2ra-1574/14 — Rezilierea contractelor de arendă a cotelor de terenagricol

prima instanță L. Țurcan dosarul nr. 2ra-1574/14 instanța de apel E. Ababei D. Pușca G. Polivenco ÎNCHEIERE 14 mai 2014 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Galina Vacari, Andrei Vacari, Olimpiada Rudac, Ivan Rudac, Elena Rudac, Iurii Rudac, Clava Rudac și Tatiana Guțu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Galinei Vacari, Andrei Vacari, Olimpiada Rudac, Ivan Rudac, Elena Rudac, Iurii Rudac, Clava Rudac și Tatiana Guțu împotriva Societății cu răspundere limitată „Vasigrus” și Societății cu răspundere limitată „Bucuria Saturn” cu privire la rezilierea contractelor de arendă a cotelor de teren agricol, încasarea datoriilor la plata pentru arendă, a contravalorii fructelor obţinute și revendicarea bunurilor aflate în posesie nelegitimă străină, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Galina Vacari, Andrei Vacari, Olimpiada Rudac, Ivan Rudac, Elena Rudac, Iurii Rudac, Clava Rudac și Tatiana Guțu şi menținută hotărârea Judecătoriei Dondușeni din 14 octombrie 2013, prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă: La 26 decembrie 2012, Galina Vacari, Andrei Vacari, Olimpiada Rudac, Ivan Rudac, Elena Rudac, Iurii Rudac,

Clava Rudac și Tatiana Guțu au depus o cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Vasigrus” și SRL „Bucuria Saturn” cu privire la rezilierea contractelor de arendă a cotelor de teren agricol, încasarea datoriilor la plata pentru arendă, a contravalorii fructelor obţinute și revendicarea bunurilor aflate în posesie nelegitimă străină. În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că în anul 2000 au încheiat cu SRL „Vasigrus” contracte de arendă a terenurilor agricole situate în extravilanul satului Teleșeuca, raionul Dondușeni pe un termen de 15 ani. Conform pct. 4.1. al contractului, arendașul SRL „Vasigrus” s-a obligat să achite reclamanților plata pentru arenda terenurilor agricole în mărime de 20% din roada de cereale, 15 % din roada de semințe de floarea soarelui și 7% din roada de mere calculate la 1 ha de teren pentru fiecare an de arendă.

Din anul 2007 până în prezent SRL „Vasigrus” nu și-a onorat obligațiunilor contractuale. 2 Menționează că la solicitarea de a le achita plata pentru arenda terenurilor, aceștia au fost informați despre faptul că terenurile agricole nu se mai află în arendă la SRL „Vasigrus”, dar sunt în posesia SRL „Bucuria Saturn”. Indică că conform pct. 3.5. al contractului de arendă, transmiterea terenului arendat în subarendă se poate efectua doar cu acordul înscris al proprietarului, însă în acest sens nu a fost semnat nici un acord. Afirmă că SRL „Bucuria Saturn” exploatează terenurile agricole proprietate privată a lor fără careva suport juridic acționând astfel cu rea-credință. Consideră că SRL „Vasigrus” le-a încălcat drepturile sale contractuale astfel cauzându-le prejudicii materiale.

La 20 noiembrie 2012 reclamanții s-au adresat cu cerere prealabilă către pârâți pentru soluționare pe cale amiabilă a litigiului, însă până în prezent nu au primit un răspuns. Au mai menţionat că cotele de teren agricol date în arendă SRL „Vasigrus” sunt practic unica sursă de existenţă materială, iar pârâţii i-au creat o stare materială destul de precară. Prin urmare, reclamanții Galina Vacari, Andrei Vacari, Olimpiada Rudac, Ivan Rudac, Elena Rudac, Iurii Rudac, Clava Rudac și Tatiana Guțu solicită rezilierea contractelor de arendă a terenurilor agricole nr. 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, încheiate la 01 iulie 2000, încasarea de la SRL „Vasigrus” plăţile pentru arendă din anul 2009-2011, revendicarea terenurilor agricole din posesia nelegitimă a SRL „Bucuria Saturn” și încasarea din contul SRL „Bucuria Saturn” a contravalorii fructelor pe care urma să le primească.

