3ra-587/14 — Anularea procesului-verbal de recepţie finală

prima instanţă: I. Ţurcan dosar nr. 3ra-587/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa DECIZIE 11 iunie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte completului, judecătorul Nicolae Clima, Judecătorii Tatiana Vieru, Liliana Catan Oleg Sternioală, Svetlana Novac examinînd recursurile declarate de Primăria mun. Chişinău şi de Băetrău Tamara, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către societatea pe acţiuni „Agenţia Municipală de Ipotecă din Chişinău” împotriva Consiliului municipal Chişinău, Primăria mun. Chişinău, intervenient accesoriu Băetrău Tamara cu privire la anularea procesului-verbal de recepţie finală, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014, prin care au fost respinse apelurile declarate de Primăria mun.

Chişinău şi de Băetrău Tamara, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 noiembrie 2013, prin care acţiunea a fost admisă integral, c o n s t a t ă: La data de 21 iunie 2011, reclamanta SA „Agenţia Municipală de Ipotecă din Chişinău”, (în continuare SA „Amic”) s-a adresat în instanţa de contencios administrativ împotriva Consiliului municipal Chişinău, Primăria mun. Chişinău, intervenient accesoriu Băetrău Tamara cu privire la anularea procesului-verbal de recepţie finală. În motivarea acţiunii, reclamanta a invocat că prin decizia Primăriei municipiului Chişinău nr. 6/10-15 din 06.03.2002, SA „Amic” i-a fost repartizat un lot de pământ cu suprafaţa de 0,502 ha din str. Puşkin, în vederea finalizării construcţiei blocului locativ cu 36 apartamente.

Astfel, reclamantei SA „Amic” i-a fost recunoscută în sensul art. 4 Codul funciar calitatea de deţinător al terenului repartizat. În cadrul executării deciziei nr. 6/10-15 din 06 martie 2002, reclamanta SA „Amic” urma în mod prioritar să efectueze pe contul său evacuarea proprietarilor imobilelor din str. Romană, 13, 11 şi 9 pînă la demolarea acestor imobile (în vederea disponibilizării terenului pentru proiectarea şi construirea blocului locativ). Evacuarea deţinătorilor de imobile supuse demolării a devenit destul de dificilă 1 pentru reclamant, deoarece cotele-părţi ale fiecărui coproprietar nu corespundeau, datorită legalizării unor construcţii, suprafeţelor deţinute de fapt. Solicitarea reclamantei de stabilire extrajudiciară, prin act oficial, a cotelor- părţi din imobile, a rămas nesoluţionată de către proprietarii acestor imobile.

Pentru motivul expus, reclamanta SA „Amic” a formulat o acţiune civilă cu privire la determinarea cotelor-părţi din imobile, evacuare şi stabilirea compensaţiei pentru evacuare. În cadrul examinării cauzei civile intentate la acţiunea reclamantei SA „Amic”, aflate pe rolul Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău (actualmente cauza este suspendată pînă la examinarea prezentei cauze), pîrîta Băetrău Tamara a prezentat procesul-verbal de recepţie finală nr. 911 din 09.11.2010, în temeiul căruia comisia de recepţie finală a dispus recepţionarea a 1/10 cotă-parte din casa de locuit lit. „A”, reamenajată, a anexei lit. „A5” şi a mansardei la garajul lit. „4”- 03 din str. Romană, 11. Procesul-verbal de recepţie finală nr. 911 din 09.11.2010 reclamanta îl consideră ilegal, solicită anularea lui din următoarele considerente: Consideră că, acest act, este un act ce atentează la drepturile reclamanta SA „Amic” în calitatea sa de posesor şi beneficiar al terenului repartizat prin decizia Primăriei municipiului Chişinău nr. 6/10-15 din 06.03.2002, dreptul de a folosi terenul potrivit condiţiilor de atribuire, drept garantat de art. 28 din Codul funciar.

La fel, reclamanta invocă că acest act este un act emis cu desconsiderarea interdicţiei de a dispune de imobilul din str. Romană, 11, instituită în favoarea reclamantei SA „Amic” prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 23.08.2007. Or, prin această încheiere judecătorească, în vederea asigurării acţiunii formulată de SA „Amic” către Tamara Băetrău, Zaharia Băetrău, Natalia Danilov, Tatiana Rusu şi Mihail Carauş, avînd ca obiect determinarea cotelor-părţi din imobile, evacuarea şi stabilirea compensaţiei pentru evacuare, a fost aplicat sechestru asupra imobilului din str. Romană, 11, pînă la examinarea cauzei în fond. Încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun.

Chişinău din 23 august 2007 a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 ianuarie 2008. În temeiul art. 232 Cod civil „actul juridic prin care s-a dispus de un bun referitor la care, prin lege sau de instanţa de judecată, sau de un alt organ abilitat, este instituită, în favoarea unor persoane, o interdicţie cu privire la dispoziţie poate fi declarat nul de instanţa de judecată la cererea persoanelor în favoarea cărora este instituită interdicţia”. Al treilea temei pentru anularea acestui act administrativ reclamantul invocă faptul că, procesul-verbal de recepţie finală nr. 911 din 09.11.2010 este adoptat cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la recepţia construcţiilor şi instalaţiilor aferente şi anume pct. 18, 20, 21 din anexa nr. 5 al Regulamentului de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, aprobat prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 285 din 23.05.1996, valabil la momentul recepţionării.

Or, construcţia a fost edificată în lipsa certificatului de urbanism şi a autorizaţiei de construire fiind neautorizată. 2 Reclamanta SA „Amic” a solicitat anularea procesului-verbal de recepţie finală nr. 911 din 09 noiembrie 2010 emis de Primăria mun. Chişinău privind recepţionarea 1/10 cotă-parte din casa de locuit lit. „A”-01 reamenajată şi construcţia anexei lit. „A5” şi mansarda la garajul lit. „4”-03 din str. Romană 11, mun. Chişinău pe numele Tamarei Băetrău. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20 decembrie 2012 acţiunea a fost admisă. S-a anulat în tot procesul-verbal de recepţie finală nr. 911 din 09 noiembrie 2010 privind recepţionarea 1/10 cotă-parte din casa de locuit lit. „A”-01 reamenajată şi construcţia anexei lit. „A5” şi mansarda la garajul lit. „4”-03 din str. Romană 11, mun.

Chişinău pe numele Tamarei Băetrău. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 iunie 2013 au fost admise recursurile declarate de reprezentantul recurentei Băetrău Tamara, avocatul Bria Constantin şi Primăria mun. Chişinău. S-a casat hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20 decembrie 2012, cu restituirea pricinii spre rejudecare în Judecătoria Centru, mun. Chişinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 noiembrie 2013 acţiunea a fost admisă. S-a anulat în tot procesul-verbal de recepţie finală nr. 911 din 09 noiembrie 2010 privind recepţionarea 1/10 cotă-parte din casa de locuit lit. „A”-01 reamenajată şi construcţia anexei lit. „A5” şi mansarda la garajul lit. „4”-03 din str. Romană nr. 11, mun.

Chişinău pe numele Tamarei Băetrău. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 au fost respinse apelurile declarate de Primăria mun. Chişinău şi de Băetrău Tamara, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 noiembrie 2013. În dezacord cu decizia enunţată, la data de 31 martie 2014, în termen legal, recurenta Primăria mun. Chişinău a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii ca neîntemeiată. În motivarea amplă a recursului, recurenta a indicat în esenţă că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sînt neîntemeiate, pasibile de a fi casate, deoarece la emiterea acestora au fost încălcate esenţial şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural.

În acest context, a menţionat despre concluzia eronată a instanţei de apel referitor la faptul că lucrările recepţionate au fost executate în lipsa unor acorduri favorabile din partea SA „Amic”, în calitatea sa de deţinător al dreptului de folosinţă asupra terenului pe care s-a edificat construcţia. Or, de către intimata SA „Amic” nu au fost prezentate careva acte ce ar demonstra dreptul de folosinţă asupra terenului din str. Romană, 11, înregistrate la organul cadastral. Recurenta consideră neîntemeiată concluzia instanţei de judecată privind emiterea contrar legii a procesului-verbal de recepţie finală nr. 911 din 09 noiembrie 2010, eliberat intervenientului accesoriu Băetrău Tamara. Or, imobilul din str. Romană, 11, mun.

