2ra-1412/14 — Constatarea faptului cu valoare juridică

Judecătoria Străşeni Dosarul nr. 2ra-1412/14 Judecător: V.Rusu Curtea de Apel Chişinău Judecători: N.Craiu, L.Bulgac, A.Minciuna Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 21 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Ghenadie Nicolaev, Ion Druţă, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Postică Angela, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Postică Leonid împotriva Consiliului raional Străşeni privind constatarea faptului confiscării bunurilor mobile şi imobile, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013, CONSTATĂ : La 01.02.2012, petiţionarul Postică Leonid a depus cerere privind constatarea faptului confiscării în anul 1949 a bunurilor mobile şi imobile, care au aparţinut represatei Postica Feodora.

În motivarea cererii, Postică Leonid a invocat că, Postică Feodora împreună cu copii săi în anul 1949 au fost deportaţi din motive politice din s.Cojuşna, r-l Străşeni. Prin Certificatul de reabilitare nr. 21 (13)-3245/89 din 24 octombrie 2007 membrii familiei Postica au fost declaraţi victime ale represiunilor politice şi reabilitaţi. În conformitate cu prevederile pct. 5 a Regulamentului aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 627 din 05 iunie 2007, comisiei speciale urmează a fi prezentate în mod obligatoriu un şir de documente printre care şi actele care atestă confiscarea, naţionalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, eliberate de arhive şi de alte instituţii abilitate.

Prin scrisoarea Arhivei Naţionale a Republicii Moldova nr.102 din 31 martie 2008, petiţionarului i-au fost prezentate copiile documentelor, care confirmă lista averii confiscate în legătură cu represiile politice de la Postica Feodora. Susţine Postica Leonid că, pentru eveluarea bunurilor imobile este necesar de a constata caracteristice acestor imobile, materialele din care au fost făcute. Concomitent, solicită petiţionarul constatarea faptului aflării în posesia represaţilor a unor bunuri care de organele represive nu au fost incluse în lista bunuriior confiscate. Postica Leonid indică că, conform martorilor, la perioada anului 1949, părinţii petiţionarului erau proprietari a mai multor bunuri mobile şi imobile, care nu au fost 1 incluse în lista perfectată de organele represive.

Lista bunurilor confiscate care au fost indicate de organele represive (опись имущества): casa de locuit indicată în lista bunurilor din 06 iulie 1949 avea dimensiunile de 7 x 12 metri, înălţimea de 2,70 m, construită pe fundament din piatră, din lampaci de pămînt, acoperită cu oale din lut, un sărai cu dimensiunile de 9 x 6 m, înălţimea 2,20 m, construit din lampaci de lut şi acoperit cu stuf, un sărai cu dimensiunile de 7 x 5 m, înălţimea 2,20 m, construit din amnari cu lut, acoperit cu şindilă din lemn destinaţie locativă; beci cu dimensiunile 7 x3 metri, construit din piatră.

Petiţionarul a indicat că urmau a fi incluse în lista bunurilor confiscate de organele represive, următoarele bunuri: gard împrejurul gospodăriei din nuiele cu lungimea de 90 m, poartă din lemn cu lăţimea de 4 m, vin din poamă 500 litri; ambar (sîsîiac) din lemn 10 x 4 m, acoperit cu stuf; 100 capete de păsări, curci, găini; stativ de ţesut, zdrobitoare pentru poamă, teasc din lemn, 3 topoare, 2 furci de fier, o grapă din metal. Astfel, solicită petiţionarul: - constatarea faptului confiscării în anul 1949 a bunurilor mobile şi imobile, care au aparţinut cet. Postica Feodora Nicolae a.n. 1886, şi anume: gard împrejurul casei gospodăriei din nuiele cu lungimea de 90 metri, poartă din lemn cu lăţimea de 4 metri, vin din poamă 500 litri, ambar (sîsîiac) din lemn 10 x 4 m, acoperit cu stuf.

- constatarea caracteristicelor tehnice a construcţiilor imobiliare, confiscate conform listei din 06.07.1949, după cum urmează: casa de locuit cu dimensiunile de 7x12 metri, înălţimea de 2,50 m, construită pe fundament din piatră din lampaci de pămînt, acoperită cu oale din lut; un sărai cu dimensiunile de 9 x 6 m, înălţimea 2,20 m, construit din lampaci de lut şi acoperit cu stuf, un sărai cu dimensiunile de 7 x 5 m, înălţimea 2,20 m, construit din amnari cu lut, acoperit cu şindrilă din lemn destinaţie locativă; beci cu dimensiunile de 7 x 3 metri, construit din piatră. Ulterior, la 13.02.2012, petiţionarul a depus cerere de concretizare a cerinţelor, solicitînd: - constatarea faptului confiscării în anul 1949 a bunurilor mobile şi imobile, care au aparţinut cet.

