2r-685-14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: Gh. Gîscă dosarul nr. 2r-685/14 instanţa de apel: N. Vascan E. Clim, Iu. Cotruţă DECIZIE 02 iulie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Sveatoslav Moldovan, Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ţihoţcaia Nina împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013 c o n s t a t ă La data de 21 noiembrie 2011 Ţihoţcaia Nina a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material în valoare de 705975 lei pentru neexecutarea hotărîrii de încasare a salariului precum şi a prejudiciului moral în mărime de 100000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 14 noiembrie 2012 acţiunea s-a admis parţial. S-a constatat încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 19 martie 2008 privind încasarea restanţilor salariale. S-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul Ninei Ţihoţcaia suma de 170333 lei cu titlu de 1 datorii salariale, suma de 316470 lei cu titlu de penalităţi şi despăgubiri pentru prejudiciul moral în mărime de 10000 lei. În rest cerinţele s-au respins. La data de 31 ianuarie 2013 Ministerul Finanţelor a depus cerere de apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 14 noiembrie 2012, solicitînd casarea hotărîrii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care pretenţiile să fie respinse.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013 s-a restituit apelul declarat de Ministerul Finanţelor împotriva hotărîrii primei instanţe. La data de 14 februarie 2014 Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanţei de apel. În motivarea recursului a invocat, că la pronunţarea încheierii în cauză au fost admise o serie de erori, raţionamente false şi inadvertenţe procedurale şi materiale. În conformitate cu art.427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Instanţa de recurs consideră, că Curtea de Apel Chişinău corect a restituit apelul declarat de Ministerul Finanţelor, deoarece cu certitudine s-a stabilit că, apelul a fost declarat peste termenul stabilit de art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 244 din 21 iulie 2006, în vigoare din 17 noiembrie 2006), termenul de declarare a apelului este de 20 de zile de la data comunicării hotărîrii motivate, dacă legea nu prevede altfel. Conform materialelor dosarului, hotărîrea primei instanţe a fost pronunţată la data de 14 noiembrie 2012 (f.d. 66-67). Din procesul-verbal din 21 septembrie 2009 rezultă, că în şedinţa de judecată a primei instanţe a fost prezentă reclamanta – Ţihoţcaia Nina (f.d.

65). Iar, pîrîtul Ministerul Finanţelor al RM nu s-a prezentat, însă a fost citat despre data, ora şi locul examinării cauzei. Prin urmare, recurentul a cunoscut despre hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 14 noiembrie 2012, însă a depus cererea de apel cu omiterea termenului, la data de 31 ianuarie 2013. Cu atît mai mult că prin informaţia anexată la materialele cauzei se confirmă faptul că instanţa de fond a înştiinţat participanţii la proces despre faptul că hotărîrea este redactată cu care pot să facă cunoştinţă (f.d. 68). Iar prin conţinutul somaţiei de executare emisă de executorul judecătoresc la 03 decembrie 2012 (f.d. 87), Ministerul Finanţelor a fost informat despre existenţa hotărîrii primei instanţe, prin care a fost solicitată executarea unei părţi din aceasta.

2 Astfel, recurentul nu a fost lipsit de posibilitatea de a îndeplini condiţiile de depunere a apelului. Articolul 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă prevede că, participanţii la proces sînt obligaţi să se folosească cu bună-credinţă de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligaţiilor procedurale, se aplică sancţiunile prevăzute de legislaţia procedurală civilă. Potrivit prevederilor art. 361 alin. (3) din Codul de procedură civilă, repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art.116. În conformitate cu art. 116 alin. (1) şi alin.(2) din Codul de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). La caz, recurentul nu a menţionat motivele obiective de omitere a termenului de declarare a apelului.

Colegiul consideră relevantă jurisprudenţa CtEDO la examinarea cauzelor, în care Înalta Curte a reiterat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru repunerea pîrîtului în termenul de prescripţie pentru efectuarea unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil, prin urmare are loc violarea art. 6 § 1 al Convenţiei (Ceachir c. Moldova, nr. 11712 din 15 ianuarie 2008, § 47; Popov c. Moldova (nr.2), nr. 19960/04 din 06 decembrie 2005, § 53; Melnic c. Moldova, nr. 6923/03 din 14 noiembrie 2006, § 41-43) Astfel, instanţa de apel corect a aplicat dispoziţiile art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă în vederea restituirii apelului declarat, considerându-l declarat în afara termenului legal, or o eventuală repunere neîntemeiată în termen pentru depunerea cererii de apel ar duce la încălcarea procesului echitabil în sensul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, precum a constatat CtEDO încălcarea dreptului la proces echitabil şi a securităţii raporturilor juridice de către instanţele judecătoreşti naţionale în cauza Ghirea v. Republica Moldova, nr. 15778/05, 26.06.2012.

Dreptul la o instanţă, garantat de art. 6 § 1 din Convenţie presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie. Urmare celor menţionate, nu sunt temeiuri pentru a casa încheierea Curţii de Apel Chişinău.

3 Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, încheierea instanţei de apel este întemeiată şi legală, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013. În conformitate cu art.427 lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ţihoţcaia Nina împotriva Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală 4