Chişinău a fost recepţionat de comisia de recepţie finală în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, avînd la bază 3 certificatul de urbanism informativ nr. 750i/10 din 15 octombrie 2010, precum şi avizele pozitive anexate. Invocînd netemeinicia deciziei instanţei de apel din 18 februarie 2014, recurenta Băetrău Tamara, la data de 15 aprilie 2014, în termen legal a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii ca neîntemeiată. În motivarea amplă a recursului, recurenta a indicat în esenţă că decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe sînt neîntemeiate, pasibile de a fi casate, deoarece la emiterea acestora au fost încălcate eronat normele de drept material şi procedural, manifestate prin interpretarea eronată a legii, precum şi prin examinarea pricinii în absenţa unui participant la proces.

În acest context, şi-a exprimat dezacordul cu concluzia instanţelor de judecată privind efectuarea în mod neautorizat a construcţiilor în litigiu. Astfel că, procesul-verbal de recepţie finală nr. 911 din 09 noiembrie 2010 a fost emis de către Primăria mun. Chişinău în conformitate cu legea, fapt confirmat prin Actul de Inspectare nr. 0100/1011487 din 14 septembrie 2010, Certificatul de urbanism informativ nr. 750i/10 din 15 octombrie 2010, Avizul privind recepţia finală a construcţiei nr. 154 din 28 octombrie 2010. Recurenta Băetrău Tamara a menţionat că instanţele de judecată au ignorat încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 2009 privind modificarea măsurii de asigurare, prin care recurentei nu i s-a interzis construcţia unei anexe pentru crearea condiţiilor umane, normale de trai, ci a fost dispusă doar interdicţia de înstrăinare.

Consideră că intimata SA „Amic” atentează la dreptul de proprietate al recurentei Băetrău Tamara. De asemenea, recurenta a mai indicat că instanţa de apel a examinat respectiva pricină civilă în lipsa avocatului recurentei, deoarece acesta din urmă nu a fost citat legal pentru şedinţa instanţei de apel din 18 februarie 2014. Respectiv, recurenta a fost lipsită de posibilitatea de a fi asistată de avocatul său, fiindu-i astfel încălcat dreptul la un proces echitabil. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile neîntemeiate şi care urmează a fi respinse cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. Verificînd argumentele recursului, coroborat circumstanţelor de drept pe care este întemeiată decizia instanţei de apel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că, instanţa de apel a dat apreciere corectă pretenţiilor deduse judecăţii, circumstanţelor de fapt stabilite, în rezultat, în mod legal şi întemeiat a menţinut hotărîrea primei instanţe. 4 În şedinţa de judecată, s-a stabilit că, prin acţiunea intentată, intimata SA „Amic” a solicitat anularea procesului-verbal de recepţie finală nr. 911 din 09 noiembrie 2010, emis de Primăria mun.

Chişinău. Fiind investită cu examinarea prezentului litigiu, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii integrale a acţiunii. Pentru a emite soluţia enunţată, instanţa de fond a reţinut că la cazul dedus judecăţii, contrar normelor legale, prin procesul-verbal contestat, au fost recepţionate lucrări de construcţie şi reamenajare executate neautorizat, în lipsa atît a certificatului de urbanism pentru proiectare cît şi a documentaţiei de proiect şi a autorizaţiei de construire. Or, certificatul de urbanism informativ prezentat de Băetrău Tamara nu produce efecte juridice.

Mai mult decît atît, instanţa de fond a reţinut că Băetrău Tamara a fost sancţionată pentru executarea construcţiilor neautorizate, conform art. 149 din Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29 martie 1985, aplicabil pînă la 31 mai 2009. Prin urmare, prima instanţă a concluzionat în favoarea adoptării procesului- verbal de recepţie finală nr. 911 din 09 noiembrie 2010, cu încălcarea dispoziţiilor legale, fiind pasibil de a fi anulat. Aceeaşi soluţie a fost reţinută şi de către instanţa de apel. Suplimentar, instanţa de apel a reţinut că construcţia a 1/10 cotă-parte din casa locuit lit. „A”, reamenajată, a anexei lit. „A5” şi a mansardei la garajul lit. „4”- din str. Romană, 11, mun.

Chişinău – a fost edificată în perioada cînd asupra imobilului respectiv a fost aplicat sechestru prin încheierea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 23 august 2007. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră legală şi întemeiată soluţia instanţei de apel, rezultată din justa interpretare şi aplicare a normelor de drept material. Astfel, analizînd circumstanţele faptice ale cauzei şi actele anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs a reţinut că prin decizia Primăriei mun. Chişinău nr. 6/10-15 din 06 martie 2002 „Cu privire la repartizarea unui lot de pămînt din str. A. Puşkin nr. 60 Agenţiei Municipale de Ipotecă din Chişinău SA”, intimatei SA „Amic” i-a fost repartizat un lot de pămînt cu suprafaţa de 0,502 ha din str. Puşkin, 60, mun.