Prin hotărârea Judecătoriei Dondușeni din 14 octombrie 2013 acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 ianuarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Galina Vacari, Andrei Vacari, Olimpiada Rudac, Ivan Rudac, Elena Rudac, Iurii Rudac, Clava Rudac și Tatiana Guțu şi a fost menținută hotărârea primei instanţe. La 21 martie 2014, în termenul prevăzut de lege, Galina Vacari, Andrei Vacari, Olimpiada Rudac, Ivan Rudac, Elena Rudac, Iurii Rudac, Clava Rudac și Tatiana Guțu au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel cerând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârilor judecătorești şi emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Recurenții, în motivarea recursului şi-au exprimat dezacordul cu hotărârile judecătorești și le consideră ilegale și pasibile de a fi casate deoarece la emiterea acestora, instanțele de judecată au apreciat în mod arbitrar și unilateral probele prezentate la materialele cauzei, nu au elucidat și constatat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii și au încălcat normele de drept procedural. Atît prima instanţă cît şi instanţa de apel greşit au concluzionat că contractele de arendă au fost încheiate pe termen de 15 ani pentru plantarea livezii. Consideră că această concluzie este greşită deoarece contractele anexate la materialele pricinii sunt cu conţinut diferit, în contractele cu inscripţie manuală consideră că puteau fi uşor falsificate deoarece ele trebuiau să se păstreze la OCT, 3 iar contractele date se aflau la arendaş.

Odată ce contractele de arendă nu acordă dreptul arendatorului de a planta livada, reiese că ele au fost folosite du după destinaţie, iar conform art. 919 Codul civil arendaşul poate schimba destinaţia terenului numai cu acordul prealabil al proprietarului şi cu respectarea dispoziţiilor legale. Afirmă că concluziile instanțelor de judecată precum că reclamanții au cunoscut despre faptul plantării livezii participând la plantarea ei în calitate de salariați, sunt eronate deoarece contractele de arendă a terenurilor agricole au fost încheiate imediat după desființarea colhozului, iar reclamanții nu cunoșteau unde se află parcelele lor de teren deoarece în natură acestea nu le-au fost atribuite, iar prin urmare, iar prin urmare se aflau în imposibilitate de a cunoaște pe care se plantează livada.

Indică că întru probarea faptului că SRL „Vasigrus” a plantat o livadă de mere pe care ulterior a transmis-o în posesia SRL „Bucuria Saturn”, pârâții au prezentat actul de dare în exploatare a livezii din 17 mai 2000, pe cînd contractele de transmitere în arendă a terenurilor agricole au fost încheiate la 01 iulie 2000, adică ulterior dării în exploatare a livezii. Astfel, rezultă că SRL „Vasigrus” a modificat destinația terenurilor și a plantat livada de mere pe terenurile agricole ce le aparțin reclamanților, fără a dispune de acest drept. Afirmă că actul de dare în exploatare a livezii din 17 mai 2000 a fost întocmit doar de către reprezentanții SRL „Vasigrus”, fără participarea reprezentanților administrației publice locale, inspecției de stat în semințe sau reprezentanții Oficiului Cadastral Teritorial, care este un act intern, și putea fi perfectat nemijlocit la momentul apariției litigiului în instanța de judecată.

La fel, menționează că atât instanța de fond cât și instanța de apel, eronat a ajuns la concluzia că nu pot fi reținute argumentele reclamanților precum că din 2009 până în 2011 acestora nu le-a fost achitată plata pentru arendă, deoarece conform borderourilor pentru anii 2009-2011, s-a stabilit cu certitudine că deși plata a fost achitată de SRL „Bucuria Saturn”, ea totuși a fost achitată, astfel fiind onorate obligațiunile contractuale. În același timp, instanța de apel a apreciat critic afirmațiile precum că SRL „Vasigrus”, fără acordul scris al proprietarilor, a transmis în subarendă către SRL „Bucuria Saturn” terenurile agricole, în acest sens, concluzionând că SRL „Vasigrus” nu a transmis în arenă terenurile, ci doar dreptul de proprietate asupra pomilor.

Mai susțin recurenții că în ordine de apel cauza a fost judecată în lipsa apelanților și a reprezentantului lor, aflându-se în imposibilitate de a se expune pe marginea apelului și încălcându-se în așa mod dreptul lor la apărare. Mai mult, pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei deoarece membrul completului de judecată Galina Polivenco fiind sora reprezentantului pârâtului SRL „Bucuria Saturn” în prima instanţă Iurii Gurev. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

4 În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Galina Vacari, Andrei Vacari, Olimpiada Rudac, Ivan Rudac, Elena Rudac, Iurii Rudac, Clava Rudac și Tatiana Guțu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel și prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat și au apreciat corect probele prezentate și au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul lui Galina Vacari, Andrei Vacari, Olimpiada Rudac, Ivan Rudac, Elena Rudac, Iurii Rudac, Clava Rudac și Tatiana Guțu ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: 5 Recursul Galinei Vacari, Andrei Vacari, Olimpiada Rudac, Ivan Rudac, Elenei Rudac, Iurii Rudac, Clavei Rudac și Tatianei Guțu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Iulia Sîrcu judecătorul Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi