2ra-1203/14 — Repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, încasarea cheltuielilor de judecată, obligarea Procuraturii Anticorupţie să aducă scuze

prima instanţă: G. Gorun dosarul nr. 2ra-1203/14 instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc şi E. Fistican DECIZIE 23 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu, Vera Macinskaia, Constantin Alerguş şi Sveatoslav Moldovan examinînd recursurile declarate de Procuratura Generală, avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru şi Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru împotriva Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Instituţiei Naţionale Publice a Audiovizualului Compania „Teleradio Moldova” şi postului de televiziune „Pro TV Chişinău” cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, încasarea cheltuielilor de judecată, obligarea Procuraturii Anticorupţie să aducă scuzele de rigoare, obligarea posturilor de televiziune „Moldova 1” şi „Pro TV Chişinău” să dezmintă în orele de maximă audienţă informaţia despre săvîrşirea infracţiunii de către Suciu Dumitru, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013, prin care s-au respins apelurile declarate de Procuratura Generală, avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru şi Ministerul Finanţelor şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 02 mai 2013 c o n s t a t ă Prin mandatul din 15 septembrie 2011 avocatul Bobu Petru a fost împuternicit de Suciu Dumitru să-i reprezinte interesele în instanţele judecătoreşti, cu dreptul de a semna şi depune cererea de chemare în judecată, de a ataca hotărîrea judecătorească, etc. (f. d. 6). La 05 decembrie 2011 avocatul Bobu Petru a depus cerere de chemare în judecată în interesele lui Suciu Dumitru împotriva Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului „Teleradio Moldova” şi postului de televiziune „Pro TV” cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, încasarea cheltuielilor de judecată, obligarea Procuraturii Anticorupţie să aducă scuzele de rigoare, obligarea posturilor de televiziune „Moldova 1” şi „Pro TV Chişinău” să dezmintă în orele de maximă audienţă informaţia despre săvîrşirea infracţiunii de către Suciu Dumitru.

În motivarea acţiunii avocatul Bobu Petru a menţionat că la 08 august 2008 Procuratura Anticorupţie a început urmărirea penală în privinţa lui Suciu Dumitru după semnele componenţei de infracţiune prevăzută de art. 326 alin. (2) lit. b) Codul penal. Prin ordonanţa din aceeaşi zi Procuratura Anticorupţie a dispus, cu autorizarea judecătorului de instrucţie interceptarea convorbirilor telefonice pe termen de 30 zile. 1 Prin ordonanţa din 20 august 2008 Suciu Dumitru a fost recunoscut şi audiat în calitate de bănuit. La aceeaşi dată Suciu Dumitru a fost reţinut, iar prin ordonanţa din 22 august eliberat. La 22 august 2008 Suciu Dumitru a fost pus sub învinuire şi audiat în calitate de învinuit pentru pretinsa săvîrşire a infracţiunii prevăzute de art. 326 (1) Codul penal.

Prin sentinţa Judecătoriei Ungheni din 10 septembrie 2009, menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 iunie 2010 Suciu Dumitru a fost achitat de la săvîrşirea infracţiunii incriminate pe motiv că fapta nu a fost săvîrşită de inculpat. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 decembrie 2010 recursul procurorului a fost declarat inadmisibil. În urma acţiunilor ilegale ale organele de drept lui Suciu Dumitru i-a fost cauzat prejudiciu material şi moral, fiindu-i încălcate drepturile. Prejudiciul moral se exprimă prin suferinţe fizice, psihice şi morale, încălcarea onoarei şi demnităţii. Posturile de televiziune „Moldova 1” şi „PRO TV Chişinău” au difuzat informaţii eronate despre pretinsa comitere de către Suciu Dumitru a infracţiunii incriminate şi momentul reţinerii.

Prejudiciul material se manifestă prin plata pentru serviciile juridice şi cheltuieli aferente. Cere avocatul Bobu Petru încasarea de la Ministerul Finanţelor în beneficiul lui Suciu Dumitru a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei, material în mărime de 3 000 lei, obligarea Procuraturii Anticorupţie să aducă scuze şi obligarea posturilor de televiziune „Moldova 1” şi „Pro TV Chişinău” să dezmintă, în orele de maximă audienţă informaţia despre săvîrşirea infracţiunii de către Suciu Dumitru. În şedinţa de judecată din 30 aprilie 2013 avocatul Bobu Petru a declarat în interesele lui Suciu Dumitru că nu susţine pretenţiile formulate împotriva posturilor de televiziune „Moldova 1” şi „Pro TV Chişinău”, pledînd pentru admiterea în rest a pretenţiilor (f. d. 115 verso).

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 mai 2013 acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în folosul lui Suciu Dumitru prejudiciul moral în mărime de 60 000 lei şi material pentru plata cheltuielilor de asistenţă juridică în sumă de 3000 lei, în total 63 000 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. La 28 mai 2013, 31 mai 2013 şi 21 iunie 2013 Procuratura Generală, avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru şi Ministerul Finanţelor au declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013 apelul declarat de Ministerul Finanţelor a fost repus în termen.

S-au respins cererile de apel depuse de Procuratura Generală, avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru şi Ministerul Finanţelor şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 mai 2013 (f. d. 156-164). La 14 februarie 2014, 17 martie 2014 şi 20 martie 2014 Procuratura Generală, avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru şi Ministerul Finanţelor au contestat cu recurs decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013. Procuratura Generală a solicitat admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi adoptarea unei noi decizii prin care cuantumul prejudiciului moral şi 2 material să fie diminuat în limite rezonabile. În motivarea cererii de recurs Procuratura Generală a relevat că suma acordată de către instanţele judecătoreşti lui Suciu Dumitru cu titlu de despăgubiri este exagerată şi contravine practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului pe această categorii de litigii.

Avocatul Bobu Petru a solicitat în interesele lui Suciu Dumitru admiterea recursului, casarea parţială a hotărîrilor judecătoreşti, emiterea unei noi soluţii de admitere integrală a acţiunii şi respingerea recursului Procuraturii Generale ca fiind inadmisibil. În motivarea recursului avocatul Bobu Petru a transcris detaliat decizia instanţei de apel şi suplimentar a menţionat că instanţa de apel neîntemeiat a repus în termen apelul declarat de Ministerul Finanţelor. A mai indicat că Procuratura Generală avînd calitatea de intervenient accesoriu nu a fost şi nu este în drept de a ataca hotărîrile judecătoreşti, or acestea nu-i afectează drepturile. La compensarea prejudiciului moral în sumă de 60 000 lei instanţele nu au asigurat o balanţă între suferinţele suportate de către Suciu Dumitru şi despăgubirea acordată în acest sens.

Prin cererea de recurs depusă Ministerul Finanţelor a solicitat admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti cu pronunţarea unei noi hotărîri de micşorare a cuantumului prejudiciului dispus spre încasare de la bugetul de stat. În motivarea recursului Ministerul Finanţelor a relevat că reclamantul nu a prezentat probe care ar justifica mărimea prejudiciului moral pe care l-a solicitat, iar aprecierea de către instanţele judecătoreşti a suferinţelor morale la suma de 60 000 lei contravine practicii prestabilite. A mai indicat recurentul că era necesar de ţinut cont de faptul că urmare a acţiunilor de urmărire penală, intimatului Suciu Dumitru i-a fost achitat prejudiciul material sub formă de salariu în sumă de 78 115, 15 lei şi cuantumul prejudiciului moral este necesar de diminuat pînă la limita rezonabilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 26 martie 2014 Procuratura Generală a depus referinţă prin care a solicitat respingerea recursului declarat de avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru. Prin încheierea Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 16 aprilie 2014 recursurile declarate de Procuratura Generală, avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru şi Ministerul Finanţelor au fost considerate admisibile fără a fi prejudiciat fondul pricinii.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi probe. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

3 Verificând argumentele invocate de Procuratura Generală, avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru şi Ministerul Finanţelor în cererile de recurs pe baza materialelor din dosar şi a referinţei prezentate de Procuratura Generală, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursurile sunt depuse în termen, cele declarate de Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor întemeiate şi care necesită să fie admise cu modificarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe prin diminuarea sumei prejudiciului moral, iar recursul declarat de avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor şi participanţilor la proces copia deciziei motivate la 10 ianuarie 2014 (f. d. 165). La dosar nu sunt probe care ar confirma data recepţionării de către recurenţi a deciziei instanţei de apel. Astfe, recursurile declarate de Procuratura Generală, avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru şi Ministerul Finanţelor la 14 februarie 2014, 17 martie 2014 şi 20 martie 2014 se consideră depuse în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să modifice decizia instanţei de apel şi/sau hotărîrea primei instanţe.

Din actele pricinii rezultă că prin ordonanţa din 05 august 2008 Procuratura Anticorupţie a început urmărirea penală în privinţa lui Suciu Dumitru pe semnele calificative ale componenţei de infracţiune prevăzută de art. 326 alin. (2) lit. b) Codul penal (f. d.7A). Prin ordonanţa din 05 august 2008, cu autorizarea judecătorului de instrucţie a fost dispusă interceptarea convorbirilor lui Suciu Dumitru cu Drebot Sergiu şi înregistrarea imaginilor ce ţin de transmiterea sumei de bani lui Suciu Dumitru pe termen de 30 zile (f.d. 7-8,10-20). Conform procesului - verbal din 20 august 2008 Suciu Dumitru a fost reţinut (f. d. 21-22). Prin ordonanţa din 20 august 2008 Suciu Dumitru a fost recunoscut şi audiat în calitate de bănuit (f. d. 25-26).

Prin ordonanţa din 22 august 2008 lui Suciu Dumitru i-a fost înaintată învinuirea şi audiat în această calitate pentru săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 326 alin. (1) Codul penal (f. d. 27-29). La 22 august 2008 Suciu Dumitru a fost eliberat de Procuratura Anticorupţie din Izolatorul de Detenţie Provizorie a CCCEC (f. d. 30-31). Prin sentinţa Judecătoriei Ungheni din 10 septembrie 2009, menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 iunie 2010 Suciu Dumitru a fost achitat de comiterea infracţiunii incriminate pe motiv că fapta nu a fost săvîrşită de inculpat (f.d.48- 54,67-70) Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 decembrie 2010 recursul procurorului a fost declarat inadmisibil (f. d. 77-82).

La 05 decembrie 2011 avocatul Bobu Petru a depus în interesele lui Suciu Dumitru prezenta cerere de chemare în judecată (f. d. 1-5). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 mai 2013 acţiunea a fost admisă parţial (f. d. 118-119). 4 S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Suciu Dumitru prejudiciul moral în mărime de 60 000 lei şi material sub formă de cheltuielile pentru asistenţa juridică în sumă de 3000 lei, în total 63 000 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 26 noiembrie 2013 a fost de acord cu soluţia primei instanţe (f. d. 156-164). Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că prima instanţă şi instanţa de apel corect au soluţionat litigiul, însă au încasat o sumă exagerată a prejudiciului moral.

Cu referire la recursurile declarate de Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor. Conform art. 3 alin. (1) lit. a) Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, este reparabil prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală.

Conform art. 1405 alin. (1) Codul civil, prejudiciul cauzat persoanei fizice prin condamnare ilegală, atragere ilegală la răspundere penală, aplicare ilegală a măsurii preventive sub forma arestului preventiv sau sub forma declaraţiei scrise de a nu părăsi localitatea, prin aplicarea ilegală în calitate de sancţiune administrativă a arestului, muncii neremunerate în folosul comunităţii se repară de către stat integral, indiferent de vinovăţia persoanelor de răspundere ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanţelor de judecată. Articolul 11 alin. (1) şi (3) Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti prevede că mărimea compensaţiei pentru repararea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de judecată în modul prevăzut de prezenta lege.

Mărimea concretă a compensaţiei se determină luându-se în considerare: gravitatea infracţiunii de a cărei săvârşire a fost învinuită persoana respectivă; caracterul şi gravitatea încălcărilor procesuale comise la urmărirea penală şi la examinarea cauzei penale în instanţa de judecată; rezonanţa pe care a avut- o în societate informaţia despre învinuirea persoanei; durata urmăririi penale, precum şi durata examinării cauzei penale în instanţa de judecată; natura dreptului personal lezat şi locul lui în sistemul de valori al persoanei; suferinţele fizice, caracterul şi gradul suferinţelor psihice; măsura în care compensaţia bănească poate atenua suferinţele fizice şi psihice cauzate; durata aflării nelegitime a persoanei în detenţie.

