2r-568/14 — Recunoaşterea dreptului de proprietate asupra automobilului, anularea interdicţiilor aplicate asupra automobilului

prima instanţă: S. Lazari dosarul nr. 2r-568/14 instanţa de apel: N. Cernat, A. Gavriliţa, A. Pahopol DECIZIE 21 mai 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Sauron” în proces de insolvabilitate, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iuri Buhtuev împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Sauron” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra automobilului şi anularea interdicţiilor aplicate asupra automobilului, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2014, prin care a fost respinsă cererea de repunere în termen a apelului şi a fost restituit apelul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Sauron” în procedura de faliment, c o n s t a t ă: La 23 august 2011, Iuri Buhtuev a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Sauron” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra automobilului şi anularea interdicţiilor aplicate asupra automobilului.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că în baza contractului de vânzare-cumpărare din 19 octombrie 2007, SRL „Sauron” i-a vândut automobilul de model Lincoln Towncar, cu n/î CSR 012, care-i aparţinea cu drept de proprietate. Menţionează că conform pct. 3 din contractul menţionat, cumpărătorul devine proprietar al automobilului menţionat din momentul achitării sumei ce depăşeşte 50% din costul automobilului, care, conform pct. 1 din contract, constituie suma de 100000 lei şi care urma a fi achitat în rate în termen maxim de 09 luni de la data semnării contractului. Susţine că suma de 50000 lei, adică 50% din costul automobilului, a fost achitată de către el la 19 octombrie 2007, fapt ce se confirmă prin chitanţa nr. 101 din 19 octombrie 2007, astfel, devenind proprietar al automobilului menţionat.

Afirmă că conform pct. 3 din contractul menţionat, înregistrarea automobilului după cumpărător la organele de stat de înregistrare a transportului va avea loc în momentul achitării integrale a preţului prevăzut de prezentul contract. Invocă că la 10 martie 2008, el a achitat suma de 20000 lei, iar la 18 iulie 2008, a achitat suma de 30000 lei, fapt ce se confirmă prin chitanţele nr. 40 din 10 martie 2008 şi nr. 166 din 18 iulie 2008. Mai invocă că prin pct. 3 din contractul menţionat, vânzătorul, adică SRL „Sauron” a declarat că automobilul, la momentul semnării contractului, nu este gajat, sechestrat sau promis altei persoane şi nu constituie obiectul vre-unui litigiu, însă, la 01 iulie 2008, pârâta, deşi a primit 70% din preţul automobilului, acţionând cu rea-credinţă, în cadrul unui proces judiciar, a solicitat instanţei de judecată aplicarea sechestrului pe automobilul menţionat, ca substituire a unei forme de asigurări a acţiunii printr-o altă formă.

Menţionează că la 18 iulie 2008, cînd a achitat integral costul automobilului, din cauza aplicării sechestrului asupra acestuia, a fost în imposibilitate de a-l înregistra după el, deşi, de fapt, este proprietarul acestuia. Susţine pe parcursul anilor 2008-2011, asupra automobilului au fost aplicate mai multe tipuri de interdicţii şi sechestrate. Prin urmare, solicită recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra automobilului de model Lincoln Towncar, cu n/î CSR 012, obligarea Direcţiei principale înregistrare a transportului şi calificarea conducătorilor auto, anularea sechestrelor, gajului şi a tuturor interdicţiilor aplicate asupra automobilului menţionat şi încasarea de la pârâtă a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 21 octombrie 2011 a fost constatat dreptul de proprietate al lui Iuri Buhtuev asupra automobilului de model Lincoln Towncar, cu n/î C SR 012, anul producerii 2001, a fost obligată Direcţia principală înregistrare a transportului şi calificarea conducătorilor auto să înregistreze dreptul de proprietate al lui Iuri Buhtuev asupra automobilului de model Lincoln Towncar, cu n/î C SR 012, au fost anulate sechestrul, gajul şi toate interdicţiile aplicate asupra automobilului de model Lincoln Towncar, cu n/î C SR 012 prin încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie, dosar nr. 2e- 4362/2008, sechestru; încheierea Judecătoriei Economice de Circumscripţie, titlu executoriu nr. 2e-4119/09, sechestru; încheierea executorului judecătoresc Miron I., nr. 12-914/09 din 18 septembrie 2009, interdicţie; încheierea executorului judecătoresc Tihonovici A. nr. 18-609/10 din 30 aprilie 2010, interdicţie; încheierea executorului judecătoresc Miron I. nr. 010-654/10 din 26 noiembrie 2010, interdicţie; solicitarea executorului judecătoresc Miron I. nr. 010-100, 010- 101, 010-102, 010-103, 010-104, 654/10 din 17 ianuarie 2011, sechestru; încheierea executorului judecătoresc Neruţă A. nr. 068-310/11 din 07 februarie 2011, sechestru; încheierea executorului judecătoresc Caţer V. nr. 100-03/97/2011 din 03 martie 2011, interdicţie;

încheierea executorului judecătoresc Miron I. nr. 010-174/11 din 20 aprilie 2011, interdicţie; încheierea executorului judecătoresc Miron I. nr. 010-175/11 din 20 aprilie 2011, interdicţie; încheierea executorului judecătoresc Miron I. nr. 010-245/11 din 20 iunie 2011, interdicţie; încheierea executorului judecătoresc Neruţă A. nr. 068-403/11 din 24 iunie 2011, sechestru şi încheierea executorului judecătoresc Romaliischi M. nr. 175-884/11 din 20 iulie 2011, sechestru şi a fost încasat din contul SRL „Sauron” în beneficiul lui Iuri Buhtuev taxa de stat în sumă de 3000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în sumă de 7000 lei, în total 10000 lei. Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 28 octombrie 2011 a fost anulat sechestrul aplicat asupra automobilului de model Lincoln Towncar, cu n/î C SR 012 prin încheierea executorului judecătoresc Neruţă A. nr. 068-446/11 din 18 august 2011 şi încheierea Curţii de Apel Economice nr. 2e-915/2011 din 10 august 2011. La 21 februarie 2014, SRL „Sauron” în procedura de faliment a declarat apel împotriva hotărârii şi hotărârii suplimentare ale primei instanţe.

Ulterior, SRL „Sauron” în procedura de faliment a depus o cerere de repunere în termen a apelului, invocând că despre hotărârea şi hotărârea suplimentară ale primei instanţe a aflat la 04 februarie 2014, cînd Iuri Buhtuev s-a prezentat la sediul administratorului insolvabilităţii, Dumitru Chicu pe str.Tighina,49a şi a înregistrat cererea nr. 03 din 04 februarie 2014. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2014 a fost respinsă cererea cu privire la repunerea în termen a apelului şi a fost restituit apelul declarat de către SRL „Sauron” în procedura de faliment. La 30 aprilie 2014, în termenul prevăzut de lege, SRL „Sauron” în proces de insolvabilitate a depus o cerere de recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea încheierii instanţei de apel şi restituirea pricinii spre judecarea apelului în instanţa de apel.

Recurenta SRL „Sauron” în proces de insolvabilitate, în motivarea recursului, a indicat că încheierea instanţei de apel este ilegală. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Pe parcursul judecării pricinii s-a constatat că la 21 februarie 2014, recurenta SRL „Sauron” în proces de insolvabilitate, nefiind de acord cu hotărârea şi hotărârea suplimentară ale primei instanţe, a depus o cerere de apel. Ulterior, recurenta a depus o cerere de repunere în termen a apelului, invocând că despre hotărârea şi hotărârea suplimentară ale primei instanţe a aflat la 04 februarie 2014, cînd Iuri Buhtuev s-a prezentat la sediul administratorului insolvabilităţii, Dumitru Chicu pe str. Tighina,49a, mun. Chişinău şi a înregistrat cererea nr. 03 din 04 februarie 2014. Instanţa de apel, prin încheierea din 15 aprilie 2014, a respins cererea cu privire la repunerea în termen a apelului şi a restituit apelul declarat de către SRL „Sauron” în procedura de faliment.

Judecând pricina în recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că încheierea instanţei de apel este legală şi întemeiată. În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectuieze repunerea în termen. În conformitate cu art. 362 alin. (1) CPC (în redacţia Legii nr. 225-XV din 30 mai 2003), termenul de declarare a apelului este de 15 zile de la data comunicării hotărârii motivate, dacă legea nu dispune altfel.

Din materialele dosarului rezultă că recurenta SRL „Sauron” în proces de insolvabilitate a fost înştiinţată, contra semnătură, despre şedinţa de judecată a primei instanţe din 21 octombrie 2011, fapt confirmat prin avizul de primire a citaţiei (f. d. 39), ceea ce denotă că aceasta a ştiut cu certitudine despre existenţa acestui litigiu şi, fiind persoană interesată în soluţionarea acestui litigiu, urma să se intereseze care este soluţia luată de către prima instanţă în pricina dată. Însă, cu toate acestea, SRL „Sauron” în proces de insolvabilitate a declarat apel la 22 iulie 2013, adică cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de lege, solicitând repunerea în termen. La caz, se reţine că în conformitate cu art. 116 alin. alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Motivul invocat de către recurentă precum că despre hotărârea şi hotărârea suplimentară ale primei instanţe a aflat la 04 februarie 2014, cînd Iuri Buhtuev s-a prezentat la sediul administratorului insolvabilităţii, Dumitru Chicu pe str.Tighina,49a, mun. Chişinău şi a înregistrat cererea nr. 03 din 04 februarie 2014 nu poate servi drept temei pentru repunerea în termenul de apel, deoarece conform adeverinţei din 10 aprilie 2014, eliberată de către ÎS „Centrul Resurselor Informaţionale de Stat „Registru”, automobilul de model Lincoln Towncar, în perioada 24 noiembrie 2011-25 noiembrie 2011, a fost înmatriculat după Iuri Buhtuev, iar la 25 noiembrie 2011, a fost reînmatriculat după alt proprietar (f.d.71).

Astfel, hotărârile judecătoreşti au fost executate, iar despre acest fapt recurenta a cunoscut şi/sau trebuia să cunoască.

Conform art. 76 lit. lit. a), b), d), e), h), i), j). m) şi n) din Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14 noiembrie 2001, administratorul are următoarele atribuţii principale: inventarierea patrimoniului debitorului; colectarea datoriilor faţă de debitor şi recuperarea bunurilor debitorului aflate în posesiunea unor terţi; executarea măsurilor de asigurare aplicate de instanţa de judecată în cazurile prevăzute expres de ea; îndeplinirea hotărârilor instanţei de judecată, ale adunării şi ale comitetului creditorilor, adoptate în limitele competenţei lor; ţinerea registrelor de evidenţă a datoriilor creditoare şi a datoriilor debitoare ale debitorului; administrarea masei debitoare; asigurarea integrităţii masei debitoare, asigurarea prin contract a bunurilor; contestarea în instanţa de judecată, în modul stabilit de lege, a creanţelor creditorilor şi a oricăror tranzacţii sau transferuri şi sesizarea instanţei de judecată despre orice alte probleme care apar pe parcursul exercitării atribuţiilor sale.

Reieşind din prevederile legale enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel corect a concluzionat că fiind admisă spre examinare cererea introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de SRL „Sauron”, administratorul provizoriu al SRL „Sauron” urma la faza respectivă să ţină cont de patrimoniul debitorului şi să supravegheze masa debitoare a acestuia şi în consecinţă, just a constatat că nu existau careva temeiuri, ce ar fi creat impedimente administratorului provizoriu, în cadrul exercitării funcţiei sale, să determine existenţa hotărârilor contestate, inclusiv să acceadă la contestarea hotărârilor judecătoreşti în termenul şi modul prevăzut de lege.

În conexiunea celor expuse, instanţa de apel temeinic şi legal a respins cererea cu privire la repunerea în termen a apelului şi a restituit apelul declarat de către SRL „Sauron” în procedura de faliment, iar ultima nu a invocat nici un argument în cererea de recurs ce ar răsturna concluzia instanţei de apel. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea instanţei de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Societatea cu răspundere limitată „Sauron” în proces de insolvabilitate.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 15 aprilie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iuri Buhtuev împotriva Societăţii cu răspundere limitată „Sauron” cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra automobilului şi anularea interdicţiilor aplicate asupra automobilului. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi