2ra-1184/14 — Repararea prejudiuciului material şi moral şi compensarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: V. Negru dosarul nr.2ra-1184/14 instanţa de apel: N. Budăi, A. Nogai, I. Muruianu ÎNCHEIERE 23 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Sveatoslav Moldovan Judecătorii: Vera Macinskaia, Ala Cobăneanu Oleg Sternioală şi Dumitru Mardari examinând recursurile declarate de Procop Alexandru, Ministerul Finanţelor şi reprezentantul Călugăreanu Vitalie în interesele Procuraturii Generale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procop Alexandru împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la recuperarea prejudiciului material, moral şi compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013, prin care s-a respins cererea de apel declarată de Ministerul Finanţelor, s-a admis apelul declarat de Procop Alexandru, s-a casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 11 iulie 2013 în partea respingerii pretenţiilor de încasare a prejudiciului material şi s-a emis în partea dată o hotărâre nouă de admitere parţială a acţiunii c o n s t a t ă La 17 ianuarie 2012 Procop Alexandru a depus la Judecătoria Orhei cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la recuperarea prejudiciului material şi compensarea cheltuielilor de judecată.(f.d. 2, vol. I) În motivarea cererii de chemare în judecată Procop Alexandru a invocat că prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 26 iunie 2003 a fost condamnat în baza art. 209 alin. (1) Codul penal şi i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 30 salarii minime, în baza art. 17, 209 alin. (2) Codul penal cu amendă în mărime de 300 unităţi convenţionale, în baza art. 15, 17 şi art. 209 alin. (2) Codul penal cu 3 ani 9 luni privaţiune de libertate.

Conform art. 2 Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a V-a de la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova nr. 562-XIV din 29 iulie 1999 a fost absolvit de pedeapsa stabilită în baza art. 209 alin. (1), 17, 15 şi 209 alin. (2) Codul penal şi în baza art. 189 alin. (2) Codul penal a fost condamnat la trei ani privaţiune de libertate cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii legate cu activitatea administrativă de dispoziţie pe un termen de 2 ani. Conform art. 2 Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a X-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova nr. 420-XV din 26 iulie 2001 a fost absolvit de pedeapsa numită şi în baza art. 184 alin. (2) Codul penal s-a stabilit pedeapsă în mărime de 600 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii ce ţin de activitatea administrativă de dispoziţie pe termen de 1 an.

1 Prin ordonanţa Procuraturii Orhei din 25 februarie 2002 a fost destituit din funcţia de inspector de stat auto al Departamentului Tehnologii Informaţionale. Prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 25 mai 2007, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 februarie 2010 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 ianuarie 2011, a fost achitat pe art. 209 alin. (1), 189 alin. (2), 17, 15 şi 209 alin. (2) Codul penal (în redacţia legii din 1961). Conform art. 7 lit. a) Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, persoanei fizice sau juridice i se compensează sau i se restituie salariul şi alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei principală de existenţă, de care a fost privată în urma acţiunilor ilicite.

Până la destituirea din funcţia deţinută avea salariu lunar în mărime de 2038 lei. Destituirea sa din funcţie a avut loc în baza ordonanţei Procuraturii raionului Orhei şi prejudiciul cauzat urmează a fi recuperat din bugetul de stat. Prejudiciul material constituie suma de 471022 lei, inclusiv salariul pentru 120 luni în mărime de 244560 lei şi inflaţia în mărime de 226462 lei. Cere Procop Alexandru încasarea de la bugetul de stat în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 471022 lei şi cheltuielilor de judecată.(f.d. 2, vol. I) Procop Alexandru a depus cerere de chemare în judecată suplimentară.

În motivarea cererii de chemare în judecată suplimentare Procop Alexandru a indicat că coeficientul inflaţiei începând cu luna martie 2002 până în prezent este 120% şi cuantumul salariului pentru 121 luni pentru perioada de la 01 martie 2002 până la 31 martie 2012 reieşind din salariu mediu la momentul cauzării prejudiciului, cu aplicarea coeficientului inflaţiei este de 320003 lei. Cere Procop Alexandru încasarea de la bugetul de stat în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 320003 lei şi cheltuielilor de judecată.(f.d. 59, vol. I) Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 30 martie 2012 s-a încasat de la bugetul de stat în beneficiului lui Procop Alexandru prejudiciul material în mărime de 320003 lei.(f.d.

