2ra-1184/14 — Repararea prejudiuciului material şi moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală

prima instanţă: V. Negru dosarul nr.2ra-1184/14 instanţa de apel: N. Budăi, A. Nogai, I. Muruianu DECIZIE 25 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Sveatoslav Moldovan Judecătorii: Vera Macinskaia, Ala Cobăneanu Oleg Sternioală şi Dumitru Mardari examinând recursurile declarate de Procop Alexandru, Ministerul Finanţelor şi reprezentantul Călugăreanu Vitalie în interesele Procuraturii Generale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procop Alexandru împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la recuperarea prejudiciului material, moral şi compensarea cheltuielilor de asistenţă juridică, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013, corectată prin încheierea din 29 mai 2014, prin care s-au respins cererile de apel declarate de Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală, s-a admis apelul declarat de Procop Alexandru, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 11 iulie 2013 în partea respingerii pretenţiilor de încasare a prejudiciului material şi s-a emis în partea dată o hotărâre nouă de admitere parţială a acţiunii c o n s t a t ă La 17 ianuarie 2012 Procop Alexandru a depus la Judecătoria Orhei cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la recuperarea prejudiciului material şi compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 2, vol. I). În motivarea cererii de chemare în judecată Procop Alexandru a invocat că prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 26 iunie 2003 a fost condamnat în baza art. 209 alin. (1) Codul penal şi i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 30 salarii minime, în baza art. 17, 209 alin. (2) Codul penal cu amendă în mărime de 300 unităţi convenţionale, în baza art. 15, art. 17 şi art. 209 alin. (2) Codul penal la 3 ani 9 luni privaţiune de libertate.

Conform art. 2 Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a V-a de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova nr. 562-XIV din 29 iulie 1999 a fost absolvit de pedeapsa stabilită în baza art. 209 alin. (1), art. 17, art. 15 şi art. 209 alin. (2) Codul penal şi în baza art. 189 alin. (2) Codul penal a fost condamnat la trei ani privaţiune de libertate cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii legate cu activitatea administrativă de dispoziţie pe un termen de 2 ani. Conform art. 2 Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a X-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova nr. 420-XV din 26 iulie 2001 a fost absolvit de pedeapsa stabilită. În baza art. 184 alin. (2) Codul penal a fost condamnat la amendă în mărime de 600 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii ce ţin de activitatea administrativă de dispoziţie pe termen de 1 an.

1 Prin ordonanţa Procuraturii raionului Orhei din 25 februarie 2002 a fost destituit din funcţia de inspector de stat auto al Departamentului Tehnologii Informaţionale. Prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 25 mai 2007, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 februarie 2010 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 ianuarie 2011, a fost achitat pe art. 209 alin. (1), 189 alin. (2), art. 17, art. 15 şi art. 209 alin. (2) Codul penal, în redacţia legii din 1961. Conform art. 7 lit. a) Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie salariul şi alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existenţă, de care a fost privată în urma acţiunilor ilicite.

Până la destituirea din funcţia deţinută avea salariu lunar în mărime de 2038 lei. Destituirea sa din funcţie a avut loc în baza ordonanţei Procuraturii raionului Orhei şi prejudiciul cauzat urmează a fi recuperat de la bugetul de stat. Prejudiciul material constituie suma de 471022 lei, inclusiv salariul pentru 120 luni în mărime de 244560 lei şi inflaţia în mărime de 226462 lei. Cere Procop Alexandru încasarea de la bugetul de stat în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 471022 lei şi cheltuielilor de judecată(f.d. 2, vol.I). Procop Alexandru a depus cerere de chemare în judecată suplimentară.

În motivarea cererii de chemare în judecată suplimentare Procop Alexandru a indicat că coeficientul inflaţiei începând cu luna martie 2002 până în prezent este de 120% şi cuantumul salariului pentru 121 luni pentru perioada de la 01 martie 2002 până la 31 martie 2012 reieşind din salariul mediu la momentul cauzării prejudiciului, cu aplicarea coeficientului inflaţiei este de 320003 lei. Cere Procop Alexandru încasarea de la bugetul de stat în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 320003 lei şi cheltuielilor de judecată (f.d. 59, vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 30 martie 2012 s-a încasat de la bugetul de stat în beneficiului lui Procop Alexandru prejudiciul material în mărime de 320003 lei (f.d.

66, 67-71, vol. I). La 29 mai 2012 Ministerul Finanţelor a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 30 martie 2012(f.d.74, vol.I). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 03 octombrie 2012 a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, a casat hotărârea Judecătoriei Orhei din 30 martie 2012 şi a remis pricina spre rejudecare la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău conform competenţei(f.d. 85, 86-88, vol.I). Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 16 ianuarie 2013 s-a ridicat pricina de la examinare şi s-a remis la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău (f.d. 97, vol. I). La 04 aprilie 2013 Procop Alexandru a depus cerere de chemare în judecată suplimentară. În motivarea cererii de chemare în judecată suplimentare Procop Alexandru a indicat că cuantumul sumelor de compensare a prejudiciului se calculează ţinând cont de venitul mediu lunar al persoanei la momentul cauzării prejudiciului cu aplicarea coeficientului inflaţiei.

2 Salariu lui lunar la momentul cauzării prejudiciului era în sumă de 1600 lei, iar conform certificatului Direcţiei pentru statistică a raionului Orhei, rata inflaţiei pentru perioada de la 01 martie 2002 până la 01 martie 2013 este de 124,2%. Cuantumul prejudiciului pentru 133 luni în perioada de la 01 martie 2002 până la 01 aprilie 2013 cu aplicarea coeficientului inflaţiei constituie suma de 477097 lei. Cere Procop Alexandru încasarea de la bugetul de stat în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 477097 lei(f.d. 109, vol. I). La 06 martie 2012 Procop Alexandru a depus la Judecătoria Orhei cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată Procop Alexandru a indicat că prin sentinţa Judecătoriei Militare din 17 decembrie 2003, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2004 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 mai 2004, a fost achitat de comiterea infracţiunii prevăzute la art. 117 alin. (2) Codul penal (în redacţia Legii din 1961), pe motivul că nu s-a constatat existenţa faptei infracţionale. Prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 27 decembrie 2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 martie 2005 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 iunie 2005, a fost achitat de comiterea infracţiunii prevăzute la art. 152 alin. (1) Codul penal (în redacţia Legii din 1961), pe motiv că fapta nu a fost comisă de dânsul.

Pe parcursul anilor 2002-2004 împotriva sa au fost intentate 3 dosare penale cu 14 capete de acuzaţii. Prin ordonanţa Procuraturii raionului Orhei a fost internat silit în spitalul de psihiatrie Codru unde s-a deţinut ilegal de la 09 februarie 2004 până la 13 februarie 2004. În urma condamnării şi tragerii ilegale la răspundere penală ilegală a fost prejudiciat material şi moral, iar intenţia organelor de resort a fost degradarea şi înjosirea sa în faţa colegilor de lucru, a rudelor şi prietenilor. Consideră Procop Alexandru că suma prejudiciului moral de 10 000 000 lei ar fi o compensaţie echitabilă şi binemeritată pentru suferinţele şi înjosirile suportate. Cheltuielile de asistenţă juridică suportate constituie suma de 10000 lei.

Cere Procop Alexandru recuperarea prejudiciului moral în mărime de 10000000 lei şi prejudiciului material în mărime de 10000 lei(f.d. 2-4, vol. II). La 13 aprilie 2012 Procop Alexandru a depus cerere de strămutare a pricinii la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău (f.d. 5, vol. II). Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 13 aprilie 2013 pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Procop Alexandru împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral a fost strămutată pentru judecare la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău (f.d. 48-50, vol. II). Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 19 aprilie 2013 cererea de chemare în judecată a lui Procop Alexandru împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la recuperarea prejudiciului material s-a conexat cu cererea de chemare în judecată a lui Procop Alexandru împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la încasarea prejudiciului moral şi material, într-o singură pricină (f.d. 120, vol. I). Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iulie 2013 acţiunea lui Procop Alexandru a fost admisă parţial. 3 S-a încasat din contul Ministerului Finanţelor, ca gestionar al bugetului de stat, în beneficiul lui Procop Alexandru prejudiciul material în mărime de 8000 lei şi prejudiciul moral în mărime de 5000 lei.

