2ra-1416/14 — Cu privire la încasarea datoriei

Dosarul nr.2ra-1416/14 prima instanţă: D. Fujenco instanţa de apel: Gh. Eni, V. Movilă, N. Bondarenco ÎNCHEIERE 23 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Covaliova Marina şi Uzun Larisa în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Mixtă Organizaţia de Microfinanţare „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Larisei Uzun, în calitate de copîrît Covaliova Marina cu privire la încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 07 noiembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Uzun Larisa şi Covaliova Marina, admis apelul declarat de Întreprinderea Mixtă Organizaţia de Microfinanţare „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată, casată parţial hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre c o n s t a t ă La 28 noiembrie 2011, Întreprinderea Mixtă Organizaţia de Microfinanţare „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Larisei Uzun, în calitate de copîrît Covaliova Marina cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea acţiunii înaintate, Întreprinderea Mixtă Organizaţia de Microfinanţare „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată a menţionat că la 21 mai 2007 a încheiat cu Uzun Larisa contractul de împrumut cu dobîndă nr. CHEG-75.07. Potrivit contractului enunţat, pîrîta a primit un împrumut sub formă de mijloace băneşti în sumă de 60 000 lei, cu termenul de scadenţă la 04 iunie 2010 şi cu o dobîndă în mărime de 2,37 % anual. Deşi termenul executării obligaţiei de plată a dobînzii deja a survenit, pîrîta evită să-şi onoreze obligaţiile asumate, acumulînd în repetate rînduri datorii la tranşele împrumutului şi dobînda aferentă. Plata datoriei debitorului este garantată conform p. 2.4 al contractului de fidejusorul Covaliova Marina, care este obligată în mod solidar cu împrumutatul faţă de împrumutător.

Solicită Întreprinderea Mixtă Organizaţia de Microfinanţare „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată încasarea în mod solidar din contul Larisei Uzun şi Covaliova Marina a sumei de 40 268,48 lei dintre care: suma împrumutului este de 35 018 lei 27 bani, dobînda în sumă de 3 680 lei 78 bani, penalitate în sumă de 1 569 lei 43 bani şi a taxei de stat în mărime de 1 208,05 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Cahul din 30 mai 2013, acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat în mod solidar de la Uzun Larisa şi Covaliova Marina în beneficiul Întreprinderii Mixte Organizaţia de Microfinanţare „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată suma de 33 418,27 lei cu titlu de datorie, suma de 3 680,78 lei dobîndă de întîrzîiere, suma de 1 112,97 lei cheltuieli de judecată.

S-a respins ca fiind depusă tardiv capătul de cerere înaintată de Întreprinderea Mixtă Organizaţia de Microfinanţare „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată privind încasarea penalităţii de întîrzîiere. Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 07 noiembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Uzun Larisa şi Covaliova Marina şi admis apelul depus de Întreprinderea Mixtă Organizaţia de Microfinanţare „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată. S-a casat parţial hotărîrea Judecătoriei Cahul din 30 mai 2013 în partea respingerii cererii privind încasarea penalităţii cu pronunţarea în această parte a unei noi hotărîri după cum urmează: S-a încasat din contul Larisei Uzun şi Covaliova Marina în mod solidar în beneficiul Întreprinderii Mixte Organizaţia de Microfinanţare „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată suma de 1 569,43 lei cu titlu de penalitate.

În rest hotărîrea Judecătoriei Cahul din 30 mai 2013 a fost menţinută. La 05 februarie 2014, Larisa Uzun şi Covaliova Marina au depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 07 noiembrie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Cahul din 30 mai 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. La 06 decembrie 2013, Curtea de Apel Cahul a expediat în adresa participanţilor procesului copia deciziei emise la 07 noiembrie 2013 (f.d.

128-131). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, deoarece la materialele pricinii nu sunt date cînd a fost recepţionată copia deciziei instanţei de apel de către recurente. Recurentele, Larisa Uzun şi Covaliova Marina în motivarea recursului au indicat că instanţele ierarhic inferioare au examinat pricina superficial şi în consecinţă au emis decizii ilegale. Examinînd temeiurile admisibilităţii recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La18 martie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Întreprinderii Mixte Organizaţia de Microfinanţare „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, intimata nu a depus referinţă la cererea de recurs declarată de Larisa Uzun şi Covaliova Marina, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat.

În conformitate cu art.439 alin.(3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Larisa Uzun şi Covaliova Marina, în cererea de recurs nu au invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sînt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Larisa Uzun şi Covaliova Marina, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Larisa Uzun şi Covaliova Marina se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru