2ra-1761/14 — Împărţirea bunului imobil pe cote-părţi şi încasarea sultei

Prima instanţă: L. Holeviţcaia dosarul nr. 2ra-1761/14 Instanţa de apel: V. Pruteanu, M. Guzun şi Iu. Cimpoi DECIZIE 18 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Nicolae Clima, Ala Cobăneanu, Vera Macinskaia şi Sveatoslav Moldovan examinînd recursul declarat de către Cujba Ludmila în interesele sale şi ale fiicei minore Cujba Violeta, de către Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cujba Ludmila în interesele sale şi ale fiicei minore Cujba Violeta, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru împotriva lui Cujba Aurel cu privire la împărţirea apartamentului proprietate comună pe cote-părţi şi încasarea din contul său în beneficiul pîrîtului a sultei în schimbul cotei-părţi din imobil, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013, prin care s-a respins apelul declarat de Cujba Ludmila în interesele sale şi ale fiicei minore Cujba Violeta, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 19 septembrie 2013 c o n s t a t ă La 08 iulie 2013 Cujba Ludmila în interesele sale şi ale fiicei minore Cujba Violeta, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Cujba Aurel cu privire la împărţirea apartamentului proprietate comună pe cote-părţi şi încasarea din contul său în beneficiul pîrîtului a sultei în schimbul cotei-părţi din imobil. În motivarea acţiunii reclamanţii Cujba Ludmila, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru au menţionat că prima s-a aflat în relaţii de căsătorie cu Aurel Cujbă şi din căsătorie la 14 martie 1995 a născut fiica Eugenia, iar la 06 septembrie 1998 fiica Violeta. La 13 ianuarie 2004 împreună cu fiicele Cujba Violeta, Cujba Eugenia, Colesnic Alexandru şi soţul Cujba Aurel în baza contractului de vânzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată au privatizat apartamentul nr. 47 din str. Studenţilor, 8, comuna Stăuceni mun.

Chişinău, devenind fiecare proprietari a cîte 1/5 cotă-parte din imobil. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 08 august 2012 căsătoria a fost desfăcută. În timpul căsătoriei a fost supusă împreună cu copiii violenţei fizice şi psihice din partea pîrîtului Cujba Aurel, ceea ce face imposibilă convieţuirea în acelaşi apartament. Pentru violenţă şi acţiuni ilegale Cujba Aurel prin sentinţa Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 05 noiembrie 2012, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2013 a fost condamnat în baza art. 201/1 alin. (2) lit. a) şi art.155 Codul penal la un an de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Pîrîtul a fost eliberat din detenţie şi consideră că convieţuirea lor împreună este imposibilă, bunul imobil reprezintă proprietate comună pe cote-părţi indivizibilă, nu este partajabil în natură şi pentru a evita eventuale agresiuni din partea lui Cujba Aurel apartamentul urmează a fi împărţit prin atribuirea întregului bun reclamanţilor. De la Cujba Ludmila în beneficiul lui Cujba Aurel urmează a fi încasată sultă în mărime de 59529,6 lei, ceea ce reprezintă echivalentul a 1/5 cote-părţi a acestuia din apartamentul nr. 47 str. Studenţilor, 8, comuna Stăuceni mun. Chişinău. Cer Cujba Ludmila în interesele sale şi ale fiicei minore Cujba Violeta, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru împărţirea apartamentului nr. 47 din str. Studenţilor, 8, comuna Stăuceni mun.

Chişinău proprietate comună pe cote-părţi, prin atribuirea cotei părţi ideale de 2/5 Ludmilei 1 Cujba, 1/5 cotă-parte ideală Violetei Cujba, 1/5 cotă-parte ideală Eugeniei Cujba şi 1/5 cotă-parte ideală lui Colesnic Alexandru, iar în beneficiul pîrîtului Cujba Aurel în schimbul cotei-părţi ideale de 1/5 de încasat contravaloarea cadastrală a acesteia în sumă de 59 529,6 lei de la Cujba Ludmila. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 septembrie 2013 acţiunea a respinsă (f. d. 58, 61-61 verso). Prima instanţă a motivat hotărîrea că Aurel Cujba nu poate fi lipsit de dreptul său de proprietate pentru acţiunile violente întreprinse în adresa reclamanţilor, pentru care şi-a ispăşit pedeapsa în penitenciar.

Pentru alte eventuale acţiuni ilegale acesta poate fi sancţionat contravenţional sau penal şi nicidecum deposedat de proprietate. La 16 octombrie 2013 Cujba Ludmila în interesele sale şi ale fiicei minore Cujba Violeta, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru au declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe (f. d. 64- 69). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 apelul a fost respins, iar hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 septembrie 2013 menţinută (f. d. 81-85). Instanţa de apel a motivat decizia că intimatul Cujba Aurel nu poate fi privat de cota sa parte din imobil în schimbul unei sulte fără acordul său. La 24 martie 2014 Cujba Ludmila în interesele sale şi ale fiicei minore Cujba Violeta, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru au contestat cu recurs decizia instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea cererii de recurs Cujba Ludmila, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru au relevat că instanţele de judecată au interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, nu au ţinut cont de faptul că prin incendierea anterior de către intimat a apartamentului şi acţiunile sale ilegale le este lezat şi dreptul lor de proprietate. Cujba Aurel este agresiv şi convieţuirea împreună în acelaşi apartament este imposibilă. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie prin încheierea din 11 iunie 2014 a considerat recursul admisibil, fără a prejudicia fondul pricinii. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) şi art. 444 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul declarat se judecă în limitele invocate şi în baza referinţei depuse de către intimat fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Verificând argumentele invocate de Cujba Ludmila în interesele sale şi ale fiicei minore Cujba Violeta, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 şi restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel în alt complet de judecători din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei motivate la 24 ianuarie 2014 (f. d. 86). La dosar nu sunt probe care ar confirma data recepţionării de către recurenţi a deciziei motivate. Prin urmare, recursul declarat de Cujba Ludmila în interesele sale şi ale fiicei minore Cujba Violeta, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru la 17 martie 2014 este depus în termen. 2 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din actele pricinii rezultă că în temeiul contractului de vînzare-cumpărare, transmitere- primire a locuinţei în proprietate privată din 13 ianuarie 2004 Cujba Ludmila, Cujba Violeta, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru au devenit proprietari a cîte 1/5 cotă-parte ideală din apartamentul nr. 47 str. Studenţilor, 8, comuna Stăuceni mun. Chişinău (f. d. 13-15). Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău prin încheierea din 07 martie 2012 a admis cererea Procuraturii sectorului Rîşcani mun. Chişinău şi a emis ordonanţa de protecţie pe termen de 3 luni în privinţa Ludmilei Cujba, Eugeniei Cujba şi Violetei Cujba prin obligarea lui Cujba Aurel de a sta departe de locul aflării victimelor şi interdicţia de a intra în apartamentul nr. 47 str. Studenţilor, 8, comuna Stăuceni mun.

Chişinău, pentru aplicarea faţă de membrii familiei a violenţei fizice, psihice şi deteriorarea bunurilor din casă (f. d. 24-28 verso). Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului sectorul Rîşcani mun. Chişinău a emis avizul prin care a constatat că Aurel Cujba se caracterizează negativ, deoarece a comis acte de violenţă în familie şi a recomandat stabilirea domiciliului copiilor Cujba Eugenia şi Cujba Violeta cu mama Cujba Ludmila (f. d. 30-31). Departamentul Pompieri şi Salvatori sectorul Rîşcani mun. Chişinău a Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a constatat că la 12 iunie 2012 în apartamentul nr. 47 str. Studenţilor, 8, comuna Stăuceni mun. Chişinău a avut loc incendiu (f. d. 32-33).

Prin raportul de expertiză nr. 431 din 15 martie 2013, întocmit de Centrul Naţional de Expertize Judiciare la 18 martie 2013 s-a constatat că în apartamentul nr. 47 str. Studenţilor, 8, comuna Stăuceni mun. Chişinău în rezultatul incendiului produs la 12 iunie 2012 au avut de suferit toate încăperile interioare şi pentru lichidarea deteriorărilor de pe urma incendiului este necesar de a efectua lucrări de reparaţie în sumă de 23 766 lei (f. d. 34-36). Prin ordonanţele Procuraturii sectorului Rîşcani mun. Chişinău din 30 august 2012 s-a stabilit că incendiul a fost provocat de Cujba Aurel, însă deoarece fapta acestuia nu întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii s-a refuzat în pornirea urmăririi penale pe art. 197 alin. (2) Codul penal şi s-a dispus tragerea acestuia la răspundere contravenţională în baza art. 104 Codul contravenţional cu aplicarea amenzii în mărime de 1 000 lei (f. d. 38-40).

Prin certificatul de divorţ din 22 august 2012 se atestă că la 08 august 2012 căsătoria dintre Cujba Ludmila şi Cujba Aurel a fost desfăcută (f. d. 11). Prin sentinţa judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 05 noiembrie 2012, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 martie 2013, Cujba Aurel a fost recunoscut vinovat şi condamnat la privaţiune de libertate pe termen de un an cu executare pentru comiterea infracţiunilor de violenţă în familie şi de ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii (f. d. 22-23). La 08 iulie 2013 Cujba Ludmila în interesele sale şi ale fiicei minore Cujba Violeta, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru au depus prezenta cerere de chemare în judecată (f. d. 3-6).

Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău prin hotărîrea din 19 septembrie 2013 a respins acţiunea, motivînd că Aurel Cujba nu poate fi lipsit de dreptul său de proprietate pentru acţiunile violente întreprinse în adresa reclamanţilor, deoarece acesta poate fi sancţionat contravenţional sau penal şi nicidecum deposedat de proprietate (f. d. 61-61 verso). Curtea de Apel Chişinău a fost de acord cu soluţia primei instanţe (f. d. 82-85). Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă şi instanţa de apel au interpretat eronat normele de drept material. Conform art. 361 alin. (2) lit. a) Codul civil, dacă bunul proprietate comună pe cote-părţi este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărţirea se face prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor.

Conform art. 291 alin. (2) Codul civil, este indivizibil bunul ale cărui părţi, în urma divizării, pierd calităţile şi destinaţia lui. 3 Conform art. 42 Codul cu privire la locuinţe, norma spaţiului locativ se stabileşte în mărimea de nouă metri pătraţi pentru fiecare persoană. Printr-o hotărîre a Sovietului Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti pentru unele oraşe poate fi stabilită o normă mai mare a spaţiului locativ. Potrivit datelor reflectate în contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 13 ianuarie 2004 încheiat în privinţa apartamentului nr. 47 str. Studenţilor, 8, comuna Stăuceni mun.

Chişinău, suprafaţa locativă a acestuia este de 31,2 m. p. Echivalentul cotei-părţi de 1/5 din suprafaţa totală locativă de 31,2 m. p. a apartamentului constituie 6,24 m. p. Aşadar, ţinînd cont de prevederile legale relevante stabilite la art. 42 Codul cu privire la locuinţe care prevede că norma spaţiului locativ se stabileşte în mărimea de nouă metri pătraţi pentru fiecare persoană, bunul imobil în litigiu nu este comod partajabil şi cota-parte de 1/5 a lui Cujba Aurel poate fi atribuită unuia din coproprietari, şi anume Ludmilei Cujba, contra unei sulte. La atribuirea cotei-părţi unui coproprietar, instanţa de judecată urmează să ia în calcul comportamentul lui Cujba Aurel, imposibilitatea convieţuirii împreună de mai departe şi scopul pe care îl urmăreşte reclamanta în prezentul litigiu.

Or, cota-parte de 1/5 a lui Cujba Aurel reprezintă o suprafaţă neesenţială din imobil în raport cu prevederile legale pertinente cazului şi atribuirea acestei cote-părţi reclamantei contra unei sulte ar urmări scopul de a evita alte eventuale consecinţe mai grave ce ar atenta în primul rînd la viaţa şi sănătatea celorlalţi coproprietari, precum şi la violarea dreptului de proprietate, la integritatea şi siguranţa bunurilor. Din actele pricinii rezultă că Cujba Aurel anterior a agresat fizic reclamanta Cujba Ludmila, provocîndu-i leziuni corporale, însoţite de ameninţări, fapte care au avut loc în prezenţa copiilor minori Cujba Eugenia şi Cujba Violeta (f. d. 22, 24-28). Pentru faptele comise Cujba Aurel a ispăşit pedeapsa cu închisoare pentru comiterea infracţiunilor de violenţă în familie şi de ameninţarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii.

Prima instanţă şi instanţa de apel nu au ţinut cont de faptul că ispăşind pedeapsa penală Cujba Aurel nu şi-a corectat comportamentul şi revenind din locurile de detenţie, la 12 iunie 2012 a incendiat apartamentul în care locuiesc reclamanţii, l-a deteriorat împreună cu bunurile personale ale acestora, cauzîndu-le prejudiciu material estimat la suma de 23 766 lei (f. d. 32-36). Afirmaţiile instanţelor de judecată că pentru acţiunile sale ilegale Cujba Aurel urmează să poarte răspundere contravenţională sau penală fără ca acesta să fie privat de proprietate contra unei sulte, combat obligaţiile pozitive ale statului în sensul art. 3 şi 8 Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale de a lua toate măsurile necesare pentru a proteja victimele violenţelor în familie.

În acest sens, articolul 3 şi 8 din Convenţie în textele sale relevante prevăd că nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în executarea acestui drept decît în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, este necesară pentru securitatea naţională, siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protecţia drepturilor şi libertăţilor altora.

În hotărîrea adoptată la 28 mai 2013, devenită definitivă din 28 august 2013 în cauza Eremia contra Republicii Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că articolul 1 din Convenţie, coroborat cu articolul 3, impune Statelor obligaţii pozitive pentru a asigura că indivizii aflaţi sub jurisdicţia lor sunt protejaţi împotriva tuturor formelor de rele tratamente, interzise de articolul 3, inclusiv dacă un astfel de tratament este administrat de persoane private.

Această obligaţie trebuie să includă protecţie eficientă de, inter alia, un individ sau indivizi identificaţi de la actele ilegale al unui terţ, precum şi măsuri rezonabile pentru a preveni maltratarea de care autorităţile au ştiut sau trebuiau să ştie (a se vedea § 49). 4 În aceeaşi hotărîre, Curtea a relevat în § 52, 54 şi 66 că imixtiunea de către autorităţi în viaţa privată şi viaţa de familie poate deveni necesară în vederea ocrotirii sănătăţii şi drepturilor unei persoane sau să prevină acţiunile ilegale în anumite circumstanţe (a se vedea Opuz, citat supra, §144). În cele din urmă, Statele trebuie să menţină şi să aplice în practică un cadru legal corespunzător, care acordă protecţie împotriva acţiunilor de violenţă din partea persoanelor private.

Mai mult, frica de actele de violenţă ulterioară era suficient de serioasă pentru a implica suferinţă şi anxietate care evoluează într-un tratament inuman în sensul articolului 3 din Convenţie. Pentru ignorarea de către Stat a circumstanţelor descrise, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat violarea art. 3 din Convenţie. În continuare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că reclamanţi în cererea de chemare în judecată sunt şi fiicele Cujba Eugenia şi Cujba Violeta, care potrivit actelor pricinii au fost prezente la maltratările şi violenţa fizică aplicată de către Cujba Aurel în adresa Ludmilei Cujba, iar prin incendierea de către agresor a apartamentului în care locuiesc cu toţii, le-au fost deteriorate şi bunurile personale ale acestora.

Acestei situaţii sunt direct aplicabile prevederile art. 8 Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale citate supra, care garantează respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei, precum şi admite amestecul unei autorităţi publice în executarea acestui drept în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă constituie o măsură care, este necesară pentru (…) apărarea ordinii şi prevenirea faptelor penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protecţia drepturilor şi libertăţilor altora. Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Eremia contra Republicii Moldova a relevat că starea psihologică a reclamantelor a fost afectată negativ prin asistarea repetată la violenţa aplicată de tatăl lor asupra mamei în familie.

În opinia Curţii, acest lucru conduce la o ingerinţă în dreptul la respectarea vieţii private a reclamantelor şi respectarea dreptului lor la domiciliu în sensul articolului 8 din Convenţie (a se vedea § 74). Cu referire la îndeplinirea de către Stat a obligaţiilor sale pozitive, Curtea în § 78 din aceeaşi hotărîre a reiterat că pentru a respecta acest principiu de către Stat urmau a fi întreprinse acţiuni suficiente pentru a preveni repetarea comportamentului agresorului.

Raportînd aprecierile Curţii Europene a Drepturilor Omului la prezentul litigiu, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie atestă că pentru aplicarea în practică a unui cadru legal corespunzător, care să acorde protecţie reclamanţilor din prezenta cerere de chemare în judecată împotriva acţiunilor, inclusiv viitoare posibile de violenţă din partea lui Cujba Aurel, este necesar de aplicat toate prevederile legale ce ar contribui la atingerea acestui rezultat, şi nu doar cele reglementate de legi speciale cu privire la combaterea violenţei în familie, care prin reglementările sale nu au definitivat corectarea comportamentului intimatului în privinţa reclamanţilor Cujba Ludmila, Cujba Violeta, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru.

Conform art. 15 alin. (4) Legea nr. 45-XVI din 01 martie 2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie, aplicarea măsurilor de protecţie nu împiedică iniţierea procedurii de divorţ, partajării averii comune, decăderii din drepturile părinteşti, luării copilului fără decădere din drepturile părinteşti şi altor acţiuni prevăzute de legislaţia în vigoare. Din sensul normei de drept citate rezultă că partajarea averii este echivalentă măsurii de protecţie, care are drept scop prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Respingînd acţiunea instanţele de judecată nu au ţinut cont de circumstanţele descrise supra şi de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în categoriile de pricini ce vizează violenţa domestică.

Nu au motivat instanţele de ce dreptul de proprietate al pîrîtului Cujba Aurel prevalează dreptului de proprietate al celorlalţi coproprietari, la viaţă, la integritate fizică şi psihică. Or, recurenţii nu solicită deposedarea arbitrară a intimatului de proprietatea sa. 5 Sulta propusă în schimbul cotei-părţi din imobil la fel reprezintă o proprietate, iar limitarea lui Cujba Aurel în dreptul de proprietate este datorată exclusiv comportamentului acestuia. În şedinţa instanţei de apel Cujba Aurel a menţionat că banii care îi sunt propuşi drept sultă sunt insuficienţi şi nu-şi va putea procura altă locuinţă (f. d. 79). Prima instanţă şi instanţa de apel nu au verificat care este preţul de piaţă al apartamentului în litigiu.

Erorile primei instanţe şi ale instanţei de apel în ordine de recurs nu este posibil de corectat, deoarece art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă nu admite administrarea de noi dovezi la examinarea recursului. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că prima instanţă şi instanţa de apel au încălcat normele de drept material, procedural şi aceste erori nu pot fi corectate de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 şi de a restitui pricina spre rejudecare în ordine de apel în aceeaşi instanţă în alt complet de judecători.

La rejudecare instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi să adopte o hotărîre legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de către Cujba Ludmila în interesele sale şi ale fiicei minore Cujba Violeta, de către Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cujba Ludmila în interesele sale şi ale fiicei minore Cujba Violeta, Cujba Eugenia şi Colesnic Alexandru împotriva lui Cujba Aurel cu privire la împărţirea apartamentului proprietate comună pe cote-părţi şi încasarea din contul său în beneficiul pîrîtului a sultei în schimbul cotei-părţi din imobil, cu restituirea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Nicolae Clima Ala Cobăneanu Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan 6