2ra-1792/14 — Înlăturarea încălcărilor admise

Prima instanță: Judecătoria Comrat Dosarul nr. 2ra-1792/14 Judecător: V. Derevenco Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul Judecători: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Dimitriadi ÎNCHEIERE 05 iunie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători Dumitru Mardari, Ion Druţă examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Bîiclî Polina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Bîiclî Polina împotriva executorul judecătoresc Dimitrova Elena, intervenienţi accesorii Iabanji Ana, Iabanji Fiodor cu privire la înlăturarea încălcărilor admise prin actele executorului judecătoresc, instalarea în apartament, restituirii averii ridicate şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 12 decembrie 2013, prin care a fost menţinută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 23 mai 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 04 februarie 2010, Bîiclî Polina a depus cerere de chemare în judecată împotriva executorului judecătoresc Dimitrova Elena solicitînd obligarea la înlăturarea încălcărilor admise prin actele executorului judecătoresc, instalarea în apartamentul nr. 22 de pe str. Sovietscaia 2, or.

Ceadîr - Lunga şi restituirii averii ridicate. În motivarea acţiunii a indicat că, la prin hotărîrea Judecătoriei Ceadîr - Lunga din 07 aprilie 2008 a fost dispusă evacuarea lui Bîiclî Polina şi Bîiclî Ivan din apartamentul nr. 22 de pe str. Sovietscaia, or. Ceadîr - Lunga. În scopul executării acestei hotărîri la 16 februarie 2009 executorul judecătoresc Dimitrova Elena a întocmit procesul - verbal privind evacuarea forţată a Bîiclî Polina şi Bîiclî Ivan. Susţine reclamanta că, executorul judecătoresc şi-a depăşit atribuţiile evacuînd şi alte persoane care locuiau în acest apartament, care nu figurau în titlul executoriu, adică pe dînsa, Bîiclî Polina, şi fratele său Bîiclî Evgheni. Mai mult ca atît, toate bunurile lor, care se aflau în apartament, au fost transmise creditorilor Iabanji.

Aceste acţiuni ilegale ale executorului judecătoresc au fost contestate în Judecătoria Ceadîr - Lunga, care prin hotărîrea din 23 aprilie 2009 a respins cererea lor. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 17 noiembrie 2009 hotărîrea Judecătoriei Ceadîr - Lunga din 23 aprilie 2009 a fost casată parţial şi pronunţată o nouă hotărîre, conform căreia acţiunile executorului judecătoresc Dimitrova Elena pe faptul evacuării sale din apartamentul nr. 22 pe str. Sovietscaia 2, or. Ceadîr - Lunga au fost recunoscute ca ilegale. Această deciziei este definitivă şi irevocabilă, care nu mai poate fi atacată. Consideră reclamanta că, trebuie să fie instalată în domiciliul din care a fost evacuată. De asemenea toate bunurile care au rămas în apartament, trebuie să fie returnate.

Menţionează că, fară a ţine cont de hotărîrea judecătorească şi adresarea sa către executorul judecătoresc încălcările de lege admise în privinţa sa nu au fost înlăturate, iar dînsa nu a fost repusă în drepturile încălcate. La data de 24 februarie 2010 Bîiclî Polina a mai depus o cerere de chemare în judecată solicitînd încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei şi cheltuielile de judecată. În motivarea cererii a indicat că, acţiunile ilegale ale executorului judecătoresc i-au cauzat un prejudiciu moral mare. Procedura de evacuare e înjositoare şi urmările acesteia sunt pentru dînsa adevărate stresuri, șocuri, cauzîndu-i lungi suferinţe sufletești şi morale. Acţiunile ilegale ale executorului judecătoresc s-au răsfrînt negativ asupra stării sale psihice şi a sănătăţii.

În rezultatul stresului s-a îmbolnăvit şi a fost nevoită să urmeze un tratament. Menţionează că, în urma acţiunilor ilegale dînsa de 11 luni este lipsită de locuinţă, de asemenea de bunurile sale care au rămas în apartament şi predate la păstrare creditorului. În acest timp dînsa era lipsită de locuință, în legătură cu care a avut şi are în continuare prejudicii materiale. Mai menţionează că, în legătură cu evacuarea ilegală a fost nevoită să se adreseze pentru consultații juridice şi să conteste acţiunile executorului judecătoresc în instanţa de judecată, în legătură cu ce a suferit cheltuieli judiciare.