În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată(f.d. 146, 149-153, vol.II). La 15 iulie 2013 Procop Alexandru a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iulie 2013, iar la 07 octombrie 2013 apel suplimentar împotriva aceleiaşi hotărâri(f.d. 155-156,171-171, vol. II). La 30 iulie 2013 Ministerul Finanţelor a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iulie 2013, la 10 octombrie 2013 apel motivat împotriva aceleiaşi hotărâri, iar la 22 octombrie 2013 apel suplimentar (f.d. 158, 173-177, 183-190, vol. II). La 09 august 2013 reprezentantul Cazacu Mariana în interesele Procuraturii Generale a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe(f.d.

162-165, vol. II). Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 19 decembrie 2013, corectată prin încheierea din 29 mai 2014, a respins apelurile declarate de Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală. A admis apelul declarat de Procop Alexandru. A casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iulie 2013 în partea respingerii pretenţiilor de recuperare a prejudiciului material şi a emis în partea dată o hotărâre nouă prin care: A încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Procop Alexandru suma de 322824,40 lei cu titlu de prejudiciu material. În rest hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iulie 2013 s-a menţinut.

La 10 februarie 2014 Procop Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe în partea respingerii pretenţiilor de încasare a prejudiciului material şi moral şi emiterea în partea dată a unei noi hotărâri prin care să fie încasat de la bugetul de stat în beneficiul său prejudiciul moral în mărime de 10 000 000 lei şi prejudiciul material în mărime de 824266 lei. În motivarea cererii de recurs Procop Alexandru a indicat că instanţa de apel corect a constatat că în urma tragerii ilegale la răspundere penală i-a fost cauzat prejudiciu material sub forma salariului ratat, însă eronat a calculat cuantumul acestuia fără a ţine cont de vechimea în muncă, gradul special şi alţi indicatori.

Salariul ratat pentru perioada din luna martie 2002 până în luna ianuarie 2013 constituie suma de 367648 lei, inflaţia este de 124,2 %, iar suma totală a prejudiciului material este de 824266 lei. Instanţa de apel a omis să ia în calcul îndemnizaţia anuală în mărime de un salariu pentru fiecare an. La 12 martie 2014 Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. În motivarea cererii de recurs Ministerul Finanţelor a indicat că instanţele de judecată au aplicat şi interpretat eronat normele de drept material, nu au constatat circumstanţele esenţiale ale pricinii.

Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău eronat a încasat suma prejudiciului material şi moral de la bugetul Ministerului Finanţelor şi nu de la bugetul de stat, iar Curtea de 4 Apel Chişinău neîntemeiat a menţinut hotărârea primei instanţe în partea încasării prejudiciului moral. La materialele pricinii nu sunt anexate probe care ar confirma suportarea prejudiciului moral de către Procop Alexandru. Lui Procop Alexandru i-a fost aplicată cea mai blândă măsură de reprimare - obligaţia de a nu părăsi localitatea, care în principiu nu afectează libertatea persoanei. Procop Alexandru a fost amnistiat în baza a două legi şi i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unităţi convenţionale, fapt ce denotă intenţia instanţei de judecată de a numi o pedeapsă echitabilă în raport cu fapta sancţionată de lege şi în coroborare cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Nu a fost constatată existenţa legăturii de cauzalitate între începerea urmării penale şi concedierea lui Procop Alexandru pe motivul reducerii statelor de personal. Instanţa de apel eronat a încasat salariul ratat pe perioada de 10 ani, deoarece urma a fi calculat pentru 1 an 3 luni şi 23 zile, adică din momentul emiterii ordinului Departamentului Tehnologii Informaţionale nr. 22 ef. din 04 martie 2002 de destituire a lui Procop Alexandru din funcţie până la 27 iunie 2003 când a fost emis ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 234 ef., prin care Procop Alexandru a fost concediat din organele afacerilor interne pe motivul reducerii statelor de personal. Suma de 8000 lei încasată de instanţele judecătoreşti cu titlu de cheltuieli de judecată nu este rezonabilă şi nu este justificată prin probe.

În decizia instanţei de apel se face referire la apelul declarat de Procuratura Generală, însă în dispozitivul acesteia se menţionează doar despre apelurile declarate de Procop Alexandru şi Ministerul Finanţelor. Prin procura din 05 iunie 2013 Călugăreanu Vitalie a fost împuternicit de Procuratura Generală să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească. La 12 martie 2014 reprezentantul Călugăreanu Vitalie a declarat recurs în interesele Procuraturii Generale împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii la rejudecare.

În motivarea cererii de recurs reprezentantul Călugăreanu Vitalie a indicat că instanţa de apel eronat a constatat că Procop Alexandru a fost lezat în drepturile sale, în condiţiile în care la materialele pricinii nu este încheierea judecătorului de instrucţie prin care să fie declarate ilegale acţiunile organului de urmărire penală. Existenţa actului juridic de achitare nu denotă faptul că organul de urmărire penală a admis careva acţiuni ilicite, or, scopul urmăririi penale este colectarea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii şi identificarea făptuitorului. Instanţa de apel nu a explicat calculul matematic de recuperare a prejudiciului material, ci doar a enumerat criterii de determinare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, fără a motiva în acest sens.

Curtea de Apel Chişinău nu a constatat existenţa legăturii de cauzalitate între începerea urmăririi penale şi concedierea lui Procop Alexandru pe motivul reducerii statelor de personal. Procop Alexandru nu a fost lipsit de posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 5 În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Prin referinţa depusă la 01 aprilie 2014 Procop Alexandru a solicitat respingerea recursurilor declarate Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală şi admiterea recursului său. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ prin încheierea din 16 aprilie 2014 a considerat recursurile admisibile fără a prejudicia fondul şi a dispus judecarea acestora de către completul din 5 judecători. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecând recursurile declarate în limitele invocate pe baza materialelor din dosar şi a referinţei depuse de Procop Alexandru, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acestea sunt depuse în termen, întemeiate şi care urmează a fi admise cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe şi cu emiterea unei noi hotărâri de admitere parţială a acţiunii din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa lui Procop Alexandru, Ministerul Finanţelor şi Procuraturii Generale copia deciziei din 19 decembrie 2013 la 02 ianuarie 2014(f.d. 243, vol. 2). Prin urmare, recursurile declarate la 10 februarie 2014 şi 12 martie 2014 sunt considerate depuse în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Din actele pricinii rezultă că prin ordonanţa Procuraturii raionului Orhei din 25 februarie 2002 Procop Alexandru a fost destituit din funcţia de inspector de stat auto al SJEET Orhei, în legătură cu învinuirea în comiterea infracţiunilor prevăzute la art. 209 alin. (1), art. 189 alin. (2), art. 184 alin. (2), art. 17, art. 209 alin. (2) Codul penal în redacţia legii din 24 martie 1961 (f.d.

37, vol. II). Prin ordinul Departamentului Tehnologii Informaţionale nr. 22 ef. din 04 martie 2002 Procop Alexandru a fost destituit din funcţie. Prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 234 ef. din 27 iunie 2003 Procop Alexandru a fost concediat pe motivul reducerii statelor de personal (f.d.

54, vol. I). Prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 26 iunie 2003, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 aprilie 2004 şi hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 25 octombrie 2004, Procop Alexandru a fost condamnat în baza art. 209 alin. (1), art. 189 alin. (2), art. 17, art. 209, art. 15, art. 17 Codul penal şi conform art. 2 Legea 6 privind amnistia în legătură cu aniversarea a V-a de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova nr. 562-XIV din 29 iulie 1999 a fost absolvit de pedeapsa stabilită în baza art. 209 alin. (1), art.17, art.15 şi art. 209 alin. (2) Codul penal şi în baza art. 189 alin. (2) Codul penal a fost condamnat la trei ani privaţiune de libertate cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii legate cu activitatea administrativă de dispoziţie pe un termen de 2 ani şi conform art. 2 Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a X-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova nr. 420-XV din 26 iulie 2001 a fost absolvit de pedeapsa stabilită, iar în baza art. 184 alin. (2) Codul penal i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii ce ţin de activitatea administrativă de dispoziţie pe termen de 1 an(f.d.