66, 67-71, vol. I) La 29 mai 2012 Ministerul Finanţelor a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Orhei din 30 martie 2012.(f.d. 74, vol. I) Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 03 octombrie 2012 a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, a casat hotărârea Judecătoriei Orhei din 30 martie 2012 şi a remis pricina spre rejudecare la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău conform competenţei.(f.d. 85, 86-88, vol. I) Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 16 ianuarie 2013 s-a ridicat pricina de la examinare şi s-a remis la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău.(f.d. 97, vol. I) La 04 aprilie 2013 Procop Alexandru a depus cerere de chemare în judecată suplimentară. În motivarea cererii de chemare în judecată suplimentare Procop Alexandru a indicat că cuantumul sumelor de compensare a prejudiciului se calculează ţinând 2 cont de venitul mediu lunar al persoanei la momentul cauzării prejudiciului cu aplicarea coeficientului inflaţiei.

Salariu său lunar la momentul cauzării prejudiciului constituia suma de 1600 lei. Conform certificatului Direcţiei pentru statistică a raionului Orhei, rata inflaţiei pentru perioada de la 01 martie 2002 până la 01 martie 2013 constituia 124,2%. Cuantumul prejudiciului pentru 133 luni în perioada de la 01 martie 2002 până la 01 aprilie 2013 cu aplicarea coeficientului inflaţiei constituie suma de 477097 lei. Cere Procop Alexandru încasarea de la bugetul de stat în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 477097 lei.(f.d. 109, vol. I) La 06 martie 2012 Procop Alexandru a depus la Judecătoria Orhei cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral.

În motivarea cererii de chemare în judecată Procop Alexandru a indicat că prin sentinţa Judecătoriei militare din 17 decembrie 2003, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2004 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 mai 2004, a fost achitat de comiterea infracţiunii prevăzute la art. 117 alin. (2) Codul penal (în redacţia Legii din 1961), pe motivul că nu s-a constatat existenţa faptei infracţionale. Prin sentinţa Judecătoriei Orhei din 27 decembrie 2004, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 martie 2005 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 28 iunie 2005, a fost achitat de comiterea infracţiunii prevăzute la art. 152 alin. (1) Codul penal (în redacţia Legii din 1961), pe motiv că fapta nu a fost comisă de dânsul.

Pe parcursul anilor 2002-2004 împotriva sa au fost intentate 3 dosare penale cu 14 capete de acuzaţii. Prin ordonanţa Procuraturii raionului Orhei a fost internat silit în spitalul de psihiatrie Codru unde a fost reţinut ilegal de la 09 februarie 2004 până la 13 februarie 2004. În urma condamnării şi tragerii ilegale la răspundere penală ilegală a fost prejudiciat material şi moral, iar intenţia organelor de resort a fost degradarea şi înjosirea sa în faţa colegilor de lucru, a rudelor şi prietenilor. Consideră Procop Alexandru că suma prejudiciului de 10 000 000 lei ar fi o compensaţie echitabilă şi binemeritată pentru suferinţele şi înjosirile suportate. A fost destituit din funcţia de inspector superior al Departamentului Tehnologii Informaţionale, când avea salariul lunar în mărime de 2038 lei.

Cheltuielile de asistenţă juridică suportate constituie suma de 10000 lei. Cere Procop Alexandru recuperarea prejudiciului moral în mărime de 10 000 000 lei şi prejudiciu material în mărime de 10000 lei.(f.d. 2-4, vol. II) Prin încheierea Judecătoriei Orhei din 13 aprilie 2013 pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Procop Alexandru împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la încasarea prejudiciului material şi moral a fost strămutată pentru judecare la Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău. (f.d. 48-50, vol. II) 3 Prin încheierea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 19 aprilie 2013 cererea de chemare în judecată a lui Procop Alexandru împotriva Ministerului Finanţelor cu privire la recuperarea prejudiciului material s-a conexat cu cererea de chemare în judecată a lui Procop Alexandru împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la încasarea prejudiciului moral şi material, într-o singură pricină.

(f.d. 120, vol. I) Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iulie 2013 acţiunea lui Procop Alexandru a fost admisă parţial. S-a încasat din contul Ministerului Finanţelor, ca gestionar al bugetului de stat, în beneficiul lui Procop Alexandru prejudiciul material în mărime de 8000 lei şi prejudiciul moral în mărime de 5000 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.(f.d. 146, 149-153, vol.II) La 15 iulie 2013 Procop Alexandru a declarat apel împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iulie 2013, iar la 07 octombrie 2013 apel suplimentar împotriva aceleiaşi hotărâri.(f.d. 155-156,171-171, vol. II) La 30 iulie 2013 Ministerul Finanţelor a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 11 iulie 2013, la 10 octombrie 2013 apel motivat împotriva aceleiaşi hotărâri, iar la 22 octombrie 2013 apel suplimentar. (f.d. 158, 173-177, 183-190, vol. II) La 09 august 2013 reprezentantul Cazacu Mariana în interesele Procuraturii Generale a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe.(f.d. 162-165, vol. II) Curtea de Apel Chişinău prin decizia din 19 decembrie 2013 a respins apelurile declarate de Ministerul Finanţelor. A admis apelul declarat de Procop Alexandru. A casat hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iulie 2013 în partea respingerii pretenţiilor de recuperare a prejudiciului material şi a emis în partea dată o hotărâre nouă prin care: A încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui Procop Alexandru suma de 322824,40 lei cu titlu de prejudiciu material.

În rest hotărârea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 11 iulie 2013 s-a menţinut. La 10 februarie 2014 Procop Alexandru a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe în partea respingerii pretenţiilor de încasare a prejudiciului material şi moral şi emiterea în partea dată a unei noi hotărâri prin care să fie încasat din contul bugetului de stat în beneficiul său prejudiciul moral în mărime de 10 000 000 lei şi prejudiciul material în mărime de 824266 lei. În motivarea cererii de recurs Procop Alexandru a indicat că instanţa de apel corect a constatat că în urma tragerii ilegale la răspundere penală i-a fost cauzat prejudiciu material sub forma salariului ratat, însă eronat a calculat cuantumul acestuia fără a ţine cont de vechimea în muncă, gradul şi alţi indicatori.

Salariul ratat pentru perioada din luna martie 2002 până în luna ianuarie 2013 constituie suma de 367648 lei, inflaţia este de 124,2 %, iar suma totală a prejudiciului material este de 824266 lei. 4 Instanţa de apel a omis să ia în calcul îndemnizaţia anuală în mărime de un salariu pentru fiecare an. La 12 martie 2014 Ministerul Finanţelor a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii. În motivarea cererii de recurs Ministerul Finanţelor a indicat că instanţele de judecată au aplicat şi interpretat eronat normele de drept material şi nu au constatat circumstanţele esenţiale ale pricinii.

Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău eronat a încasat suma prejudiciului material şi moral din bugetul Ministerului Finanţelor şi nu din bugetul de stat, iar Curtea de Apel Chişinău neîntemeiat a menţinut hotărârea primei instanţe în partea încasării prejudiciului moral. La materialele pricinii nu sunt anexate probe care ar confirma suportarea prejudiciului moral de către Procop Alexandru. Lui Procop Alexandru i-a fost aplicată cea mai blândă măsură de reprimare - obligaţia de a nu părăsi localitatea, care în principiu nu afectează libertatea persoanei. Procop Alexandru a fost amnistiat în baza a două legi şi i s-a stabilit pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 600 unităţi convenţionale, fapt ce denotă intenţia instanţei de judecată de a numi o pedeapsă echitabilă în raport cu fapta sancţionată de lege şi în coroborare cu drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Nu a fost constatată existenţa legăturii de cauzalitate între începerea urmării penale şi concedierea lui Procop Alexandru pe motivul reducerii statelor de personal. Instanţa de apel eronat a calculat cuantumul salariului ratat pe perioada a 10 ani, deoarece urma a fi calculat pentru 1 an 3 luni şi 23 zile, adică din momentul emiterii ordinului Departamentului Tehnologii Informaţionale nr. 22 ef. din 04 martie 2002 de destituire a lui Procop Alexandru din funcţie până la 27 iunie 2003 când a fost emis ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 234 ef., prin care Procop Alexandru a fost concediat pe motivul reducerii statelor de personal. Suma de 8000 lei încasată de instanţele judecătoreşti cu titlu de cheltuieli de judecată nu este rezonabilă şi nu este justificată prin probe.

În decizia instanţei de apel se face referire la apelul declarat de Procuratura Generală, însă în dispozitivul acesteia se menţionează doar de apelurile declarate de Procop Alexandru şi Ministerul Finanţelor. Prin procura din 05 iunie 2013 Călugăreanu Vitalie a fost împuternicit de Procuratura Generală să-i reprezinte interesele în instanţa de judecată cu dreptul de a ataca hotărârea judecătorească. La 12 martie 2014 reprezentantul Călugăreanu Vitalie a declarat recurs în interesele Procuraturii Generale împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii la rejudecare.

În motivarea cererii de recurs reprezentantul Călugăreanu Vitalie a indicat că instanţa de apel eronat a constatat că Procop Alexandru a fost lezat în drepturile 5 sale, în condiţiile în care la materialele pricinii nu este încheierea judecătorului de instrucţie prin care să fie declarate ilegale acţiunile organului de urmărire penală. Existenţa actului juridic de achitare nu denotă faptul că organul de urmărire penală a admis careva acţiuni ilicite, or, scopul urmăririi penale este colectarea probelor necesare cu privire la existenţa infracţiunii şi identificarea făptuitorului. Instanţa de apel nu a explicat calculul matematic de recuperare a prejudiciului material, ci doar a enumerat criterii de determinare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală, fără a motiva în acest sens.

Curtea de Apel Chişinău nu a constatat existenţa legăturii de cauzalitate între începerea urmăririi penale şi concedierea lui Procop Alexandru pe motivul reducerii statelor de personal. Procop Alexandru nu a fost lipsit de posibilitatea de a se angaja în câmpul muncii. Prin referinţa depusă la 01 aprilie 2014 Procop Alexandru a solicitat respingerea recursurilor declarate de Ministerul Finanţelor şi reprezentantul Călugăreanu Vitalie în interesele Procuraturii Generale şi admiterea recursului său. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a ridica pricina de la examinare şi de a o remite instanţei de apel pentru a se expune în privinţa cererii de apel declarate de Procuratura Generală din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 249 alin. (2) Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să corecteze greşelile sau omisiunile din hotărâre privitor la nume, calitate procesuală, orice alte erori materiale sau de calcul evidente. Problema corectării unor astfel de greşeli se soluţionează în şedinţă de judecată. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei de judecată. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea corectării greşelilor. Din actele pricinii rezultă că la 09 august 2013 reprezentantul Cazacu Mariana în interesele Procuraturii Generale a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe.(f.d. 162-165, vol. II) În dispozitivul deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 decembrie 2013 s-a indicat că se resping apelurile declarate de Ministerul Finanţelor şi se admite apelul declarat de Procop Alexandru.(f.d.

229, vol. II) În privinţa apelului declarat de reprezentantul Cazacu Mariana în interesele Procuraturii Generale, Curtea de Apel Chişinău în dispozitivul deciziei nu s-a pronunţat. Or, în conformitate cu art. 241 alin. (6) Codul de procedură civilă, dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărârii. Omisiunea strecurată în dispozitivul deciziei instanţei de apel poate fi rectificată de aceeaşi instanţă, din care cauză pricina urmează a fi ridicată de la examinare în instanţa de recurs cu remiterea ei la Curtea de Apel Chişinău. 6 Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a ridica pricina de la examinare în ordine de recurs şi de a o restitui la Curtea de Apel Chişinău pentru înlăturarea omisiunii menţionate.

În conformitate cu art. 249 alin. (2), 269-270 Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie dispune: Se ridică de la examinare în ordine de recurs pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Procop Alexandru împotriva Ministerului Finanţelor şi Procuraturii Generale cu privire la recuperarea prejudiciului material, moral şi compensarea cheltuielilor de judecată şi se remite la Curtea de Apel Chişinău pentru înlăturarea omisiunii. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, Judecătorul: Sveatoslav Moldovan Judecătorii: Vera Macinskaia Ala Cobăneanu Oleg Sternioală Dumitru Mardari 7