În toate cazurile, instanţa de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. Prima instanţă corect a aplicat legea materială şi just a ajuns la concluzia despre necesitatea admiterii parţiale a acţiunii, însă a încasat în beneficiul lui Suciu Dumitru prejudiciul material în cuantum exagerat. Argumentele recurenţilor Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor în sensul stabilirii mărimii exagerate a cuantumului prejudiciului moral de către instanţele de judecată sunt întemeiate din următoarele motive. Conform art. 11 alin. (2) şi (3) Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire 5 penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, instanţa de judecată va determina mărimea compensaţiei şi în baza criteriilor specificate la art. 219 alin. (4) din Codul de procedură penală.

În toate cazurile, instanţa de judecată se va baza pe principiile compensării rezonabile şi echitabile a prejudiciului moral. În conformitate cu art. 219 alin. (4) Codul de procedură penală, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, instanţa de judecată ia în considerare suferinţele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranţei în viaţă, pierderea onoarei prin defăimare, suferinţele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc. Articolul 118 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevede că fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Suciu Dumitru şi avocatul Bobu Petru contrar prevederilor de drept procedural citate nu au demonstrat prin ce se materializează prejudiciul moral în cuantumul pretins, iar din actele pricinii nu rezultă suferinţele fizice ale victimei, prejudiciul agrement sau estetic, pierderea speranţei în viaţă, pierderea onoarei prin defăimare, suferinţele psihice provocate de decesul rudelor apropiate etc. Mai mult ca atît, în şedinţa de judecată a primei instanţe din 30 aprilie 2013, avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru a exceptat pretenţiile formulate împotriva posturilor de televiziune „Moldova 1” şi „Pro TV Chişinău”, care vizau defăimarea informaţiilor răspîndite prin mijloacele de informare în masă, pledînd în rest pentru admiterea pretenţiilor (f. d. 115 verso).

Aşadar, în lipsa probelor despre prejudiciul moral suportat, prima instanţă şi instanţa de apel nejustificat au stabilit suma de 60 000 lei pentru compensarea prejudiciului moral, aceasta fiind exagerată în raport cu pretinsul prejudiciu suportat pentru reţinerea timp de două zile, iar ulterior achitarea de către instanţele judecătoreşti de comiterea infracţiunii incriminate. Deoarece Suciu Dumitru şi avocatul Bobu Petru nu au prezentat probe ce ar confirma mărimea prejudiciului moral în cuantumul solicitat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursurile Procuraturii Generale şi Ministerului Finanţelor, de a modifica decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe prin diminuarea cuantumului prejudiciului moral la suma de 10 000 lei, care va constitui o compensare echitabilă şi rezonabilă pentru suferinţele suportate.

Recursul avocatului Bobu Petru formulat în interesele lui Suciu Dumitru se respinge prin argumentele menţionate mai sus. Argumentul din recurs că Procuratura Generală nu era şi nu este în drept să conteste hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel se respinge din următoarele motive. Prezenta pricină civilă a fost intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Suciu şi avocatul Bobu Petru (f. d. 5). În acţiunea depusă Dumitru Suciu şi avocatul Bobu Petru au indicat Procuratura Generală în calitate de pîrît (f. d 1). În cererea de apel formulată avocatul Bobu Petru a indicat calitatea procesuală a Procuraturii Generale de intervenient accesoriu (f. d. 124, 139-142).

În conformitate cu art. 67 alin. (1) şi (3) Codul de procedură civilă, persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în el alături de 6 reclamant sau de pîrît pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă dacă hotărîrea pronunţată ar putea să influenţeze drepturile sau obligaţiile lui faţă de una din părţi. Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces şi la cererea uneia dintre părţi sau din oficiul instanţei. Suciu Dumitru şi avocatul Bobu Petru nu au solicitat pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă schimbarea calităţii procesuale a Procuraturii Generale din pîrît în intervenient accesoriu, iar instanţa de judecată nu a introdus din oficiu în proces intervenientul accesoriu.

Astfel, schimbarea calităţii procesuale a Procuraturii Generale din pîrît în intervenient accesoriu de către avocatul Bobu Petru după închiderea dezbaterilor judiciare în prima instanţă prin indicarea în cererea de apel a intervenientului accesoriu este neîntemeiată şi contrară normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 360 alin. (1) lit. a) şi art. 430 lit. a) Codul de procedură civilă, sunt în drept să declare apel sau recurs părţile şi alţi participanţi la proces.

Articolele 55 şi 59 alin. (1) Codul de procedură civilă expres prevăd că se consideră participanţi la proces: părţile, intervenienţii, procurorul, petiţionarii, persoanele care, în conformitate cu art.7 alin.(2), art.73 şi 74, sînt împuternicite să adreseze în instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unor alte persoane sau care intervin în proces pentru a depune concluzii în apărarea drepturilor unor alte persoane, precum şi persoanele interesate în pricinile cu procedură specială. Parte în proces (reclamant sau pîrît) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios. Aşadar, argumentele avocatului Bobu Petru că Procuratura Generală nu era în drept să declare apel sau recurs se combat prin prevederile legale citate, or, atît părţile (reclamantul sau pîrîtul), cît şi intervenienţii sunt în drept să declare apel sau recurs.

Afirmaţia avocatului Bobu Petru că instanţa de apel nu corect a repus apelul Ministerului Finanţelor în termen la fel nu poate fi reţinută. Or, din actele pricinii rezultă că prima instanţă a judecat pricina în lipsa reprezentantului Ministerului Finanţelor. În conformitate cu art. 236 alin. (4) Codul de procedură civilă, participanţii care nu au fost prezenţi la pronunţarea dispozitivului hotărîrii primesc copia hotărîrii în decurs de 5 zile. La dosar nu sunt date că prima instanţă a îndeplinit aceste prevederi legale şi a trimis Ministerului Finanţelor copia hotărîrii în decurs de 5 zile. Prima instanţă a expediat în adresa Ministerului Finanţelor copia hotărîrii motivate la 29 mai 2013 (f. d. 121). Ministerul Finanţelor a declarat apel la 21 iunie 2013, adică în termenul de 30 zile de la data primirii copiei hotărîrii (f. d. 134). Prin urmare, instanţa de apel întemeiat a repus în termen apelul Ministerului Finanţelor.

În rest, argumentele din recursul declarat de avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru poartă caracter declarativ, sunt similare celor invocate în prima instanţă şi instanţa de apel, se combat cu argumentele de admitere a recursurilor depuse de Ministerul Finanţelor şi Procuratura Generală şi se resping ca neîntemeiate.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că prima instanţă şi instanţa de apel au constatat pe deplin circumstanţele pricinii, însă exagerat au stabilit 7 cuantumul prejudiciului moral, că recursurile depuse de Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor sunt întemeiate, iar recursul declarat de avocatul Bobu Petru este neîntemeiat şi poartă caracter declarativ, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursurile depuse de Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor, de a modifica decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe prin diminuarea cuantumului prejudiciului moral încasat în beneficiul lui Suciu Dumitru şi de a respinge recursul declarat de avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru, iar în rest de menţinut hotărîrile judecătoreşti.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. e) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admit recursurile declarate de Procuratura Generală şi Ministerul Finanţelor. Se modifică decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 02 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru împotriva Ministerului Finanţelor, Procuraturii Generale, Instituţiei Naţionale Publice a Audiovizualului Compania „Teleradio Moldova” şi postului de televiziune „Pro TV Chişinău” cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, încasarea cheltuielilor de judecată, obligarea Procuraturii Anticorupţie să aducă scuzele de rigoare, obligarea posturilor de televiziune „Moldova 1” şi „Pro TV Chişinău” să dezmintă în orele de maximă audienţă informaţia despre săvîrşirea infracţiunii de către Suciu Dumitru, prin micşorarea cuantumului prejudiciului moral de la suma de 60 000 (şaizeci mii) lei la suma de 10 000 (zece mii) lei.

În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 26 noiembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 02 mai 2013 se menţin. Se respinge recursul declarat de avocatul Bobu Petru în interesele lui Suciu Dumitru ca fiind neîntemeiat. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu Vera Macinskaia Constantin Alerguş Sveatoslav Moldovan 8