72-82, vol. II). Prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 25 mai 2007, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 februarie 2010 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 ianuarie 2011, sentinţa Judecătoriei Orhei din 26 iunie 2003 în partea învinuirii lui Procop Alexandru pe art. 209 alin. (1), art. 189 alin. (2), art. 184 alin. (2), art. 17, art. 209, art. 15, art. 17, art. 209 alin. (2) Codul penal în redacţia legii din 24 martie 1961 a fost anulată; Procop Alexandru pe art. 209 alin. (1), art. 189 alin. (2), art. 184 alin. (2), art. 17, art. 209, art. 15, art. 17, art. 209 alin. (2) Codul penal în redacţia legii din 24 martie 1961 a fost achitat şi organele financiare au fost obligate să restituie lui Procop Alexandru amenda stabilită prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 26 iunie 2003 (f.d.

22- 27, 16-21, 6-15, vol. II). Procop Alexandru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral. Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iulie 2013 s-a admis parţial cerere de chemare în judecată a lui Procop Alexandru şi s-a încasat din contul Ministerul Finanţelor, ca gestionar al bugetului de stat, în beneficiul lui Procop Alexandru cu titlu de prejudiciu material suma de 8000 lei şi cu titlu de prejudiciu moral suma de 5000 lei.

Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 19 decembrie 2013, rectificată prin încheierea din 29 mai 2014, a respins apelurile declarate de Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală, a admis apelul declarat de Procop Alexandru, a casat hotărârea primei instanţe în partea respingerii pretenţiilor de încasare a prejudiciului material şi a emis în partea dată o hotărâre nouă prin care a încasat de la bugetul de stat în beneficiul lui Procop Alexandru suma de 322824,40 lei cu titlu de prejudiciu material, în rest hotărârea fiind menţinută. Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că Curtea de Apel Chişinău şi Judecătoria Rîşcani mun.

Chişinău au aplicat eronat normele de drept material.

Prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 26 iunie 2003, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 20 aprilie 2004 şi hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie din 25 octombrie 2004, Procop Alexandru a fost condamnat pe mai multe capete de acuzare, însă conform art. 2 Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a V-a de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova nr. 562-XIV din 29 iulie 1999 a fost absolvit de pedeapsa stabilită în baza art. 209 alin. (1), art. 17, art. 15 şi art.209 alin. (2) Codul penal, în baza art. 189 alin. (2) Codul penal a fost condamnat la trei ani privaţiune de libertate cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii legate cu activitatea 7 administrativă de dispoziţie pe un termen de 2 ani şi conform art. 2 Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a X-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova nr. 420-XV din 26 iulie 2001 a fost absolvit de pedeapsa stabilită, iar în baza art. 184 alin. (2) Codul penal s-a stabilit amendă în mărime de 600 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii ce ţin de activitatea administrativă de dispoziţie pe termen de 1 an.

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală. Conform art. 6 lit. a) Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare.

Conform art. 11 Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luându-se în considerare: gravitatea infracţiunii de a cărei săvârşire a fost învinuită persoana respectivă; caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; rezonanţa pe care a avut-o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

Conform art. 1422 alin. (3) Codul civil, reparaţia prejudiciului moral se face şi în lipsa vinovăţiei autorului, faptei ilicite în cazul în care prejudiciul este cauzat prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a arestului preventiv sau a declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii şi în alte cazuri prevăzute de lege.

Conform art. 1423 alin. (1) şi (2) Codul civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate, caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luând în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. Instanţa de judecată va determina mărimea compensaţiei şi în baza criteriilor specificate la art.219 alin.(4) din Codul de procedură penală.

8 În toate cazurile, instanţa de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. Conform art. 219 alin. (4) Codul de procedură penală, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanţa de judecată ia în considerare suferinţele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranţei în viaţă, pierderea onoarei prin defăimare, suferinţele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc. În aceste condiţii se atestă că lui Procop Alexandru prin tragerea ilegală la răspundere penală i-au fost cauzat un prejudiciu moral care urmează a fi recuperat.

Având în vedere că Procop Alexandru nu a fost condamnat la privaţiune de libertate şi i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de amendă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţiei consideră că suma de 5000 lei este o sumă rezonabilă şi echitabilă în raport cu suferinţele suportate prin tragerea ilegală la răspundere penală. Or, pronunţând actele judecătoreşti de achitare instanţele judecătoreşti au compensat parţial suferinţele lui Procop Alexandru, iar suma de 10 000 000 lei solicitată este exagerată în raport cu retrăirile suportate.

Conform art. 13 alin. (1) Lege privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, repararea prejudiciului specificat la art.7 lit.a), c)-g) şi în capitolul III se efectuează din contul bugetului de stat, iar în cazul cînd prejudiciul a fost cauzat de organul de urmărire penală întreţinut din bugetul local - din contul acestui buget. Prejudiciul material şi moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenţionale de către alte organe decât instanţa de judecată se repară de către aceste organe. În corespundere cu norma de drept citată, de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor urmează a fi încasată în beneficiul lui Procop Alexandru suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală.

Articolul 7 lit. a) Lege privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XII din 25 februarie 1998 prevede că în cazurile menţionate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie salariul şi alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existenţă, de care a fost privată în urma acţiunilor ilicite. Prin ordonanţa Procuraturii raionului Orhei din 25 februarie 2002 Procop Alexandru a fost destituit din funcţia de inspector de stat auto al SJEET Orhei, în legătură cu învinuirea în comiterea infracţiunilor prevăzute la art. 209 alin. (1), art. 189 alin. (2), art. 184 alin. (2), art. 17, art. 209 alin. (2) Codul penal în redacţia legii din 24 martie 1961 (f.d.

37, vol. II). Prin ordinul Departamentului Tehnologii Informaţionale nr. 22 ef. din 04 martie 2002 Procop Alexandru a fost destituit din funcţie. Prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 234 ef. din 27 iunie 2003 Procop Alexandru a fost concediat pe motivul reducerii statelor de personal (f.d. 54, vol. I). Aşadar, timpul în care Procop Alexandru a fost privat de salariu în urma acţiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală cuprinde perioada de la 04 martie 2002 până la 27 iunie 2003, adică 15 luni 23 zile. 9 Din nota informativă de la 11 decembrie 2013 nr. 01/1810 prezentată de Ministerul Tehnologiilor Informaţionale rezultă că lui Procop Alexandru până la destituirea din funcţie i-a fost calculat salariul pe ultimele trei luni în mărime de 1102,50 lei, în mărime de 1102, 50 lei şi 1032,05 lei.(f.d.

215, vol. II) Prin urmare, salariul mediu a lui Procop Alexandru la momentul destituirii era de 1079,16 lei lunar. Lui Procop Alexandru urmează să i se compenseze salariul pentru 15 luni 23 zile şi constituie suma de 17266,66 lei, având în vedere perioada de la 04 martie 2002 până la 27 iunie 2003. Conform art. 8 alin. (1) Lege privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, cuantumul sumelor de compensare a prejudiciului, prevăzute la art.7 lit.a), se calculează pornindu-se de la câştigul mediu lunar al persoanei fizice la momentul cauzării prejudiciului, cu aplicarea coeficientului de inflaţie.

Din certificatul Direcţiei pentru Statistică rezultă că rata inflaţiei pentru perioada de la 01 martie 2002 până la 01 martie 2013 constituie 124,2%. Nivelul inflaţiei aplicat la salariul în mărime de 17266,66 lei constituie suma de 21445,19 lei şi deci suma totală ce urmează a fi încasată de la bugetul de stat în beneficiul lui Procop Alexandru cu titlu de salariu neprimit este de 38711,85 lei. Prima instanţă nu a ţinut cont de aceste prevederi legale şi incorect a respins pretenţiile lui Procop Alexandru de încasare a salariului de care acesta a fost privat în rezultatul destituirii ilegale din funcţie prin ordonanţa Procuraturii raionului Orhei.

Curtea de Apel Chişinău contrar art. 7 lit. a) Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XII din 25 februarie 1998 a încasat de la bugetul de stat în beneficiul lui Procop Alexandru salariul de la 27 iunie 2003 până la 01 martie 2013. Din aceste motive, ambele hotărâri judecătoreşti în partea pretenţiilor lui Procop Alexandru cu privire la repararea prejudiciului material cu titlu de salariu necesită să fie casate cu emiterea unei noi hotărâri de admitere parţială a acestor pretenţii şi de încasare de la bugetul de stat în beneficiul lui Procop Alexandru a sumei de 38711,85 lei cu titlu de salariu neprimit.

Argumentele lui Procop Alexandru că de la bugetul de stat trebuie să-i fie încasat salariul pe perioada de la 01 martie 2002 până la 01 martie 2013 nu au suport legal. În rezultatul acţiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală Procop Alexandru a fost privat ilegal de posibilitatea de a munci numai o perioadă de 15 luni 23 zile, adică de la 04 martie 2002 până la 27 iunie 2003 când a fost concediat din organele afacerilor interne prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 234 ef. pe motivul reducerii statelor de personal. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 01 februarie 2013 şi hotărârea suplimentară din 06 august 2013, a fost anulat ordinul Departamentului Tehnologii Informaţionale nr. 22 ef.

din 04 martie 2002 cu privire la destituirea din funcţie a lui Procop Alexandru în legătură cu intervenirea circumstanţelor de achitare pe dosarele penale şi ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 234 ef. din 27 iunie 2003 cu privire la concedierea lui Procop Alexandru din organele afacerilor interne pe motivul reducerii statelor de personal, ca fiind ilegal. 10 S-a restabilit Procop Alexandru în organele afacerilor interne în funcţia pe care o ocupa până la concediere sau într-o funcţie echivalentă cu cea deţinută până la destituirea din funcţie la 04 martie 2002 (f.d. 200-201, 202-204, vol. II). Prin decizia Curţi de Apel Chişinău din 31 octombrie 2013 a fost admis apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, s-a casat hotărârea Judecătoriei Orhei din 01 februarie 2013 în partea anulării ordinului Departamentului Tehnologiilor Informaţionale nr. 22 ef.

din 04 martie 2002 şi s-a emis în partea dată hotărâre nouă de respingere a acţiunii ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripţie, în rest hotărârea fiind menţinută (f.d. 210-213, vol. II). Curtea Supremă de Justiţie prin încheierea din 20 februarie 2014 a considerat recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne inadmisibil. În conformitate cu art. 123 alin. (2) Codul de procedură civilă, faptele stabilite printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă într-o pricină civilă soluţionată anterior în instanţă de drept comun sau în instanţă specializată sunt obligatorii pentru instanţa care judecă pricina şi nu se cer a fi dovedite din nou şi nici nu pot fi contestate la judecarea unei alte pricini civile la care participă aceleaşi persoane.

Aşadar, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile s-a constatat că Procop Alexandru la 27 iunie 2003 a fost concediat ilegal de către Ministerul Afacerilor Interne în legătură cu reducerea statelor de personal, dar nu în rezultatul tragerii ilegale la răspunderea penală. Răspunderea angajatorului pentru concedierea ilicită a salariatului este reglementată de Codul muncii, dar nu de Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XII din 25 februarie 1998. Prin urmare, statului nu-i poate fi imputată responsabilitatea pentru concedierea ilegală a lui Procop Alexandru de către Ministerul Afacerilor Interne.

Or, conform pct. 3 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 778 din 27 noiembrie 2009, Ministerul este persoană juridică de drept public, cu sediul în municipiul Chişinău, dispune de denumirea sa în limba de stat, de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, de conturi trezoreriale, precum şi de alte atribute specifice autorităţilor publice, stabilite în legislaţie. Prin urmare, pretenţiile lui Procop Alexandru cu privire la încasarea salariului pentru perioada de după 27 iunie 2003 de la bugetul de stat necesită să fie respinse ca fiind îndreptate împotriva pârâtului necorespunzător..

Prin sentinţa Judecătoriei Militare din 17 decembrie 2003, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2004 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 mai 2004, Procop Alexandru a fost achitat pe art. 117 alin.(2) Codul penal în redacţia Legii din 24 martie 1961, pe motivul că nu s-a constatat existenţa faptei infracţionale (f.d.33-34, 35, 36, vol. II). Prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 27 decembrie 2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 martie 2005 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 iunie 2005, Procop Alexandru a fost achitat pe art. 152 alin. (1) Codul penal, pe motivul că fapta nu a fost comisă de către dânsul (f.d. 29-30, 32, vol. II).

Conform art. 5 alin. (2) Lege nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, cererea de chemare în judecată privind 11 repararea prejudiciului se depune în termen de 3 ani de la data apariţiei dreptului la repararea prejudiciului. Conform art. 267 alin. (1) Codul civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţă de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. Articolul 271 Codul civil prevede că acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă până la încheierea dezbaterilor în fond.

În apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului. Procop Alexandru a depus cerere de chemare în judecată privind repararea prejudiciului cauzat prin tragerea ilegală la răspundere penală la 06 martie 2012. Ministerul Finanţelor în referinţa depusă a invocat tardivitatea cererii de chemare în judecată în partea valorificării drepturilor ce decurg din sentinţele de achitare a Judecătoriei Militare din 17 decembrie 2003 şi a Judecătoriei Orhei din 27 decembrie 2004 (f.d. 125-126, vol. II).

În corespundere cu normele de drept citate, pretenţiile lui Procop Alexandru cu privire la repararea prejudiciului material şi moral ce decurg din sentinţele de achitare a Judecătoriei Militare din 17 decembrie 2003, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2004 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 mai 2004 şi a Judecătoriei Orhei din 27 decembrie 2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 martie 2005 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 iunie 2005, urmează a f respinse ca fiind depuse cu omiterea termenului de prescripţie. Conform art. 7 lit. e) Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti nr. 1545-XII din 25 februarie 1998, în cazurile menţionate la art.3, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie sumele plătite de ea pentru asistenţa juridică.

Prin chitanţele nr. 004752 din 26 iunie 2004, nr. 004768 din 02 martie 2008, nr. 004762 din 12 octombrie 2004, ordinele de plată seria DH nr. 648444 din 23 februarie 2011, seria DH nr. 648323 din 11 februarie 2008, seria DH nr. 648440 din ianuarie 2011, seria DH nr. 648353 din 26 august 2009 şi seria DH nr. 648351 din 14 iulie 2009 se confirmă achitarea de către Procop Alexandru a sumelor de 2000 lei, 1000 lei, 2000 lei, 1000 lei, 1000 lei, 1000 lei, 1000 lei şi 1000 lei pentru acordarea asistenţei juridice.(f.d. 105-112, vol. II). Având în vedere că sentinţa Judecătoriei Orhei din 26 iunie 2003 a fost menţinută de către Curtea Supremă de Justiţie prin decizia din 20 aprilie 2004, instanţa de recurs constată că cheltuielile de asistenţă juridică, confirmate prin chitanţa nr. 004752 din 26 iunie 2004, suportate ulterior emiterii acestei deciziei, sunt nejustificate şi urmează a fi respinse ca neîntemeiate.

Prin urmare, de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor urmează să fie încasat în beneficiul lui Procop Alexandru prejudiciul material sub forma sumelor plătite pentru asistenţă juridică în mărime de 8000 lei, iar în rest de a respinge aceste pretenţii ca fiind neconfirmate. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău şi Curtea de Apel Chişinău au aplicat eronat normele de drept material, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de Procop Alexandru, 12 Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 11 iulie 2013 şi de a emite o nouă hotărâre de admitere parţială a acţiunii, prin care să fie încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Procop Alexandru prejudiciul moral în mărime de 5000 lei, prejudiciul material cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 8000 lei şi cu titlu de salariu de care a fost privat în urma acţiunilor ilegale ale organelor de urmărire penale în mărime de 38711,85 lei, iar în rest de a respinge pretenţiile lui Procop Alexandru. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admit recursurile declarate de către Procop Alexandru, Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iulie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procop Alexandru împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la recuperarea prejudiciului material, moral şi compensarea cheltuielilor de judecată, şi se emite o nouă hotărâre prin care: Se admite parţial cererea de chemare în judecată depusă de Procop Alexandru împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la recuperarea prejudiciului material, moral şi compensarea cheltuielilor de judecată.

Se încasează de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Procop Alexandru suma de 5000 (cinci) lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 8000 lei cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică şi suma de 38711,85 lei cu titlu de salariu de care a fost privat în urma acţiunilor ilegale ale organelor de urmărire penală. În rest pretenţiile lui Procop Alexandru se resping. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Sveatoslav Moldovan Judecătorii: Vera Macinskaia Ala Cobăneanu Oleg Sternioală Dumitru Mardari 13