2ra-1972/14 — Recunoașterea pierderii dreptului la spațiu locativ, evacuare

Dosarul nr. 2ra-1972/14 Prima instanţă: Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău (jud. C. Vîrlan) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. S.Arnaut, T.Pelin, E.Fistican)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

DECIZIE Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 09 iulie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedinte şedinţei, judecător Svetlana Filincova Judecătorii: Valentina Clevadî Sveatoslav Moldovan Valeriu Doagă Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către Coclenci Elena, Coclenci Alexandru Alexandru şi Coclenci Serghei Alexandru împotriva deciziei din 26 februarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare in judecată a Universităţii Agrare de Stat din Moldova împotriva lui Coclenci Elena Dumitru, Coclenci Alexandru Grigore, Coclenci Alexandru Alexandru, Coclenci Tatiana, Coclenci Serghei şi Knaus (Gârlea) Iuliana cu privire la evacuarea din spaţiul locativ fără acordarea unui alt spaţiu locativ, c o n s t a t ă : La data de 10 decembrie 2007, Universitatea Agrară de Stat din Moldova s- a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Coclenci Elena, Coclenci Alexandru Grigore, Coclenci Alexandru Alexandru, Coclenci Tatiana şi Knaus (Girlea) Iuliana cu privire la evacuarea lor din odăile nr. 421, 422, 425 şi 426 din căminul din str. Mirceşti nr. 22/1 „B”, mun.Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ.

În motivarea acţiunii s-a invocat că, Universitatea gestionează 10 cămine destinate cazării studenţilor şi colaboratorilor săi, iar la efectuarea unui control în anul 2007, s-a stabilit că în odăile litigioase, aflate în gestiunea Universităţii, locuiesc pîrîţii, care nu au fost şi nu sunt angajaţi la Universitatea Agrară de Stat din Moldova. S-a mai menţionat că, căminul din str. Mirceşti nr. 22/1 „B”, mun. Chişinău are statut de cămin studenţesc, iar pârâţii locuiesc în odăile nr. 421,422,425 şi 426, ocupându-le abuziv, fără careva acord din partea administraţiei Universităţii. Susţine reclamantul că, Coclenci Alexandru Grigore a fost angajat la 1 Universitatea Agrară de Stat din Moldova la 03.03.1989, în funcţia de şofer şi a lucrat până la 13.09.1993, ulterior prin ordinul nr. 172-SC din 20.09.1993 fiind concediat în legătură cu lichidarea sectorului de autotransport unde lucra acesta.

Declară că Universitatea Agrară de Stat din Moldova nu i-a cazat pe Coclenci Alexandru şi Coclenci Elena în locuinţele litigioase, acestea ocupând abuziv odăile menţionate cu doi copii minori. Ulterior, Coclenci Alexandru şi Coclenci Elena au divorţat în anul 1986, iar în anul 1991 s-a născut copilul comun Coclenci Serghei şi împreună cu copiii pînă în prezent locuiesc în odăile ocupate abuziv şi au perfectat viza de reşedinţă în cămin cînd deja nu erau în relaţii de muncă cu Universitatea. Consideră că termenul de prescripţie nu a fost omis, deoarece în adresa pîrîţilor au fost trimise somaţii la data de 13.11.2007 privind eliberarea odăilor ocupate abuziv. În susţinerea celor invocate, solicită evacuarea pârâţilor Coclenci Elena, Coclenci Alexandru, Coclenci Serghei şi Knaus (Girlea) Iuliana din odăile 421, 422, 425 şi 426 situate în căminul din str. Mirceşti nr.22/1 „B”, mun.

Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ. Prin hotărârea din 05 mai 2009 a judecătoriei Rîşcani mun.Chişinău, acţiunea a fost admisă parţial şi s-a dispus evacuarea lui Coclenci Elena, Coclenci Alexandru şi Coclenci Tatiana din odăile nr. 425 şi 426 a căminului din str. Mirceşti nr.22/1 ,.B”, mun. Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 28 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Chişinău, apelul declarat de Coclenci Elena, Coclenci Alexandru şi Coclenci Tatiana a fost admis, cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Prin hotărârea din 21 noiembrie 2011 a judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău, acţiunea a fost admisă parţial şi s-a dispus evacuarea lui Coclenci Elena, Coclenci Alexandru Alexandru, Coclenci Serghei, Coclenci Tatiana din odăile cu nr.425, 426 a căminului din str.Mirceşti nr.22/1 „B”, mun.Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ.

În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 30 aprilie 2013 a Curţii de Apel Chişinău, a fost respins ca neîntemeiat apelul declarat de Coclenci Elena, Coclenci Alexandru Alexandru şi Coclenci Serghei cu menţinerea în vigoare a hotărârii din 21 noiembrie 2011 a judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău. Nefiind de acord cu decizia pronunţată, la 24 iunie 2013, Coclenci Elena, Coclenci Alexandru Alexandru şi Coclenci Serghei au depus recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrilor instanţelor judecătoreşti cu remiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă. Prin decizia din 02 octombrie 2013 a Curţii Supreme de Justiţie a fost admis recursul declarat de Coclenci Elena, Coclenci Alexandru şi Coclenci Serghei, casată decizia din 30 aprilie 2013 a Curţii de Apel Chişinău, cu remiterea pricinii spre rejudecare în aceiaşi instanţă.

În urma judecării cauzei, prin decizia din 26 februarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău a fost respins apelul declarat de Coclenci Elena, Coclenci Alexandru şi Coclenci Serghei şi menţinută hotărîrea din 21 noiembrie 2011 a judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău. Considerănd ilegală decizia pronunţată, la data de 24 aprilie 2014 Coclenci Elena, Coclenci Alexandru şi Coclenci Serghei au contestat-o cu recurs, 2 solicitînd admiterea recurului, casarea parţială a hotărîrilor judecătoreşti în partea ce ţine de evacuarea lui Coclenci Elena, Coclenci Alexandru şi Coclenci Serghei din odăile nr. 425,426 al căminului din str. Mirceşti nr. 22/1 „B”, mun. Chişinău.

În motivarea recursului s-a invocat că, instanţa de apel nu a ţinut cont de prevederile pct. 6 art. 110 Cod cu privire la locuinţe care prevăd inadmisibilitatea evacuării din locuinţa de serviciu fără acordarea altui spaţiu locativ a persoanelor care au activat cel puţin 10 ani în instituţia care i-a acordat locuinţă, încălcînd dreptul participanţilor la o hotărîre motivată, prevăzută de prevederile art. 432 alin. (2) lit. a) CPC. Mai invocă şi faptul că, instanţa de apel nu a luat în consideraţie că evacuarea lui Coclenci Alexandru lezează grav drepturile copiilor minori de a locui împreună cu părinţii, astfel neglijînd prevederile art. 16 din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15.12.1994.

Reiterează că la adoptarea hotărîrii primei instanţe şi a instanţei de apel, au fost interpretate eronat prevederile art. 37 alin. (3) din Codului familiei, precum că în urma divorţului, Coclenci Elena şi Coclenci Alexandru au continuat viaţa în comun. Însă, acest fapt constituie doar o presupunere care nu este justificată prin careva probe ci dimpotrivă în cadrul judecării cauzei s-a stabilit cert că, Coclenci Alexandru şi-a întemeiat o altă familie, a înregistrat căsătoria Cu Solonari Valentina şi din căsătorie s-au născut doi copii minori, circumstanţe invocate de către Coclenci Alexandru. Suplimentar recurenţii au invocat că, instanţa de apel a interpretat eronat prevederile referitoare la termenul de prescripţie extinctivă şi nu au răspuns concret la problema de ce nu este aplicabilă situaţia similară expusă prin decizia din 21.09.2011 a Curţii Supreme de Justiţie nr. dos.

2ra-1448/11. Prin referinţa din 20 iunie 2014 Universitatea Agrară de Stat din Moldova a solicitat respingerea recursului. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins, cu menţinerea hotărîrilor judecătoreşti contestate. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Din materialele dosarului s-a constatat, că Universitatea Agrară de Stat in Moldova a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Coclenci Elena, Coclenci Alexandru, Coclenci Alexandru Alexandru, Coclenci Tatiana şi Knaus (Girlea) cu privire la evacuare din odăile nr. 421, 422, 425 şi 426 din căminul studenţesc din str.Mirceşti nr.22/1 „B”, mun.Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ. Instanţa de recurs a constatat şi faptul că, prin hotărârea din 21 noiembrie 2011 a judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău şi menţinută prin decizia din 26 februarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, acţiunea a fost admisă parţial şi s-a dispus evacuarea lui Coclenci Elena, Coclenci Alexandru Alexandru, Coclenci Tatiana şi Coclenci Serghei din odăile nr. 425 şi 426 a căminului din str. Mirceşti nr. 22/1 „B”, mun.

Chişinău fără acordarea altui spaţiu locativ. Verificînd legalitatea şi temeinicia hotărîrilor judecătoreşti contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră întemeiate soluţiile instanţelor de judecată. 3 Astfel, în cadrul judecării cauzei s-a constatat cu certitudine că Coclenci Elena împreună cu Coclenci Alexandru Alexandru, Coclenci Tatiana şi Coclenci Serghei domiciliază în cam. 425, 426 din căminul din str.Mirceşti 22/1 „B”, mun.Chişinău. Pentru ocuparea acestui spaţiu locativ persoanele menţionate nu dispuneau nici de un drept, dat fiind că nu li s-a eliberat un bon de repartiţie şi nici nu există o hotărîre a administraţiei Universităţii Agrare de Stat din Moldova în acest sens.

Bonul de repartiţie prezentat de către pîrîţi nu se referă la odăile în litigiu şi deci nu are relevanţă la caz. Respectiv ocuparea spaţiului locativ în litigiu de către pîrîţii Coclenci Elena, Coclenci Alexandru Alexandru, Coclenci Tatiana nu poate fi interpretată altfel decît ca ocupare abuzivă a încăperilor de locuit şi ca urmare aceştia urmează a fi evacuaţi fără acordarea altui spaţiu locativ. În speţă, sunt aplicabile prevederile ce reglementează termenul de prescripţie extinctivă, dar termenul urmează a fi calculat dintr-o altă dată şi nu cea invocată de către pîrîţi dat fiind anume caracterul ilicit al acţiunilor pîrîţilor de ocupare abuzivă a spaţiului locativ.

Într-adevăr, domicilierea pîrîţilor în camerele litigioase a fost tolerată de reclamant, însă acesta la necesitatea apărută şi în urma verificării disponibilităţii spaţiului locativ din căminele aflate în gestiunea sa a solicitat pîrîţilor eliberarea necondiţionată a spaţiului locativ prin somaţia din 13.11.2007. Colegiul consideră că, anume din data cînd pîrîţii au refuzat eliberarea spaţiului locativ, dreptul de a dispune de spaţiul locativ în litigiu al reclamantului a fost încălcat şi respectiv din această dată urmează a fi calculat termenul de prescripţie în interiorul căruia reclamantul poate să-şi realizeze dreptul său la acţiune. Din materialele cauzei rezultă că acţiunea a fost înaintată de către Universitatea Agrară de Stat din Moldova la data de 10.12.2007, iar dreptul la acţiune a apărut din ziua transmiterii somaţiei către pîrîţi – 13.11.2007.

Respectiv acţiunea a fost înaintată cu respectarea termenului de prescripţie extinctivă şi astfel argumentul recurenţilor privind prescrierea acţiunii este neîntemeiat. Referitor la argumentul recurenţilor precum că hotărîrea instanţei de fond cuprinde dispoziţii contradictorii, Colegiul remarcă că atît hotărîrea instanţei de fond, cît şi decizia instanţei de apel sunt clare, certe, nu cuprind dispoziţii contradictorii şi corespund prevederilor legale. Într-adevăr în motivarea hotărîrii instanţa de fond a indicat că Coclenci Alexandru nu urmează a fi evacuat dat fiind că acesta a fost concediat de la serviciu în legătură cu lichidarea unităţii în care activa. Evacuarea lui Coclenci Alexandru nu este admisă din odăile pe care acesta le-a ocupat împreună cu familia sa – nr.421,422 şi totodată instanţa de fond corect a dispus evacuarea lui Coclenci Alexandru din odăile cu nr.425,426 din cămin, dat fiind că acestea nu i- au fost repartizate ultimului.

Respectiv, instanţa de fond corect a dispus imposibilitatea evacuării lui Coclenci Alexandru din odăile cu nr.421, 422 şi evacuarea acestuia din odăile cu nr.425,426. Argumentul recurenţilor privind imposibilitatea evacuării Elenei Coclenci din odăile în litigiu dat fiind faptul că aceasta a activat în cadrul Universităţii Agrare de Stat din Modova mai mult de zece ani, Colegiul îl respinge, deoarece de către pîrîtă nu a fost adusă nici o probă ca confirmare şi instanţele de judecată 4 s-au expus referitor la această circumstanţă. Dimpotrivă din materialele cauzei rezultă cert că Coclenci Elena a activat în cadrul Universităţii Agrare de Stat din Moldova doar în perioada anilor 2000-2001, iar în perioada anilor 1975-2000 a activat în diferite unităţi – cantine, ospătării care însă nu se aflau la balanţa reclamantului.

Astfel, instanţa de apel corect a considerat inexistenţa cărorva contracte sau raporturi juridice între pîrîţi şi Universitatea Agrară de Stat din Moldova în privinţa camerelor 425 şi 426, deoarece din materialele dosarului s-a dovedit contrariul. Colegiul menţionează că argumentele recurenţilor referitor la încălcarea prevederilor art.37 Codul Familiei, art.16 din Legea privind drepturile copilului sunt nefondate deoarece aceste prevederi legale nu pot fi aplicate la judecarea prezentului litigiu, dat fiind că nici nu au fost înaintate careva cerinţe referitor la stabilirea domiciliului copiilor minori sau la constatarea anumitor fapte.

Colegiul reiterează că aplicarea prevederilor art.110 pct.12 Cod cu privire la locuinţe, în speţă, nu este posibilă dat fiind că mai întîi de toate la moment copiii Elenei Coclenci – Coclenci Alexandru, Coclenci Seghei nu sunt minori, iar aceasta este o cerinţă imperativă prevăzută de art.110 pct.12 Cod cu privire la locuinţe şi mai mult ca atît evacuarea nu este admisă din odăile repartizate dar nu din spaţiul locativ ocupat abuziv precum s-a dovedit a fi la caz. În acest context, instanţa de recurs conchide că instanţele de judecată întemeiat şi cu respectarea prevederilor legale au admis cererea de chemare în judecată şi au dispus evacuarea lui Coclenci Elena, Coclenci Alexandru, Coclenci Tatiana şi Coclenci Serghei din odăile nr. 425 şi 426 a căminului din str. Mirceşti nr. 22/1 „B”, mun.

Chişinău, fără acordarea altui spaţiu locativ. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Coclenci Elena, Coclenci Alexandru Alexandru şi Coclenci Serghei Alexandru. Se menţine decizia din 26 februarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii: Valentina Clevadî Sveatoslav Moldovan Valeriu Doagă Oleg Sternioală 5