2ra-1668/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă:N. Arabadji dosarul nr. 2ra-1668/14 instanţa de apel: D. Manole, N, Traciuc, E. Fistican ÎNCHEIERE 29 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Beglița Simion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Beglița Simion împotriva lui Scrob Mihail cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Beglița Simion şi menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 30 aprilie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 12 ianuarie 2009, Beglița Simion a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Scrob Mihail cu privire la repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că anterior s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată împotriva SA „Introscop” cu privire la soluţionarea litigiului de muncă care includea mai multe cerințe. În legătură cu aceasta a solicitat asistența juridică a lui Scrob Mihail pe care îl cunoştea ca avocat, cel din urmă fiind de acord, inclusiv să acorde asistență juridică și pe alt litigiu. Susține că cererea de chemare în judecată a fost întocmită greșit, iar Scrob Mihail a susținut-o în instanța de judecată, ca urmare aceasta devenind inadmisibilă.

Ulterior, a aflat că Scrob Mihail a procedat astfel în mod vădit, prin ce i-a lezat dreptul la asistenţă juridică, a pierdut timpul de muncă şi l-a impus să se adreseze cu plângeri în diferite instituţii de stat, inclusiv şi după asistenţă juridică. Menţionează că în urma situaţiei create i-au fost cauzate suferinţe psihice manifestate prin lezarea sentimentului de încredere în sine, în propriile puteri și capacităţi, și afectarea stării sănătății. La fel i-a fost lezat şi sentimentul de securitate şi siguranţă, sentiment bazat pe posibilitatea de a dispune de un avocat la judecată şi corespunzător de a beneficia de respectul altor persoane faţă de acest drept, sentiment care este o parte inserabilă a stării de sănătate psihică şi fără de care se simţea infirm.

Afirmă că mărimea prejudiciului cauzat sănătăţii, prin anxietatea permanentă este imposibil de calculat, însă cert este faptul că sănătatea sa fizică a fost afectată. 1 Solicită încasarea din contul lui Scorb Mihail în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 5 000 lei şi prejudiciul moral în mărime de 5 000 lei. La 13 iulie 2009, Beglița Simion a depus cerere suplimentară în care a invocat că prin susținerea intenționată a cererii întocmite greșit, Scrob Mihail i-a cauzat un prejudiciu material egal cu cuantumul tuturor sumelor care figurează pe cererile sale de chemare în judecată depuse împotriva SA „Introscop” cu privire la soluționarea litigiului de muncă.

Astfel, pentru acțiunea cu privire la încasarea salariu pentru perioada de transfer forțat la un alt loc de muncă și lipsa forțată de la muncă, prejudiciul material constituie 16 919,72 lei, pentru acțiunea cu privire la restabilirea în funcție și încasarea salariului și îndemnizațiilor pentru absența forțată de la muncă prejudiciul material constituie 38 318 euro, inclusiv prețul apartamentului cu două odăi pe care urma să-l primească de la locul de muncă în cazul restabilirii în funcție, deoarece era inclus cu nr. 1 în lista persoanelor pentru îmbunătățirea condițiilor de trai.

În cadrul dezbaterilor judiciare reclamantul a mai invocat că pentru examinarea litigiului a suportat cheltuieli de judecată în mărime de 5015 lei inclusiv pentru achitarea taxei de stat - 150 lei, serviciile avocatului Corgan Angela - de 3 000 lei, deplasare în instanța de judecată - 168 lei, pentru serviciile xerox – 93 lei, eliberarea procurii avocatului Miron Ion - 70 lei, eliberarea Certificatului privind rata inflației - 48 lei, serviciile avocatului Miron Ion - 1 000 lei, pentru căutarea avocatului – 36 lei și plata serviciilor de consultație juridică - 450 lei (3 consultații a cîte 150 lei). La fel, a invocat reclamantul că Scrob Mihail, în mod direct i-a cauzat un prejudiciu material în mărime de 150 lei și 2500 lei pentru serviciile de asistență juridică pe cauza civilă nr. 2-1898, iar în total 2650 lei.

Solicită încasarea de la Scrob Mihail în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 24 584,72 lei și 38 318 euro și prejudiciul moral în mărime de 5 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 30 aprilie 2013, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 17 decembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Beglița Simion și menținută hotărârea primei instanţe. La 28 martie 2014, Beglița Simion a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanțe cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului recurentul a invocat că prima instanță a emis hotărîrea în baza declarațiilor mincinoase și documentelor false depuse de către BIA „Mihail Scrob” iar instanța de apel neîntemeiat a menținut hotărîrea primei instanțe.

Susține că avocatul Corjan Angela nu l-a susținut pentru a antrena în calitate de pîrît în baza art. 62 CPC pe AP „Introscop” SA cu modificarea şi concretizarea cererii de chemare în judecată, iar instanţa nu a emis o încheiere cu drept de recurs în acest sens, lezîndu-i astfel dreptul la un proces echitabil. Menţionează că şi avocatul Musteaţă Sergiu a refuzat în mod abuziv să acorde asistenţă juridică în şedinţa de judecată din 17 decembrie 2013, iar instanţa de apel a finalizat examinarea apelului în lipsa avocatului cu emiterea procesului-verbal din 17 decembrie 2013 cu date incomplete şi eronate cu includerea în proces-verbal a lui Panov Iurii în calitate de intimat.

Mai afirmă recurentul că la 08 octombrie 2013 în şedinţa de judecată instanţa de apel i-a restituit originalele contractului nr. 23/c şi a bonului de plată nr. 259030, pentru 2 a le prezentate la data de 19 noiembrie 2013, în prezenţa intimatului cu obligarea acestuia ca să prezinte şi el originalele lor şi bonul de plată nr. 259002 din 16 septembrie 2008, în scopul stabilirii provenienței lui, însă la data de 17 decembrie 2013, instanța a finalizarea examinarea pricinii în lipsa înscrisurilor respective şi în lipsa unui avocat care să-i apere interesele legitime. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Beglița Simion este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Beglița Simion nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. De altfel şi afirmaţia recurentului că în conţinutul procesului-verbal din 17 decembrie 2013 este inclus un participant care nu este parte la proces, nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece acest motiv, indicat, prin omisiune, în proces-verbal nu a influenţat soluţia instanţei de apel, respectiv, nefiind reflectat nici în decizia contestatî.

Mai mult că aceste argumente nu denotă la caz încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de 3 lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Beglița Simion asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Beglița Simion ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Beglița Simion se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 4