Chişinău în vederea construcţiei blocului locativ cu 36 apartamente din contul sechestrării teritoriului nevalorificat de către SA „Apă-Canal Chişinău” şi demolării imobilelor din str. Romană, 13,11 şi 9, mun. Chişinău, ce aparţin cetăţenilor cu drept de proprietate, cu transmiterea funcţiilor de beneficiar intimatei, (f.d.6). În cadrul executării deciziei nr. 6/10-15 din 06 martie 2002, intimata SA „Amic” urma în mod prioritar să efectueze pe contul său evacuarea locatarilor imobilelor sus-indicate pînă la demolarea acestor imobile, în vederea disponibilizării terenului pentru proiectarea şi construirea blocului locativ. Materialele dosarului atestă că evacuarea deţinătorilor de imobile supuse demolării a devenit dificilă datorită legalizării unor construcţii neautorizate pe suprafeţe deţinute de fapt, (f.d.7-9).

5 De către instanţele de judecată ierarhic inferioare s-a stabilit că în baza hotărîrii Comisiei administrative de pe lîngă Pretura Rîşcani a Primăriei mun. Chişinău nr. 9/3 din 18 septembrie 2005, s-a constatat că, imobilele recepţionate au fost construite în lipsa certificatului de urbanism, a proiectului realizat şi coordonat şi a autorizaţie de construire, Băetrău Tamara, pentru construirea neautorizată, fiind sancţionată, în baza art. 149 Cod cu privire la contravenţiile administrative, (f.d.38). Este de menţionat că prin procesul-verbal de recepţie finală nr. 911 din 09 noiembrie 2010 emis de Primăria mun. Chişinău s-a dispus recepţionarea finală a obiectivului: 1/10 cotă-parte din casa de locuit lit. „A”-01 reamenajată şi construcţia anexei lit. „A5” şi mansarda la garajul lit. „4”-03 din str. Romană 11, mun.

Chişinău, pe numele Tamarei Băetrău, (f.d.10-11). Referitor la aceste imobile, de către Primăria mun. Chişinău a fost întocmit certificatul de urbanism informativ nr. 750i/10 din 15 octombrie 2010, (f.d. 36). În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Iar, în baza dispoziţiei art. 3 alin. (1) lit. a) din aceeaşi Lege, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ, emise de autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul prezentei legi. În conformitate cu prevederile pct.pct. 1, 3, 5 şi 18 din Regulamentul de recepţie a construcţiilor şi instalaţiilor aferente, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996, recepţia constituie o componentă a sistemului calităţii în construcţii şi este actul prin care comisia de recepţie declară că acceptă şi preia lucrarea definitivată de construcţie şi instalaţiile aferente acesteia, cu sau fără rezerve, şi că aceasta poate fi dată în folosinţă.

Prin actul de recepţie se certifică faptul că executantul şi-a îndeplinit obligaţiile în conformitate cu prevederile contractului şi ale documentaţiei de execuţie, asumîndu-şi, totodată, pentru lucrările executate răspunderea prevăzută de lege. Recepţia lucrărilor de construcţie şi a instalaţiilor aferente acestora se efectuează atît la lucrări noi, cît şi la intervenţiile în timp asupra construcţiilor existente (reparaţii capitale, consolidări, reconstrucţii, modificări, modernizări, extinderi etc.). Recepţia încăperilor încorporate în sau anexate la casele de locuit, izolate sau cu mai multe blocuri, se efectuează separat, conform documentaţiei de execuţie.

Comisia de recepţie verifică: respectarea prevederilor din autorizaţia de construire, precum şi avizele şi condiţiile de execuţie, impuse de autorităţile competente; executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului de antrepriză, ale documentaţiei de execuţie şi ale reglementărilor specifice, cu 6 respectarea exigenţelor esenţiale în construcţii, conform legii; avizul, întocmit de proiectant, cu privire la modul în care a fost executată lucrarea (investitorul va urmări ca această activitate să fie cuprinsă în contractul de proiectare); termenele şi calitatea definitivării tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între investitor şi executant, precum şi în documentaţia anexată la contract.

Conform art. 1 din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996, prin certificatul de urbanism se înţelege un act cu caracter informativ şi reglementativ, emis de autoritatea administraţiei publice locale abilitată prin lege, la cererea oricărei persoane fizice sau juridice interesate, prin care se aduc la cunoştinţa solicitantului date privind regimul juridic, economic, tehnic şi arhitectural-urbanistic de exploatare a terenurilor şi construcţiilor pentru care a fost solicitat. În temeiul prevederilor art. 49 din Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr. 835 din 17 mai 1996, construcţiile sînt: capitale sau provizorii; subterane sau supraterane; clădiri, construcţii speciale sau amenajări.

Modul de realizare (modificare) şi utilizare a construcţiilor se stabileşte prin documentaţia de urbanism şi amenajare a teritoriului cu caracter reglementator, precum şi prin alte acte normative. Iar, conform art. 50 lit. a) şi art. 51 alin. (1) din aceeaşi Lege, pentru realizarea (modificarea) sau desfiinţarea construcţiilor, autorităţile administraţiei publice locale emit, potrivit legislaţiei: autorizaţii de construire. Autorizaţia de construire se eliberează pentru construcţii şi lucrări care întrunesc condiţiile de conformitate stabilite prin lege.

În baza dispoziţiei art. 2 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de constructive nr. 163 din 09 iulie 2010, prin certificat de urbanism informativ se înţelege un act cu caracter facultativ, eliberat de către emitent, prin care se fac cunoscute solicitantului (beneficiarului) elementele ce caracterizează regimul juridic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al unui imobil/ teren, stabilite prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului, necesar în cazul vînzării- cumpărării, dării în arendă, dezmembrării, parcelării, comasării, partajării, moştenirii terenului destinat construcţiei sau a imobilului în care se preconizează lucrări de reconstrucţie, precum şi în cazul apariţiei unor litigii patrimoniale.

Iar, prin autorizaţie de construire se înţelege un act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează executarea lucrărilor de construcţie în temeiul şi cu respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare şi a documentaţiei de proiect elaborate, avizate, verificate şi aprobate. Avînd în vedere circumstanţele esenţiale ale pricinii în raport cu normele legale sus-indicate, instanţa de recurs reţine ca fiind întemeiată concluzia instanţelor de judecată ierarhic inferioare privind ilegalitatea procesului-verbal de recepţie finală nr. 911 din 09 noiembrie 2010, ca fiind emis contrar legii. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie remarcă că după cum s-a stabilit din materialele cauzei, imobilele litigioase care au fost recepţionate, au fost executate în mod neautorizat, fără a deţine certificatul de urbanism, autorizaţia de construire.

7 Astfel că, la emiterea actului administrativ contestat nu au existat toate actele prevăzute de legislaţia în vigoare. De asemenea, reieşind din actele anexate la materialele dosarului, (f.d.41-45), instanţa de recurs nu a constatat la cazul dedus judecăţii lucrări de construcţie care se pot executa fără certificat de urbanism pentru proiectare şi fără autorizaţie de construire în sensul prevederilor art. 14 din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie nr. 163 din 09 iulie 2010. Prin urmare, procesul-verbal de recepţie finală nr. 911 din 09 noiembrie 2010 este pasibil de a fi anulat în temeiul dispoziţiei art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, care prevede că actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.

Totodată, instanţa de recurs apreciază critic argumentele recurentelor referitoare la faptul că procesul-verbal de recepţie finală nr. 911 din 09 noiembrie 2010 a fost emis în baza avizelor pozitive ale organelor competente. Or, acestea nu înlătură caracterul neautorizat al construcţiilor recepţionate. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurente sînt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate de Primăria mun. Chişinău şi de Băetrău Tamara şi a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. a), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se resping recursurile declarate de Primăria mun. Chişinău şi de Băetrău Tamara. Se menţin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 februarie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 13 noiembrie 2013, adoptate în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către societatea pe acţiuni „Agenţia Municipală de Ipotecă din Chişinău” împotriva Consiliului municipal Chişinău, Primăria mun. Chişinău, intervenient accesoriu Băetrău Tamara cu privire la anularea procesului-verbal de recepţie finală.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecător Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Liliana Catan Oleg Sternioală Svetlana Novac 8