3ra-580/14 — Anularea deciziei de privatizare şi a contractului de vînzare-cumpărare

prima instanţă: Gh. Gorun dosarul nr. 3ra-580/14 instanţa de apel: N. Cernat A. Pahopol, A. Gavriliță DECIZIE 23 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Iurie Bejenatru Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Golubeva Tatiana, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Golubeva Olga împotriva Agenției de Privatizare a Fondului de Locuințe și Consiliului mun. Chișinău, intervenient accesoriu Golubeva Tatiana cu privire la anularea deciziei, contractului de vînzare-cumpărare transmitere-primire a locuinței în proprietate privată și bonului de repartiție, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Glubeva Tatiana, casată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 10 iulie 2013, și emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă : La 12 iulie 2011, Golubeva Olga a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenției de Privatizare a Fondului de Locuințe și Consiliului mun. Chișinău, intervenient accesoriu Golubeva Tatiana cu privire la repunerea în termenul de prescripție, anularea deciziei de privatizare, contractului de vînzare-cumpărare transmitere-primire a locuinței în proprietate privată și bonului de repartiție. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat, că împreună cu fiica sa minoră Golubeva Tatiana, născută la 09 septembrie 1994, au viză de reședință în apartamentul nr. 114 din str. Florilor 16/1 mun.

Chişinău în care au locuit cu buneii Ciuş Parascovia şi Ciuş Constantin și în care locuiesc pînă în prezent. Susține că după decesul bunicii sale Ciuș Parascovia la data de 11 octombrie 2010, (bunicul său Ciuș Constantin fiind decedat la de 04 mai 2009), mama sa - Golubeva Tatiana i-a comunicat că urmează să elibereze apartamentul, deoarece ea este moştenitoarea şi proprietara a imobilului respectiv. Astfel, a aflat despre faptul că prin Decizia Comisiei de privatizare din 04 mai 1995 apartamentul nr. 114 din str. Florilor 16/1 mun. Chişinău a fost privatizat pe numele Parascoviei Ciuș. Afirmă reclamanta că apartamentul în litigios a fost repartizat întregii familii compuse din 4 persoane bunica - Ciuș Parascovia, bunelul - Ciuș Constantin, mama - 1 Ciuș Tatiana și unchiul - Ciuș Vladimir la moment fiind în viață doar mama sa Ciuș (Golubeva) Tatiana.

Pe parcursul anilor locuind în apartamentul în litigiu, ea a contribuit financiar la întreţinerea apartamentului, la achitarea serviciilor comunale și la reparaţia apartamentului. Susține că din actele de privatizare a aflat că din numele ei la data de 01 aprilie 1997, a fost depusă o cerere prin care a refuzat să participe la privatizarea apartamentului, însă consideră că cererea respectivă este nulă, deoarece fiind născută la 28 septembrie 1977, la data depunerii cererii - 01 aprilie 1995 era minoră. Mai mult decît atît, la acel moment ea avea copil minor fiica – Golubeva Tatiana, născută la 09 septembrie 1995 și consideră că cererea a scris-o sub influența mamei Ciuș (Golubeva) Tatiana, deoarece nu-și amintește dacă a scris o asemenea cerere și dacă a scris-o în ce condiții.

Consideră că prin Decizia Comisiei de privatizare din 04 mai 1995 i-au fost lezate drepturile ei și a copilului său minor la spațiul locativ, deoarece atît ea cît și fiica sa minoră Golubeva Tatiana urmau să participe la privatizarea apartamentului în litigiu de rînd cu ceilalți membri ai familiei. Solicită repunerea acțiunii în termenul de prescripție, anularea Deciziei Comisiei de privatizare din 04 mai 1995 a apartamentului nr. 114 din str. Florilor 16/1 mun. Chișinău a contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată și a bonului de repartiție nr. 3072 din 31 august 1969. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 10 iulie 2013, acţiunea a fost admisă parțial, fiind repusă în termenul de prescripție, anulată decizia Comisiei Agenției de privatizare a fondului de locuințe nr. 70 din 04 mai 1995 și contractul nr. 2-5974 din 13 septembrie 1995 de vînzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a apartamentului nr. 114 din str. Florilor 16/1 mun. Chișinău. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, a fost admis apelul declarat de către Golubeva Tatiana, casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre prin care acțiune a fost admisă parțial fiind, constatată nulitatea parțială a Deciziei comisiei Agenției de Privatizare a fondului locativ de locuințe nr. 70 din 04 mai 1995 și a contractului nr. 2-5974 din 13 septembrie 1995 de vînzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a apartamentului nr. 114 din str. Florilor 16/1 mun.

Chișinău și constatat că la privatizarea apartamentului nr. 114 din str. Florilor 16/1 mun. Chișinău de rînd cu Ciuș Parascovia și Ciuș Constantin au participat și Golubeva Olga cu fiica sa minoră Golubeva Tatiana născută la 09 septembrie 1994. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 20 martie 2014, Golubeva Tatiana a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului recurenta Golubeva Tatiana a indică că în cadrul examinării cauzei instanța de apel a încălcat și aplicat eronat normele de drept material fapt ce a dus la emiterea unei hotărîri ilegale și neîntemeiate.

Astfel, menționează recurenta că contrar prevederilor art. 240 alin. (4) CPC, instanța a ieșit din limita pretențiilor formulate, deoarece în cererea de chemare în judecată reclamanta nu a solicitat constatarea faptului participării sale și a fiicei minore la privatizarea apartamentului în litigiu. 2 Mai mult dect atît, Olga Golubeva nu a atacat hotărîrea primei instanțe prin care a fost soluţionată problema anulării deciziei comisiei Agenţiei de privatizare a fondului de locuinţe nr. 70 din data de 04 mai 1995, şi contractului nr. 2-5974 din 13 septembrie 1995 de vînzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a apartamentului nr. 114 din str. Florilor, 16/1, mun. Chişinău, iar în instanţa de apel a solicitat menţinerea ei fără a înainta pretenţii noi.

În afară de aceasta, dispozitivul deciziei instanței de apel pronunțat la data de 17 decembrie 2013, nu corespunde cu decizia din 17 decembrie 2013, ce se conține în materialele cauzei şi de care a luat act în luna februarie a anului 2014, fapt aceasta se confirmă prin înregistrarea audio a şedinţei din data de 17 decembrie 2013. Consideră că, instanţa de apel a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, ce constituie o eroare judiciară care poate fi corectată de către instanţa de recurs doar în cazul în care va fi casată hotărîrea primei instanțe și decizia instanței de apel şi scoasă de pe rol cererea de chemare în judecată înaintată de către Olga Golubeva în temeiul art. 267 lit. a) CPC, din motivul că reclamanta nu a respectat procedura, prevăzută prin art. 14 din Legea contenciosului administrativ, de soluţionare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară.

Totodată invocă recurentul că instanța de apel a apreciat arbitrar probele anexate la materialele cauzei, ceea ce în conformitate cu prevederile art. 432 al. (4) CPC, constituie temei pentru declararea recursului. În acest sens menționează că materialele cauzei atestă faptul că Golubeva Olga pînă la nașterea copilului în luna septembrie 1994 a locuit împreună cu dînsa în apartamentul nr.9 din str. Calea Orheiului 87, mun. Chișinău, iar după nașterea copilului Golubeva Olga împreună cu fiica sa minoră Golubeva Tatiana au locuit în apartamentul 280 din str. Bogdan Voievod 12, mun. Chișinău și în apartamentul 1 din str. Colina Pușkin 15, mun. Chișinău. Astfel, declaraţiile reclamantei precum că la momentul privatizării a locuit în apartamentul în litigiu sunt vădit false, îndreptate spre îmbogăţirea nejustificată şi lezarea drepturilor sale de proprietate care provin din moştenirea averii rămase după decesul părinţilor.

Mai susține recurenta că instanțele au apreciat arbitrar cererea reclamantei privind refuzul de a privatiza la apartamentului 114 din str. Florilor 16/1, mun. Chișinău, care este autentificată notarial, or, conform art. 13 din Codul civil (în redacţia Legii din 26 decembrie 1964) minorii între cincisprezece şi optsprezece ani încheie convenţii cu consimţămîntul părinţilor, înfietorilor sau curatorilor, iar conform art. art. 56, 114 al Codului căsătoriei şi familiei din 26 decembrie 1969, apărarea drepturilor şi intereselor copiilor minori revine părinţilor lor, care sînt reprezentanţi legali ai copiilor, fără o împuternicire specială.

Părinţii nu pot fi decăzuţi de dreptul de a reprezenta interesele copiilor lor minori în afară cazurilor strict prevăzute de legislaţia naţională, iar în lipsa hotărîrii organului competent privind instituirea curatelei la autentificarea refuzului minorului de 17 ani de a participa la privatizarea apartamentului nu era prevăzută solicitarea acordului Organului de tutela şi curatela. Prin urmare, susține recurenta că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, iar concluziile expuse în decizie sunt bazate pe normele legislative care nu sunt aplicabile la caz. Mai mult decît atît, din informaţia prezentată de către ÎS „Cadastru” din scrisoarea nr. 0100/13/77926 rezultă că în perioada 11 noiembrie 1994 - 08 decembrie 3 1999 pe numele Olgăi Golubeva a fost înscris cu drept de proprietate apartamentul nr. 15 din str. N. Dimo 17/2, mun.

Chişinău, cu cota-parte 1.0, respectiv, la momentul privatizării apartamentului nr. 114 din str. Florilor 16/1, mun. Chişinău în anul 1995 reclamanta Golubeva Olga avea în proprietate un alt apartament, adică era asigurată, de fapt şi de drept, cu spaţiu locativ pe altă adresă şi drepturile ei şi fiicei ei la spaţiu locativ în apartamentul litigios nu a fost încălcat nici într-un mod. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. După cum atestă materialele cauzei, copia deciziei instanţei de apel din 17 decembrie 2013, a fost expediată în adresa recurentei Golubeva Tatiana, prin scrisoarea anexată la materialele cauzei (f.d.

137). Totodată materialele cauzei conțin cererea Tatianei Golubeva din 14 februarie 2014, prin care cea din urmă solicită eliberarea deciziei instanței de apel din 17 decembrie 2013, din care rezultă că copia deciziei i-a fost eliberată la data de 19 februarie 2014 (f.d. 140). Astfel, instanţa de recurs constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la data de 20 martie 2014, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Înaintând acţiunea în instanța de judecată împotriva Agenției de Privatizare și Consiliului mun. Chișinău, intervenient Golubeva Tatiana, Golubeva Olga a solicitat anularea Hotărîrii comisiei Agenției de Privatizare a fondului de locuințe nr. 70 din 04 mai 1995 a apartamentului nr. 114 din str. Florilor 16/1 mun.

Chișinău, contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinței în proprietate privată și bonului de repartiție nr. 3072 din 31 august 1969. Judecând pricina dată, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei parţiale a acţiunii, anulînd integral decizia Comisiei Agenției de Privatizare a Fondului de Locuințe nr. 70 din 04 mai 1995 și contractului nr. 2-5974 din 13 septembrie 1995 de vînzare- cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a apartamentului nr. 114 din str. Florilor 16/1 mun. Chișinău, iar în rest a respins cerințele Olgăi Golubeva ca neîntemeiate.

Fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Golubeva Tatiana împotriva hotărîrii primei instanţe, instanţa de apel, verificând legalitatea hotărârii primei instanţe, reieşind din temeiurile şi obiectul acţiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, stabilind circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii şi având la bază cumulul de probe prezentate de părţi, corect a ajuns la concluzia temeiniciei apelului, casând integral hotărârea primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre, prin care a constatat că Hotărîrea comisiei Agenției de Privatizare a Fondului de Locuințe nr. 70 din 04 mai 1995 și contractul nr. 2-5974 din 13 septembrie 1995 de vînzare-cumpărare, transmitere-primire în proprietate privată a apartamentului nr. 114 din str. Florilor 16/1 mun.

Chișinău sunt parțial nule, iar la 4 privatizarea apartamentului nr. 114 din str. Florilor 16/1 mun. Chișinău, de rînd cu Ciuș Parascovia și Ciuş Constantin au participat și Golubeva Olga cu fiica minoră Golubeva Tatiana născută la 09 septembrie 1994. În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine faptul că conform contului personal nr. 391274 la data de 21 ianuarie 1995 în apartamentul 114 din str. Florilor 16/1 mun. Chișinău aveau perfectată viză de reședință 4 persoane: Ciuș Parascovia, Ciuș Constantin, nepoata acestora - Golubev Olga născută în anul 1977 și strănepoata - Colubev Tatiana născută în anul 1994 (f.d.-50). De asemenea, actele cauzei denotă că în baza cererii din 01 aprilie 1995, Golubeva Olga a dat acordul la privatizarea apartamentului 114 din str. Florilor 16/1 mun.

Chișinău fără a participa la privatizare, iar prin Hotărîrii Comisiei municipale de privatizare a fondului locativ nr. 70 din 04 mai 1995, apartamentul nr. 114 din str. Florilor 16/1 mun. Chișinău a fost transmis în proprietate privată în mod gratuit lui Ciuș Constantin și Ciuș Parascovia (f.d 44, 54). Drept urmare, la 13 septembrie 1995 a fost încheiat contractul de vînzare- cumpărare, transmitere-primire a apartamentului nr. 114 din str. Florilor 16/1, mun. Chișinău în proprietate privată între Agenția Teritorială Chișinău a Ministerului Privatizării și Administrării Proprietății de Stat și Ciuș Parascovia (f.d. 45-46). La fel, înscrisurile din dosar atestă că la 04 mai 2009 a decedat Ciuș Constantin (f.d.

8), la 11 octombrie 2010 a decedat Ciuș Parascovia, (f.d. 8 verso), iar în legătură cu faptul că fiica acestora - Golubeva Tatiana care este și mama intimatei Golubeva Olga pretinde să moștenească întreg apartamentul rămas după decesul părinților, ultima s-a adresat în instanța de judecată invocînd că dînsa împreună cu fiica sa minoră Golubeva Tatiana urmau să participe la privatizarea apartamentului în litigiu de rînd cu Ciuș Constantin și Ciuș Parascovia. Conform art. 6 alin.(1) al Legii privatizării fondului de locuințe nr. 1324- XII din 10 martie 1993, cumpărarea sau primirea cu titlu gratuit în proprietate privată a locuinţelor se face cu acordul tuturor membrilor adulţi ai familiei care locuiesc împreună.

La dorinţa lor, locuinţa poate fi cumpărată în proprietate comună sau în diviziune. În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (3) al Legii menționate, privatizarea apartamentelor (caselor) în care locuiesc copii minori orfani se efectuează în numele lor de tutore (curator) în temeiul autorizaţiei scrise a autorităţii tutelare cu indicarea în contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a apartamentului (casei) a numelui de familie, prenumelui şi patronimicului tuturor copiilor minori, care locuiesc sau au dreptul de a locui în acest apartament (casă). Conform art. 6 alin. (1) Cod civil, legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică şi nici nu suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii juridice constituite anterior, nici condiţiile de stingere a unei situaţii juridice stinse anterior.

De asemenea, legea nouă nu modifică şi nu desfiinţează efectele deja produse ale unei situaţii juridice stinse sau în curs de realizare. Astfel, reieșind din prevederile art. 13 Cod civil (în redacția veche) și art. art. 127 al. (3), 129 Codul familiei (în redacția veche), minorii între cincisprezece și optsprezece ani încheie convenții cu consimțămîntul părinților înfietorilor sau curatorilor. Curatela se instituie asupra minorilor în vîrsă de la cincisprezece ani și asupra persoanelor majore capabile, dacă din cauza stării sănătății lor nu-și pot apăra de sine stătător drepturile Funcțiile de tutelă și curatelă în privința minorilor îi revin Direcțiilor de Învățămînt. 5 La caz este constatat că Golubeva Olga locuia cu buneii Ciuș Parascovia și Ciuș Constantin pe o adresă diferită de mama sa – Golubeva Tatiana, fiind crescută și educată în codiții nefavorabile.

Neavînd vîrsta de 17 ani la 09 septembrie 1994 a născut un copil – fiica Golubeva Tatiana devenind mamă solitară, în legătură cu ce a fost discutată la ședințele Organului de Tutelă și Curatelă (f.d. 79). Este cert și faptul că la momentul privatizării apartamentului 114 din str. Florilor 16/1, mun. Chișinău, Glubeva Olga fiind născută la 28 septembrie 1977, era minoră și împreună cu fiica sa - Golubeva Tatiana locuiau în apartamentul 114 din str. Florilor 16/1, mun. Chișinău cu Ciuș Parascovia și Ciuș Constantin, unde aveau înregistrată şi viză de domiciliu, însă, contrar prevederilor art. 12 alin. (3) a Legii privatizării fondului de locuințe și prevederilor art. 13 Cod civil (în redacția veche) a scris și semnat de una singură acordul cu privire la privatizarea apartamentului în care locuia fără participarea sa (f.d.

54). Conform art. 43 Cod civil (în redacția veche), se consideră convenţii actele săvîrşite de cetăţeni sau organizaţii în scopul de a naşte, modifica sau stinge drepturi sau obligaţii civile. Convenţiile pot fi unilaterale şi bilaterale sau multilaterale (contracte). În conformitate cu art. 50 Cod civil (în redacți aveche), este nulă convenţia care nu corespunde prevederilor legii, inclusiv convenţia care lezează drepturile personale sau patrimoniale ale minorilor. În cazul unei convenţii nule fiecare parte este obligată să restituie celeilalte părţi tot ce a primit în baza convenţiei, iar cînd nu este posibil de a restitui în natură cele primite, urmează să plătească valoarea lor în bani, dacă legea nu prevede alte efecte ale nulităţii convenţiei.

Iar, potrivit prevederilor art. 62 Cod civil, nulitatea unei părţi din convenţie nu atrage nulitatea celorlalte părţi ale ei, dacă se poate presupune, că convenţia ar fi fost încheiată chiar dacă n-ar fi cuprins partea nulă a ei. Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunţate, este evident că privatizarea apartamentului nr. 114 din str. Florilor 16/1, mun. Chișinău a avut loc cu încălcarea normelor de drept ce reglementează drepturile copiilor minori de a participa la privatizarea apartamentelor în care locuiesc, deoarece, în speță acordul (convenția) Olgăi Golubeva ce a stat la baza emiterii deciziei comisiei Agenției de Privatizare a fondului de locuințe nr. 70 din 04 mai 1995, fiind semnat de un minor în lipsa concluziei Organului de tutelă și curatelă este lovit de nulitate, iar ca urmare este ilegală și decizia comisiei Agenției de Privatizare a fondului de locuințe în acest sens.

În context, nu pot fi reținute argumentele recurentei cu referire la faptul că reprezentanții legali ai copiilor minori sunt părinții fără împuternicire specială, iar la întocmirea cereri privind refuzul la privatizarea apartamentului în litigiu nu era opinia Organului de Tutelă și Curatelă, deoarece la caz s-a constatat că Golubeva Tatiana nu locuia împreună cu fiica sa Golubeva Olga, cea din urmă fiind educată și întreținută de buneii său Ciuș Parascovia și Ciuș Constantin, mai mult că Direcția pentru protecția drepturilor copilului Rîșcani a avut la cunoștință situația Olgăi Golubeva și a pus în discuție acest caz.

Or, minorele Golubeva Tatiana și Golubeva Olga în temeiul prevederilor art. 5 alin. (1) al Legii privatizării fondului de locuințe care indică că cetăţenilor Republicii Moldova pot fi vîndute sau transmise cu titlu gratuit în proprietate privată în special locuinţele în care aceştia trăiesc şi care aparţin fondului de stat şi celui public asupra căruia statul şi-a declarat dreptul de proprietate, precum şi în imobilele ce aparţin unităţilor, indiferent dacă aceste unităţi sînt incluse în listele de privatizare, erau în drept 6 și urmau să participe la privatizarea apartamentului 114 din str. Florilor 16/1, mun. Chișinău de rînd cu Ciuș Parascovia și Ciuș Constantin, fapt apreciat corect de către instanța de apel, care justificat a constatat nulitatea Hotărîrii comisiei Agenției de Privatizare a fondului de locuințe nr. 70 din 04 mai 1995, în partea în care Goluveba Olga a refuzat să participe la privatizarea apartamentului 114 din str. Florilor 16/1, mun.

Chișinău. De altfel, se reţine drept corectă şi menţiunea instanţei de apel cu privire la temeinicia și cerințelor cu privire la constatarea nulității contractului nr. 2-5974 din 13 septembrie 1995 de vînzare-cumpărare, trasmitere-primire în proprietate privată a apartamentului 114 din str. Florilor 16/1, mun.

Chișinău, deoarece cerințele respective sunt subsecvente cerinţei cu privire la anularea Hotărîrii comisiei Agenției de Privatizare a fondului de locuințe nr. 70 din 04 mai 1995. Totodată aplicînd prevederile art. 74 Cod civil (în redacția veche) care indică că termenul general pentru apărarea printr-o acțiune a drepturilor încălcate ale unei persoane este de 3 ani și art. 79 Cod civil care statuează că prescripția începe să curgă din ziua în care s-a născut dreptul la acțiune, iar dreptul la acțiune se naște din ziua cînd persoana a aflat sau trebuia să afle că i-a fost încălcat un drept, instanța de apel corect a concluzionat că Golubeva Olga s-a adresat în instanța de judecată în interiorul termenului de prescripție, deoarece circumstanțele cauzei atestă că ultima a aflat despre încălcarea dreptului său de a participa la privatizare, după decesul bunicii sale la data de 11 octombrie 2010, iar în instanța a de judecată s-a adresat la data de 12 iulie 2011. În circumstanțele relatate, sunt apreciate critic susţinerile recurentei precum că instanţa de apel în cadrul examinării cauzei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, deoarece acestea sunt neîntemeiate, declarative și contravin constatărilor relatate.

Totodată, se resping ca neîntemeiate și argumentele recurentei Golubeva Tatiana precum că Golubeva Olga pînă în luna septembrie 1994 a locuit cu dînsa în apartamentul nr. 9 din str. Calea Orheiului 87, mun. Chișinău, iar ulterior a locuit în apartamentul 280 din str. Bogdan Voievod 12, mun. Chișinău și în apartamentul 1 din str. Colina Pușkin 15, mun. Chișinău, confirmînd prin informația conținută în materialele dosarului (77, 78), deoarece din informația la care se referă recurenta rezultă că Golubeva Tatiana, care domicilia pe adresele respective, a fost atenționată și obligată să locuiască împreună cu copilul – Golubeva Olga și să participe la educarea și întreținerea acesteia. Iar, faptul că Golubeva Olga la data de 09 septembrie 21994 a fost internată în Maternitatea Municipală nr. 2 din apartamentul nr.9 str. Calea Orheiului 87, mun.

Chișinău și externată în apartamentul 280 din str. Bogda Voievod 280, mun. Chișinău (f.d. 79), nu atestă faptul că şi a locuit împreună cu mama sa Golubeva Tatiana pe adresele menționate, cu atît mai mult că conform înscrisurilor din dosar Golubeva Olga împreună cu fiica sa Golubeva Tatiana au viză de reședință în apartamentul 114 din str. Florilor 16/1 mun. Chișinău (f.d.10). Sunt lipsite de sens și criticile precum că instanța de apel a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, or, acestea sunt declarative și contravin înscrisurilor din dosar (f.d. 127, 134-135).

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde s-a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de 7 o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs. Mai mult că aceste argumente nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Golubeva Tatiana. Se menţine decizia Curţii de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Golubeva Olga împotriva Agenției de Privatizare a Fondului de Locuințe și Consiliului mun. Chișinău, intervenient accesoriu Golubeva Tatiana cu privire la anularea deciziei, contractului de vînzare-cumpărare transmitere-primire a locuinței în proprietate privată și bonului de repartiție.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulie Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Iurie Bejenaru Tamara Chişca-Doneva 8