Prin încheierea Judecătoriei Ceadîr - Lunga din 15 martie 2010 au fost conexate într-o singură procedură acţiunea civilă depusă de Bîiclî Polina împotriva executorului judecătoresc privind înlăturarea încălcărilor admise şi instalarea în apartament, restituirea bunurilor ridicate şi acţiunea civilă depusă de Bîiclî Polina împotriva executorului judecătoresc privind încasarea prejudiciului moral (f.d. 49 vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Ceadîr - Lunga din 08 octombrie 2010 acţiunea civilă depusă de Bîiclî Polina împotriva executorului judecătoresc privind înlăturarea încălcărilor admise la 16 februarie 2009, instalarea lui Bîiclî Polina în apartamentul nr.22 de pe str. Sovietscaia 2, or. Ceadîr - Lunga, restituirea bunurilor ridicare şi încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 lei a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.

167-171 vol. I). Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 25 ianuarie 2011 apelul declarat de avocatul Belinschii Maxim în interesele apelantei Bîiclî Polina a fost respins ca neîntemeiat, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Ceadîr - Lunga din 08 octombrie 2010 (f.d. 233-235 vol. I). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 octombrie 2011 a fost admis recursul declarat de către Bîiclî Polina prin intermediul avocatului Belinschii Maxim, casată decizia Curţii de Apel Comrat din 25 ianuarie 2011 şi hotărîrea Judecătoriei Ceadîr - Lunga din 08 octombrie 2010, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Judecătoria Ceadîr-Lunga, de un alt complet de judecată (f.d. 271- 277 vol. I). Prin încheierea Curţii de Apel Comrat din 26 decembrie 2011 cauza civilă dată a fost transferată la Judecătoria Comrat pentru examinarea în fond (f.d.

301 vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 12 aprilie 2012 acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 45-47 vol. II). Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 12 iulie 2012 au fost admise cererile de abţinere de la judecată a judecătorilor Curţii de Apel Comrat, pricina civilă dată fiind strămutată la Curtea de Apel Bender pentru judecarea în ordine de apel (f.d. 68-69 vol. II). Prin decizia Curţii de Apel Bender din 19 decembrie 2012 a fost admis apelul declarat de Bîiclî Polina din alte motive, casată hotărîrea Judecătoriei Comrat din 12 aprilie 2012, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanţă (f.d. 85-87 vol. II). După rejudecarea cauzei, prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 23 mai 2013, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f.d.

145-147 vol. II). La data de 24 iunie 2013, Bîiclî Polina a depus cerere de apel împotriva hotărîrii enunţate. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 31 iulie 2013 pricina civilă dată a fost strămutată pentru examinarea cererii de apel în Curtea de Apel Cahul (f.d. 161-162 vol. II). Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 12 decembrie 2013 a fost respins apelul declarat de Bîiclî Polina și a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Comrat din 23 mai 2013 (f.d. 210-220 vol. II). Nefiind de acord cu decizia menționată, la 10 aprilie 2014, Bîiclî Polina a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Cahul din 12 decembrie 2013 și a hotărîrii Judecătoriei Comrat din 23 mai 2013 cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului a indicat că atît decizia instanței de apel cît și hotărîrea instanței de fond sunt ilegale și neîntemeiate, fiind bazate pe aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, iar probele anexate la materialele cauzei au fost apreciate arbitrar. Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Avînd în vedere că copia deciziei integrale a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 14.01.2014 (f.d. 221-226 vol. II), cît şi faptul că potrivit avizului de recepţie copia deciziei instanţei de apel a fost recepţionată de către Bîiclî Polina la 12.02.2014 (f.d. 229 vol. II), recursul Polinei Bîiclî se consideră declarat în termen.

La 22 mai 2014, Dimitrova E. a prezentat referinţă pe marginea recursului, solicitînd declararea acestuia inadmisibil. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Bîiclî Polina nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel și instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Bîiclî Polina ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către Bîiclî Polina se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Dumitru Mardari Ion Druţă