la Cuşnir Olga în beneficiul lui Josan Valeriu datoria în sumă de 25000 euro, dobînda de întîrziere în sumă de 11559,52 euro în lei moldoveneşti conform cursului oficial al BNM la data executării, cheltuielile de judecată sub formă de cheltuieli pentru achitarea taxei de stat în mărime de 150 lei şi cheltuielile de judecată sub formă de cheltuieli pentru achitarea serviciilor juridice în mărime de 2800 lei.

În rest pretenţiile privind încasarea cheltuielilor de judecată s-au respins. S-a încasat de la Cuşnir Olga în beneficiul statului cheltuielile de judecată sub formă de cheltuieli pentru achitarea taxei de stat neachitată de reclamant la depunerea acţiunii în mărime de 16784 lei. S-a respins cererea reconvenţională înaintată de Cuşnir Olga şi Matasar Domnica. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 27 martie 2013 a respins apelul declarat de Cuşnir Olga, a menţinut hotărîrea primei instanţe. La data de 09 aprilie 2014 Matasar Domnica a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţei, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acţiunea înaintată de Josan Valeriu şi să fie admisă acţiunea reconvenţională.

În motivarea recursului Matasar Domnica a invocat că atît instanţa de apel cît şi instanţa de fond nu au luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond şi eronat a aplicat normele de drept material. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 2 încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. Argumentele invocate în recurs, precum că atît instanţa de apel cît şi instanţa de fond nu au luat în considerare circumstanţele care au importanţă pentru examinarea pricinii în fond şi eronat a aplicat normele de drept material, nu pot fi reţinute, deoarece sunt declarative şi nu au suport legal or aprecierea instanţei de apel este condiţionată de particularităţile litigiului, care au fost determinate şi apreciate cu argumentări adecvate, bazate pe normele de drept ce reglementează raportul juridic în litigiu.

3 De asemenea instanţa de recurs, atestă că recurenta nu a contestat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 02 august 2012, fapt ce face imposibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel, or calea apelului nu a fost exercitată. Astfel, instanţa de recurs notează că Matasar Domnica nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Matasar Domnica ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Matasar Domnica se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Iurie Bejenaru 4