2ra-1454/14 — Încasarea prejudiciului material rezultat prin infracțiune

dosarul nr. 2ra-1454/14 prima instanţă - I. Naşco instanţa de apel - M. Antonov, Gr. Druguş, Sv. Leu ÎNCHEIERE 30 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ion Zverev şi Igor Zverev, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Anghelici Rodica, Iurie Anghelici şi Boris Andruşca împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 20 decembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Ion Zverev şi Igor Zverev şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ştefan Vodă din 02 octombrie 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă La 25 ianuarie 2013 Rodica Anghelici a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii a indicat că la 15 septembrie 2011 a fost maltratată de fraţii Igor şi Ion Zverev. Menţionează că conform Raportului de expertiză medico-legală, leziunile corporale cauzate au fost apreciate ca vătămare corporală neînsemnată. Prin sentinţa Judecătoriei Ştefan Vodă din 26 iulie 2012, Igor Zverev şi Ion Zverev au fost recunoscuţi vinovaţi de săvîrşirea infracţiunii prevăzută de art. 287 al. 2 lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei cu aplicarea dispoziţiei art. 79 Cod penal amendă în folosul statului în mărime de 250 unităţi convenţionale pentru fiecare. Rodica Anghelici consideră că în urma acţiunilor pîrîţilor ca parte vătămată i-au fost cauzate prejudicii materiale şi morale.

Susţine că pentru deplasările în oraşul Ştefan Vodă şi participarea la acţiunile de urmărire penală la Comisariatul de Poliţie Ştefan Vodă şi procuratură, efectuarea expertizei, deplasarea împreună cu soţul în oraşul Chişinău pentru fixarea piciorului, a suportat cheltuieli în sumă de 1450 lei. Astfel, menţionează că pentru efectuarea radiografiei oaselor nazale, radiografia 1 craniului, ecolicefalografia, consultaţia medicului a achitat 186 lei, pentru expertiza medico-legală a achitat 159 lei, pentru serviciile avocatului a achitat suma de 800 lei, iar pentru deplasările la Curtea de Apel Bender a achitat 88,40 lei. De asemenea, afirmă că i-au fost cauzate prejudicii morale, pe care le estimează la suma de 7000 lei.

Rodica Anghelici solicită încasarea de la Ion Zverev şi Igor Zverev prejudiciul material în sumă de 2683,40 lei şi prejudiciul moral în mărime de 7000 lei. Iurie Anghelici a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii a menţionat că la 15 septembrie 2011 a fost maltratat de către pîrîţi. Ca urmare a Raportului de expertiză medico-legală, leziunile corporale ce i-au fost cauzate au fost calificate ca vătămare corporală uşoară. Prin sentinţa Judecătoriei Ştefan Vodă din 26 iulie 2012, Igor Zverev şi Ion Zverev au fost recunoscuţi vinovaţi de săvîrşirea infracţiunii prevăzută de art. 287 al.

2 lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei cu aplicarea dispoziţiei art. 79 Cod penal amendă în folosul statului în mărime de 250 unităţi convenţionale pentru fiecare. Consideră că în urma acţiunilor pîrîţilor ca parte vătămată i-au fost cauzate prejudicii materiale şi morale. Astfel, menţionează că pentru deplasările efectuate la Comisariatul de poliţie Ştefan Vodă, procuratură, efectuarea expertizei a suportat cheltuieli în sumă de 528 lei, pentru efectuarea expertizei medico-legale a achitat suma de 106 lei, pentru tratament, consultaţia medicului a achitat suma de 1395 lei şi pentru acordarea asistenţei juridice – 500 lei. De asemenea, afirmă că din cauza maltratării, a fost cu piciorul fixat, şi avînd contract de muncă cu organizaţia de construcţie din Federaţia Rusă, valabil pe perioada 01 iulie 2011 – 21 mai 2012, nu a putut să plece la lucru, ratînd salariul în sumă de 37188 lei.

Menţionează că nu a lucrat în perioada 15 septembrie 2011 – 24 octombrie 2011 (33 zile x1058 ruble) şi 29 decembrie 2011 – 26 martie 2012 (62 zile x 1058 ruble). Menţionează de asemenea că pentru serviciile bancare a achitat suma de 60 lei, pentru achitarea drumului de întoarcere în ţară şi participarea la acţiunile de urmărire penală a achitat 826 lei, în total prejudiciul material fiind estimat la suma de 40603 lei. De asemenea, afirmă că i-au fost cauzate prejudicii morale, pe care le estimează la suma de 10000 lei. Iurie Anghelici solicită încasarea de la Ion Zverev şi Igor Zverev prejudiciul material în sumă de 40603 lei şi prejudiciul moral în mărime de 10000 lei. Boris Andruşca a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii Boris Andruşca a menţionat că la 15 septembrie 2011 a fost maltratat de Ion şi Igor Zverev. Conform Raportului de expertiză medico-legală, leziunile corporale cauzate au fost calificate ca vătămare corporală neînsemnată. Prin sentinţa Judecătoriei Ştefan Vodă din 26 iulie 2012, Igor Zverev şi Ion Zverev au fost recunoscuţi vinovaţi de săvîrşirea infracţiunii prevăzută de art. 287 al. 2 lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepsei cu aplicarea dispoziţiei art. 79 Cod penal amendă în folosul statului în mărime de 250 unităţi convenţionale pentru fiecare. 2 Consideră că în urma acţiunilor pîrîţilor ca parte vătămată i-au fost cauzate prejudicii materiale şi morale.

Astfel, pentru deplasările la poliţie, procuratură, efectuarea expertizei medico-legale a suportat cheltuieli în sumă de 1784 lei, pentru efectuarea expertizei medico-legale – 159 lei, pentru asistenţa juridică acordată a achitat suma de 500 lei, pentru deplasarea la Curtea de Apel Bender a achitat suma de 88,40 lei, iar în total suma de 2764,40 lei. De asemenea, afirmă că i-au fost cauzate prejudicii morale, pe care le estimează la suma de 7000 lei. Boris Andruşca solicită încasarea de la Igor Zverev şi Ion Zverev a prejudiciul material în sumă de 2764,40 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 7000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Ştefan Vodă din 18 martie 2013, au fost conexate într-un singur proces pricinile civile la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Anghelici împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral şi pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Boris Andruşca împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. Prin încheierea Judecătoriei Ştefan Vodă din 08 mai 2013, au fost conexate într-un singur proces pricinile civile la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Anghelici, Rodica Anghelici şi Boris Andruşca împotriva lui Igor Zverev şi Ion Zverev cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

Prin hotărîrea Judecătoriei Ştefan Vodă din 02 octombrie 2013 acţiunile au fost admise parţial. De la Igor Zverev şi Ion Zverev a fost încasat în mod solidar în beneficiul lui Iurie Anghelici prejudiciul material în sumă de 40603 lei şi prejudiciul moral în mărime de 7000 lei; în beneficiul Rodicăi Anghelici prejudiciul material în sumă de 1708,08 lei şi prejudiciul moral în mărime de 5000 lei şi cheltuielile de asistenţă juridică în mărime de 500 lei; în beneficiul lui Boris Andruşca prejudiciul material în sumă de 2372,40 lei şi prejudiciul moral în mărime de 5000 lei. În rest acţiunile au fost respinse. Prin hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Ştefan Vodă din 15 noiembrie 2013, a fost încasată de la Igor Zverev şi Ion Zverev în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1640,49 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bender din 20 decembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Ion Zverev şi Igor Zverev şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ştefan Vodă din 02 octombrie 2013. La 03 martie 2014 Ion Zverev şi Igor Zverev au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel, a hotărîrii primei instanţe şi hotărîrii suplimentare, cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea lui Boris Andruşca, Iurie Anghelici şi Rodica Anghelici să fie respinsă integral. În motivarea recursului, Ion Zverev şi Igor Zverev au invocat că aprecierea probelor de către instanţele judecătoreşti a fost arbitrară. De asemenea au menţionat că nu a fost stabilit raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu.

Astfel, au menţionat că intimaţii au pretins cheltuieli de tratament, medicamente şi consultaţii medicale fără a prezenta documente ce ar confirma în modul corespunzător aceste cheltuieli. Invocă că nu a fost prezentată instanţei de judecată vre-o reţetă medicală care ar 3 demonstra legătura cauzală dintre faptă şi prejudiciu. Mai indică că nu au fost dovedite cu probe veridice şi suficiente circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii referitor la încasarea salariului ratat. Menţionează că la 15 septembrie 2011, Iurie Anghelici se afla în ţară şi nu la locul de muncă în oraşul Noghinsk, Federaţia Rusă, or fiind o zi de joi care în condiţiile punctului 3.1. din contractul de muncă din 01 iulie 2011, aceasta era o zi de muncă.

De asemenea, invocă că Iurie Anghelici nu a prezentat carnetul de muncă. În ceea ce priveşte salariul ratat, consideră că calculul acestuia este unul eronat, care contravine clauzelor de bază ale contractului de muncă. Astfel, conform punctului 1.2 din contract, plata salariului se calculează pe ore, în timp ce Iurie Anghelici îl calculează în zile, luînd ca bază ziua lucrătoare de 8 ore. Mai indică că contractul de muncă nr. 39/11 din 01 iulie 2011, care este un înscris ce provine din străinătate urma a fi autentificat în modul corespunzător. Menţionează că este exagerată perioada de 3 luni pentru care Iurie Anghelici pretinde că ar fi revenit acasă pentru a participa la acţiunile de urmărire penală.

Or, acesta nu a demonstrat care anume acţiuni de urmărire penală au fost efectuate în acea perioadă, precum şi durata acestora. Recurenţii invocă de asemenea că intimaţii nu pot pretinde cheltuieli judiciare, de transport sau oricare alte cheltuieli legate de examinarea cauzei penale în ordine de recurs, deoarece recursul declarat de aceştia a fost respins, însă cu toate acestea instanţele au încasat neîntemeiat cheltuielile pentru deplasarea intimaţilor la Curtea de Apel Bender. Mai menţionează că bonurile de plată privind cheltuielile de asistenţă juridică nu conţin expres denumirea dosarului în legătură cu care s-a acordat asistenţa juridică, data eliberării acestor bonuri fiind mult prea anterioară datei intentării prezentului proces civil.

În ceea ce priveşte prejudiciul moral, recurenţii consideră că instanţele de judecată nu au ţinut cont de faptul că în urma conflictului care a avut loc la data de 15 septembrie 2011, intimaţii au cauzat leziuni corporale tatălui său Ilie Zverev, soldate cu comoţie cerebrală şi contuzia ţesuturilor moi ale feţei. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

4 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Ion Zverev şi Igor Zverev, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, accesul la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cuprinde şi condiţiile în care poate fi atacată o hotărîre a unor instanţe de fond (Guerin versus Franţa).

Totodată, acest drept nu este absolut, iar marja de apreciere aparţine statului. Cu referire la caz, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că dreptul recurenţilor de acces la un tribunal în aspectul art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale nu este afectat. Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ion Zverev şi Igor Zverev ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Recursul declarat de către Ion Zverev şi Igor Zverev se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 5