Postica Feodora Nicolae a.n. 1886, şi anume : ambar din lemn, acoperit cu stuf de dimensiunea 6 X 4 m, gard împrejurul casei gospodăriei din nuiele cu lungimea de 90 metri, poartă din lemn cu lăţimea de 4 metri, stativ de ţesut; cadă de lemn cu volumul de 1000 litri; cinci poloboace cu volumul de 600 litri; pîlnie din lemn; 20 coşuri de cules struguri; storcător de struguri (din lemn şi metal); teasc (din lemn şi metal); maşină de stropit (de aramă); maşină de curăţat porumb; car (căruţă); 2 sănii cu tălpi de metal; coasă; 3 topoare; 2 furci; porc cu greutate de aproximativ 100 kg; 100 capete de păsări (curci, găini); 1 cal; 2 boi.

- constatarea caracteristicelor tehnice a construcţiilor imobiliare, confiscate conform listei din 06.07.1949, după cum urmează: casa de locuit cu dimensiunile de 7x12 metri, înălţimea de 2,70 m, construită pe fundament din piatră, din lampaci de lut, acoperită cu oale din lut, avea trei odăi şi coridor, 5 ferestre, 5 uşi, 2 sobe şi cuptor; sărai cu dimensiunile de 7 x 5 m, înălţimea 2, 20 m, construit din lampaci de lut, cu destinaţie locativă, sărai cu dimensiunea 9X6 m din lampaci de lut, acoperit cu stuf, înălţime de 2,2 m; beci construit din piatră cu dimensiunea de 7 X 3,5 m. Conform certificatului de deces seria DC-IV nr. 0983915, Postica Leonid a decedat la data de 11 iunie 2012. 2 Potrivit certificatului de calitate de moştenitor, Postica Angela are calitatea de moştenitor al averii cet.

Postica Leonid. Prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 25 septembrie 2013, s-a admis parţial cererea înaintată de Postica Leonid către Consiliul raional Străşeni privind constatarea faptului confiscării bunurilor imobile şi mobile, care au aparţinut represatei Postica Feodora. S-a constatat faptul, că în anul 1949 au fost confiscate de la cet.

Postica Feodora Nicolae, născută în anul 1886, domiciliată în s. Cojuşna, următorele bunuri: casa de locuit cu dimensiunile de 7x12 metri, înălţimea de 2,50 m, construită pe fundament din piatră, din lampaci de pămînt, acoperită cu oale din lut; un sărai cu dimensiunile de 9 x 6 m, înălţimea 2,20 m, construit din lampaci de lut şi acoperit cu stuf, un sărai cu dimensiunile de 7 x 5 m, înălţimea 2,20 m, construit din amnari cu lut, acoperit cu şindilă din lemn cu destinaţie locativă; beci cu dimensiunile de 7 x 3 metri, construit din piatră; gard împrejurul gospodăriei din nuiele cu lungimea de 90 metri, poartă din lemn cu lăţimea de 4 metri, vin din poamă 500 litri; ambar (sîsîiac) din lemn 10 x 4 m, acoperit cu stuf.

Nefiind de acord cu hotărîrea nominalizată, la 29.11.2013, Postica Angela a depus apel, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care cerinţele să fie admise integral. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013, a fost respins apelul declarat de Postică Angela şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 25 septembrie 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a invocat prevederile art. 279 alin. (1) lit. a), 281 alin. (1) şi (2), 282 alin. (1) CPC, concluzionînd că cererea petiţionarului nu întruneşte condiţiile stipulate în normele legale evocate, deoarece acesta are o altă posibilitate de a obţine sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită şi anume prin actele de la Arhiva Naţională a RM, acte care au şi fost anexate la materialele cauzei.

Mai mult decît atît, instanţa de apel a conchis că nu ţine de constatarea faptului cu valoare juridică, cele solicitate de petiţionar privind caracteristicele tehnice ale unor imobile, cum ar fi parametrii casei de locuit (înălţime, lăţime, materialele de construcţie etc), saraiului şi altor bunuri, precum şi nici nu se încadrează în noţiunea de constatare a faptului posesiunea animalelor, obiectelor de gospodărie (topor, furcă etc), or, art. 281 alin. (2) lit. h) CPC prevede constatarea drepturilor asupra bunurilor imobile şi nu bunurilor mobile. Totodată, instanţa de apel a statuat, prin prisma art. 373 alin. (6) CPC, că nu i se poate crea lui Postica Angela în propria cale de atac o situaţie mai dificilă decît aceea din hotărîrea atacată cu apel, deşi s-au constatat motive de casare a acesteia.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 24.02.2014, Postică Angela a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 şi remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de apel În argumentarea recursului recurenta a invocat aplicarea eronată a normelor de drept procedural, interpretarea eronată a legii, precum şi că concluziile instanţei de apel expuse în hotărîre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul înaintat de Postică Angela a fost considerate admisibil şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

3 Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide temeinicia lui, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC al RM, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit reţine că la adoptarea deciziei contestate nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii în fond, situaţie ce impune rejudecarea cauzei, or, din acest motiv, instanţa de recurs este în imposibilitate de a se expune privitor la corectitudinea aplicării normelor de drept material, atunci cînd fondul a fost cercetat superficial. În conformitate cu art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă, precum şi verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate.

Potrivit materialelor cauzei, petiţionarul Postică Leonid a înaintat cerere de constatare a faptului cu valoare juridică şi anume constatarea faptului confiscării în anul 1949 a bunurilor mobile şi imobile, care au aparţinut cet. Postica Feodora Nicolae a.n. 1886 şi constatarea caracteristicelor tehnice a construcţiilor imobiliare, confiscate conform listei din 06.07.1949. Instanţa de fond a admis cererea parţial, iar instanţa de apel a menţinut această hotărîre, deşi a constatat temeiuri de casare a ei. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră ilegală decizia instanţei de apel pornind de la următoarele. Conform art. 279 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa judecătorească examinează în procedură specială pricini cu privire la constatarea faptelor care au valoare juridică.

Potrivit art. 281 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească constată faptele de care depinde apariţia, modificarea sau încetarea drepturilor personale sau reale ale persoanelor fizice şi ale organizaţiilor. Potrivit art. 281 alin. 2) lit. k) şi n) CPC, instanţa judecă pricinile în care i se cere să constate faptul represiunii politice şi alte fapte cu valoare juridică. În conformitate cu prevederile art. 282 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa judecătorească constată faptul cu valoare juridică în cazul în care acesta generează, în virtutea legii, următoarele efecte juridice: apariţia, modificarea sau încetarea unor drepturi personale sau reale ale petiţionarului.

Pornind de la prevederile normelor legale evocate, Colegiul constată că instanţa de apel eronat a conchis că cererea petiţionarului nu întruneşte condiţiile stipulate în normele legale, deoarece acesta are o altă posibilitate de a obţine sau de a restabili documentele care ar certifica faptul juridic a cărui constatare o solicită şi anume prin actele de la Arhiva Naţională a RM, acte care au şi fost anexate la materialele cauzei. Or, petiţionarul nu a solicitat stabilirea faptului juridic şi anume a faptului confiscării în anul 1949 a bunurilor mobile şi imobile, care au aparţinut cet. Postica Feodora Nicolae a.n. 1886 şi care sunt incluse şi în actele eliberate de Arhiva Naţională, ci şi a altor bunuri care nu se regăsesc în acele acte.

4 Mai mult ca atît, petiţionarul a solicitat şi constatarea caracteristicelor tehnice a construcţiilor imobiliare, confiscate conform listei din 06.07.1949, care la fel nu se conţin în lista dată, acest fapt fiind necesar pentru evaluarea bunurilor în cauză de către organul cadastral. În acest sens, Colegiul conchide că cerinţele petiţionarului se încadrează în noţiunea de fapte de care depinde apariţia, modificarea sau încetarea drepturilor personale sau reale ale persoanelor fizice. Astfel, constatarea acestor fapte este direct legată de dreptul petiţionarului de a solicita, în temeiul Legii nr. 1225 din 08.12.1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, restituirea bunurilor sau recuperarea valorii acestora prin achitarea de compensaţii.

În acelaşi timp, instanţa de fond a admis cererea petiţionarului parţial, fără însă a indica motivele refuzului de a statisface cerinţele integral. Or, aşa cum prevăd aliniatele (1) şi (2) art. 373 CPC, instanţa de apel, verifică în limitele cererii de apel şi ale referinţelor, legalitatea şi temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă. În consecinţă, instanţa de recurs conchide că, instanţa de apel, care are atribuţii de dezvoltare devolutivă a fondului cazului la judecarea apelului, nu a constatat şi elucidat toate aceste circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii în fond, şi, ca urmare, a pronunţat o soluţie ilegală.

Astfel, fiind prezente motivele de casare a deciziei, prevăzute de art. 432 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit va admite recursul declarat, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. La rejudecarea pricinii, instanţa urmează să ţină cont de omisiunile indicate în prezenta decizie, să verifice toate circumstanţele ce prezintă importanţă pentru soluţionarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv, conform exigenţelor art. 130 CPC, probele administrate în dosar şi, în dependenţă de situaţia stabilită, să adopte o hotarîre legală şi întemeiată. Ţinînd cont de cele indicate, conform art. 445 alin. (1) lit. c) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECI DE: Se admite recursul declarat de Postică Angela.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Postica Leonid împotriva Consiliului raional Străşeni privind constatarea faptului confiscării bunurilor mobile şi imobile şi remite cauza la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău într-un alt complet. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ghenadie Nicolaev Ion Druţă Valentina Clevadî Iuliana Oprea 5