2r-480/14 — Transmiterea silită în posesie a bunului gajat

prima instanţă: V. Suciu dosarul nr. 2r-480/2014 instanţa de apel: Sv. Caitaz, A. Nogai, A. Doga DECIZIE 21 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Galina Stratulat Judecători Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de către Olga Anghel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a BC „Victoriabank” SA împotriva Olgăi Anghel cu privire la transmiterea silită în posesie a bunului ipotecat şi evacuarea tuturor persoanelor şi a bunurilor şi la cererea reconvenţională a Olgăi Anghel împotriva BC „Victoriabank” SA cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de ipotecă, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, prin care nu s-a dat curs cererii de apel c o n s t a t ă La 03 iulie 2012 BC „Victoriabank” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva Olgăi Anghel cu privire la transmiterea silită în posesie a bunului ipotecat şi evacuarea tuturor persoanelor şi a bunurilor.

În motivarea acţiunii a indicat că, în baza contractului de credit nr. 222/08-IP din 15 august 2008, BC „Victoriabank” SA a acordat Olgăi Anghel un credit în sumă de 500 000 lei, cu termenul final de rambursare pînă la 15 august 2023. Prin contractului de ipotecă nr. 1-9148 din 15 august 2008, autentificat la notarul privat Oleg Gladîş, Olga Anghel în vederea asigurării rambursării creditului acordat, a dobînzilor şi a altor plăţi aferente, a grevat cu ipotecă bunul imobil - casa de locuit individuală, cu suprafaţa de 57,6 m.p., cu nr. cadastral 3844206.314.01 şi terenul aferent construcţiei, cu suprafaţa de 0,2129 ha, cu nr. cadastral 3844206.314, situat în s. Ustia r-nul Dubăsari. Bunul imobil respectiv a fost evaluat de către părţi la preţul de 20 000 lei.

Invocă că Olga Anghel a încălcat condiţiile cap. 8.1 al contractului de credit şi anume nerespectarea obligaţiei de rambursare a creditului, cît şi a dobînzii aferente, conform graficului stabilit, înregistrînd la data de 04 mai 2011 datorie la credit în sumă de 3570,70 lei, cît şi la dobîndă - 42755,77 lei. Conform aceluiaşi contract, reclamantul a fost în drept să iniţieze procedura de executare silită a obligaţiilor, urmărind bunul grevat cu ipotecă. • * La 23 mai 2011 pîrîtei i-a fost expediat preaviz, prin care BC „Victoriabank” SA a cerut executarea înainte de termen a obligaţiunilor garantate prin ipotecă, iar în caz de neachitare a datoriei restante să transmită bunul gajat în posesiunea băncii pentru vînzarea acestuia în modul prevăzut de lege.

Ca rezultat a nerespectării obligaţiunilor asumate, pîrîta datorează reclamantului conform contractului de credit şi de ipotecă încheiate între părţi suma de 727995,80 lei, inclusiv sold credit - 485313,92 lei, dobînda restantă - 167253,01 lei, penalităţi - 46663,11 lei şi comisioane anuale restante - 14667,31 lei. Solicită BC „Victoriabank” SA transmiterea silită de la Olga Anghel în posesiunea băncii, pentru vînzare în scopul acoperirii datoriilor apărute în baza contractului de credit, a bunului imobil ipotecat, cu evacuarea tuturor persoanelor şi a bunurilor din imobilul respectiv, încasarea cheltuielilor de judecată. La 01 noiembrie 2012 avocatul Artur Lungu, în interesele Olgăi Anghel, a depus în instanţă o acţiune reconvenţională împotriva BC „Victoriabank” SA, prin care a solicitat recunoaşterea nulităţii contractului de ipotecă.

În motivarea cererii reconvenţionale a invocat, că prin contractul de ipotecă din 15 august 2008 încheiat între bancă şi Anghel Olga, a fost asigurat cu gaj, în valoare de 20000 lei, creditul primit în baza contractului de credit în sumă de 500 000 lei. Acelaşi credit a fost asigurat şi prin contractul de ipotecă încheiat cu proprietarul apartamentului situat în mun. Chişinău bd. Traian 7/1 ap. 87, cu suprafaţa de 54,2 m.p., cu valoarea de gaj de 500 000 lei, care aparţine lui Hromova Nelea. În urma evaluării, la momentul încheierii contractului de credit, costul de piaţă a apartamentului a fost apreciat în mărime de peste 700 000 lei, sumă pe deplin confortabilă pentru a asigura toate riscurile legate de creditul primit în sumă de 500 000 lei.

Mai invocă că, ţinînd cont de valoarea bunurilor gajate, consideră că bunul gajat de ea în valoare de 20 000 lei, în raport cu mărimea creditului de 500 000 lei, nu avea nici o relevanţă, deoarece nu constituia garanţia de bază a acestui credit, care a fost pe deplin asigurat prin contractul de ipotecă încheiat cu Hromova Nelea, şi a fost încheiat pentru a constitui o garanţie suplimentară şi a o responsabiliza dublu, care de fapt nu a utilizat pentru sine suma creditară, ci a transmis-o prin intermediul soţului ei, care era directorul SRL „Nasterox” şi care de fapt a şi restituit parţial acest credit. Adică banca putea elibera creditul lui Anghel Olga doar fiind asigurată prin contractul de ipotecă cu Hromova Nelea, valoarea apartamentului fiind suficientă pentru rambursare.

Un alt aspect care demonstrează indirect dolul este şi faptul că filiala Străşeni a BC „Victoriabank” SA a eliberat creditul, nefiind competentă să elibereze un astfel de credit, ceea ce denotă o înţelegere între administraţia filialei şi cet. Hromova Nelea, care a fost iniţiatorul acestui credit, pe care ea l-a utilizat, din care parţial a rambursat, ca în final să pună responsabilitatea pe Anghel Olga, iar prin aceste acţiuni se constată scopul urmărit de către Hromova Nelea la momentul iniţierii şi negocierii acestui credit, care este unul de înşelăciune prin abuz de încredere. Cere Anghel Olga recunoaşterea nulităţii contractului de ipotecă din 15 august 2008 încheiat între Olga Anghel şi BC „Victoriabank”SA.

Prin hotărîrea Judecătoriei Dubăsari din 27 decembrie 2013, acţiunea a fost admisă şi a fost transmis silit în posesiunea BC „Victoriabank” SA, conform contractului de ipotecă nr. 1-9148 din 15 august 2008, autentificat la notarul privat Oleg Gladîş, încheiat între BC „Victoriabank” SA şi Anghel Olga, bunurile ipotecate şi anume: bunul imobil - construcţie, cu modul de folosinţă casă de locuit individuală, cu suprafaţa de 57,6 m.p., cu nr. cadastral 3844206.314.01 şi terenul aferent construcţiei, cu suprafaţa de 0,2129 ha, cu nr. cadastral 3844206.314, situat în s. Ustia r-nul Dubăsari, cu evacuarea tuturor persoanelor şi a bunurilor din acest imobil.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea reconvenţională a Olgăi Anghel împotriva BC „Victoriabank” SA cu privire la anularea contractului de ipotecă încheiat la 15 august 2008. A fost încasat de la Anghel Olga în beneficiul BC „Victoriabank” SA, întru recuperarea cheltuielilor judiciare legate de plata taxei de stat - 100 lei şi cheltuielile de transport - 4147 lei. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de către Olga Anghel şi a fost obligată Olga Anghel să achite taxa de stat calculată din valoarea contestată a acţiunii, fiind acordat apelantei termen pînă la 03 aprilie 2014 pentru prezentarea apelului motivat şi a dovezii de plată a taxei de stat.

Totodată, a fost explicat Olgăi Anghel că în caz de neîndeplinire în termen a indicaţiilor din încheierea judecătorească, cererea de apel va fi restituită. La 07 aprilie 2014 Olga Anghel a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului şi casarea încheierii instanţei de apel. În motivarea cererii de recurs, recurenta a indicat că a făcut cunoştinţă cu încheierea instanţei de apel din 05 martie 2014 abia la 22 martie 2014. Or, în cazul dat, i-a fost încălcat dreptul de atac a încheierii în termenul de 15 zile, în cazul în care Olga Anghel urma să achite taxa de stat pînă la 03 aprilie 2014. Totodată, în încheierea recurată nu a fost indicată mărimea taxei de stat pe care urmează să o achite recurenta.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Materialele cauzei atestă că copia încheierii instanţei de apel a fost expediată recurentei la 11 martie 2014 şi recepţionată de Anghel Olga la 26 martie 2014. Or, recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen, la 07 aprilie 2014. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea încheierii instanţei de apel şi remiterea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău la etapa de primire a cererii de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare. În conformitate cu art. 368 CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art.364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Dacă apelantul îndeplineşte în termen indicaţiile din încheierea judecătorească, apelul se consideră depus la data prezentării iniţiale. Încheierea instanţei de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată cu recurs. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, nu s-a dat curs cererii de apel declarate de către Olga Anghel împotriva hotărîrii Judecătoriei Dubăsari din 27 decembrie 2013 şi a fost obligată Olga Anghel să achite taxa de stat calculată din valoarea contestată a acţiunii, fiind acordat apelantei termen pînă la 03 aprilie 2014 pentru prezentarea apelului motivat şi a dovezii de plată a taxei de stat. Totodată, a fost explicat Olgăi Anghel că în caz de neîndeplinire în termen a indicaţiilor din încheierea judecătorească, cererea de apel va fi restituită.

Din conţinutul încheierii recurate a Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014 rezultă că, apelanta nu a achitat taxa de stat şi nu a anexat dovada de achitare a acesteia, fără însă a specifica mărimea acesteia. Totodată instanţa a invocat prevederile art. 3 al. (1) lit. a) şi lit. j) al Legii taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992, care stabileşte că pentru cererile de chemare în judecată privitor la litigiile cu caracter patrimonial se achită 3% din valoarea acţiunii sau din suma încasată, iar pentru cererile de apel împotriva hotărîrilor instanţelor judecătoreşti se achită 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată. Or, concluziile instanţei de apel în acest sens sunt eronate din următoarele considerente.

Colegiul reţine că, prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 107 din 04 iunie 2010, a fost completat art. 3 pct. 1 al Legii taxei de stat nr. 1216 din 03 decembrie 1992 cu o literă nouă, litera e1), cu următorul cuprins - pentru cererile privind exercitarea dreptului de gaj se achită 0,5% din valoarea estimativă stabilită de părţi pentru bunul gajat sau din valoarea creanţei garantate. În aceeaşi ordine de idei, art. 3 pct. 1 lit. j) al Legii taxei de stat prevede că, pentru cererile de apel împotriva hotărîrilor instanţelor judecătoreşti se achită 75% din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de chemare în judecată sau altei cereri (plîngeri). Instanţa de recurs relevă că, BC „Victoriabank” SA la depunerea acţiunii, conform art. 3 pct. 1 lit. e1) al Legii nr. 1216 din 03 decembrie 1992, a achitat taxa de stat în mărime de 100 lei (f.d.

4), avînd în vedere că valoarea creanţei garantate la data înaintării acţiunii constituia 20000 lei. Respectiv, pentru declararea cererii de apel urmează a fi stabilită o taxă de stat calculată conform art. 3 pct. 1 lit. j) al Legii taxei de stat, în coroborare cu art. 3 pct. 1 lit. e1) al aceleiaşi legi. La determinarea mărimii taxei de stat, instanţa urma să i-a în consideraţie şi faptul că prin hotărîrea primei instanţe din 27 decembrie 2013 a fost respinsă acţiunea reconvenţională a Olgăi Anghel împotriva BC „Victoriabank” SA cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de ipotecă. Curtea de Apel Chişinău însă prin încheierea din 05 martie 2014 a impus apelanta la plata taxei de stat calculată din valoarea contestată a acţiunii, fără însă a indica şi mărimea acesteia.

Astfel, apelanta Olga Anghel era în imposibilitate de a îndeplini în termen indicaţiile din încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014 vis-a-vis de achitarea taxei de stat şi anexarea dovezii de plată a acesteia, în cazul în care instanţa nu a indicat expres suma taxei de stat impusă spre plată la declararea apelului. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014 şi de a remite pricina la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău la etapa de primire a cererii de apel. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către Anghel Olga.

Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a BC „Victoriabank” SA împotriva Olgăi Anghel cu privire la transmiterea silită în posesie a bunului ipotecat şi evacuarea tuturor persoanelor şi a bunurilor şi la cererea reconvenţională a Olgăi Anghel împotriva BC „Victoriabank” SA cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de ipotecă. Pricina civilă la cererea de chemare în judecată a BC „Victoriabank” SA împotriva Olgăi Anghel cu privire la transmiterea silită în posesie a bunului ipotecat şi evacuarea tuturor persoanelor şi a bunurilor şi la cererea reconvenţională a Olgăi Anghel împotriva BC „Victoriabank” SA cu privire la recunoaşterea nulităţii contractului de ipotecă, se remite la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău la etapa de primire a cererii de apel.

Decizia este irevocabilă de la pronunţare. Preşedintele şedinţei, judecătorul Galina Stratulat Judecătorii Iurie Bejenaru Oleg Sternioală