2ra-181/14 — Repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti

prima instanţă: A. Rotari dosarul nr. 2ra-181/14 instanţa de apel: A. Minciuna, S. Arnaut, Iu. Cotruţă DECIZIE 16 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală, Svetlana Novac examinînd recursurile declarate de Ministerul Justiţiei, de avocatul Isiumbeli Valeriu în interesele societăţii pe acţiuni „Vinar-Glia” şi de Ministerul Finanţelor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către societatea pe acţiuni “Vinar-Glia” reprezentată de avocatul Isiumbeli Valeriu împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 21 august 2013, prin care au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiţiei, de societatea pe acţiuni “Vinar-Glia” şi de Ministerul Finanţelor, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 16 mai 2013, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La data de 10 ianuarie 2013, reclamanta SA „Vinar Glia” reprezentată de avocatul Isiumbeli Valeriu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti. În motivarea acţiunii, a indicat că, la data de 16 mai 2005, reclamanta SA „Vinar Glia” a depus cerere de chemare în judecată împotriva SA „Chirsova”, intervenienţi accesorii SRL „Parchet” şi BC „Unibank” SA privind încasarea datoriei. Prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 16 iunie 2005 a fost admisă acţiunea, fiind dispusă încasarea din contul SA „Chirsova” în beneficiul SA „Vinar Glia” a datoriei în sumă de 6 332 507 lei şi a taxei de stat în sumă de 90 000 lei, iar în bugetul de stat suma de 99 976 lei.

Hotărîrea dată a intrat în vigoare prin necontestare. La 29 iulie 2005, în baza cererii creditorului, a fost intentată procedura de executare a titlului executoriu privind încasarea din contul SA „Chirsova” în 1 beneficiul SA „Vinar Glia” a datoriei în sumă de 6 332 507 lei şi a taxei de stat în sumă de 90 000 lei, titlul executoriu fiind înregistrat la Oficiul de executare Comrat cu nr. 1021. Executorul judecătoresc a întreprins unele măsuri în vederea executării documentului executoriu enunţat. Astfel, a fost aplicat sechestru pe linia de îmbuteliere a băuturilor spumoase ale debitorului, însă realizarea acestora a fost imposibilă din cauza contestării de către debitor a procedurii de executare a avizului notarului Constantinescu Elena, prin care a fost constituit gajul legal asupra liniei de îmbuteliere a băuturilor spumoase şi pe motiv că, această linie a fost gajată Ministerului Finanţelor.

După anularea avizului notarului, la cererea Ministerului Finanţelor, a fost intentat procesul de insolvabilitate în privinţa SA „Chirsova”. Astfel, se menţionează în cerere că, hotărârea judecătorească nu este executată în decurs de peste 7 ani. Se mai menţionează că, potrivit jurisprudenţei CEDO, statul este responsabil pentru orice datorie a întreprinderii de stat sau societăţilor pe acţiuni, în care acesta deţine pachetul majoritar. Un titlu executor eliberat împotriva întreprinderilor de stat sau societăţilor pe acţiuni în care statul deţine cota majoritară, poate fi considerat ca eliberat împotriva statului însăşi. Reclamantul indică că, statul deţinînd în SA „Chirsova” cota majoritară, nu a întreprins măsurile ce se impun în vederea executării hotărîrii judecătoreşti.

Prin urmare, în opinia reclamantei, statul este responsabil de neexecutarea hotărîrii judecătoreşti. Pe parcursul examinării cauzei reprezentantul reclamantului a concretizat pretenţiile acţiunii, la fel cum a solicitat şi schimbarea statutului procesual al Ministerului Finanţelor din pîrît în intervenient accesoriu alături de pîrît.

Invocînd circumstanţele de fapt şi de drept, precum şi practica CEDO menţionată în acţiune, reclamanta pretinde constatarea faptul încălcării dreptului SA „Vinar Glia” la executarea în termen rezonabil a hotărîrii Curţii de Apel Economice din 16 iunie 2005, dosar nr. 2e/2224, precum şi repararea din contul statului a prejudiciului material în sumă de 6 422 507 lei compus din 6 332 507 lei suma adjudecată prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 16 iunie 2005 (dosar nr. 2e/2224) şi 90 000 lei cheltuielile de judecată, repararea prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei şi încasarea din contul statului a dobînzii de întîrziere pentru perioada 02 septembrie 2006 - 06 septembrie 2011 în sumă de 6734888,26 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 16 mai 2013 acţiunea a fost admisă parţial. S-a constat faptul încălcării dreptului SA „Vinar-Glia” la executarea în termen rezonabil a hotărîrii Curţii de Apel Economice din 16 iunie 2005. S-a încasat din contul bugetului de stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul SA „Vinar-Glia” suma de 150000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acţiunea a fost respinsă ca nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 august 2013 au fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiţiei, de SA “Vinar-Glia” şi de Ministerul 2 Finanţelor, fiind menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 16 mai 2013. În dezacord cu decizia sus-enunţată, recurentul Ministerul Justiţiei, la data de 17 octombrie 2013, în termen legal a declarat recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii ca neîntemeiată. În motivarea amplă a recursului, recurentul a indicat în esenţă că, la emiterea deciziei, instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept procedural, precum şi cele de drept material, manifestată prin interpretarea eronată a legii.

În acest context, recurentul Ministerul Justiţiei a menţionat despre interpretarea eronată de către instanţele de judecată ierarhic inferioare a dreptului material cu privire la repararea prejudiciului prin prisma Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. Or, actele cauzei atestă cu certitudine că, autoritatea responsabilă de executarea hotărîrii judecătoreşti a depus diligenţa necesară în vederea executării documentului executoriu. Mai mult decît atît, în acest sens, nu există o hotărîre de sancţionare a executorului judecătoresc. De asemenea, recurentul a mai indicat că, instanţele judecată nu au dat aprecierea corespunzătoare raportului executorului judecătoresc nr. 7R-33/09 din 06 martie 2012, din care reiese că, în beneficiul creditorului SA „Vinar-Glia” a fost transferată suma de 5 622,54 lei şi suma de 34 865 lei, sume care nu pot fi considerate neînsemnate.

Tot în acest context, creditorului SA „Vinar-Glia”, în vederea stingerii obligaţiei debitorului, i-a fost propusă plata în natură cu cele şase unităţi de transport, propunere care a fost refuzată. Recurentul Ministerul Justiţiei şi-a exprimat dezacordul cu privire la cuantumul prejudiciului moral încasat, care urma a fi estimat în raport cu criteriile stabilite de lege.

Suplimentar la cele enunţate, recurentul a mai indicat prezenta acţiune a fost depusă cu omiterea termenului prevăzut de art. 3 alin. (3) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. Invocînd netemeinicia şi ilegalitatea deciziei enunţate, avocatul Isiumbeli Valeriu în interesele recurentei SA „Vinar-Glia”, la data de 18 noiembrie 2013 a declarat recurs, solicitînd admiterea acestuia, casarea parţială a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, în partea respingerii cerinţei de reparare a prejudiciului material şi a prejudiciului moral în sumă de 350 000 lei, cu emiterea în partea respectivă a unei noi hotărîri privind admiterea acţiunii. În motivarea amplă a recursului, recurenta a invocat în esenţă că, la emiterea deciziei, instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material, manifestată prin neaplicarea legii care urma a fi aplicată, prin aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată, precum şi prin interpretarea eronată a legii.

În acest context, a invocat că, instanţele de judecată ierarhic inferioare nu au dat aprecierea corespunzătoare faptului că, executorul judecătoresc nu a întreprins cu promtitudine toate măsurile necesare în vederea executării hotărîrii judecătoreşti. 3 Or, executorul judecătoresc a aplicat sechestru pe două bunuri ale SA „Chirsova” cu o mare întîrziere, abia la 01 septembrie 2006 (peste 13 luni de la intentarea procedurii de executare). Tot în acest context, reprezentantul recurentei a menţionat că, la cazul dedus judecăţii, Ministerul Finanţelor, pentru a nu da voie ca să fie executată hotărîrea în folosul creditorului SA „Vinar-Glia”, prin urmărirea bunurilor ce rezultă din instituirea gajului legal, a contestat avizul notarului.

Iar, executorul judecătoresc, neavînd careva temei a suspendat executarea pe parcursul examinării acţiunii sus- indicate. Respectiv a fost amînată transmiterea gajului pentru realizare în posesia SA „Vinar-Glia” pînă la adoptarea hotărîrii definitive – 08 decembrie 2009. Mai mult decît atît, statul, deţinînd 82,03 % din numărul total de acţiuni ale SA “Chirsova”, are cu certitudine un control larg şi semnificativ asupra activităţii debitorului. Or, potrivit jurisprudenţei CEDO, statul este responsabil pentru orice datorie a întreprinderii de stat sau a persoanelor juridice, asupra activităţii cărora autorităţile statului deţin un control larg şi semnificativ. Totodată, a susţinut că, instanţele de judecată, la aprecierea prejudiciilor materiale, urma să distingă sumele prejudiciului material, în două capete: prejudiciu material real şi dobînda de întîrziere a executării hotărîrii.

De asemenea, reprezentantul recurentei a indicat suplimentar că, suma prejudiciului moral de 150 000 lei acordată de instanţele de judecată este inechitabilă. În acest context, a invocat despre necesitatea dispunerii încasării suplimentare a sumei de 350 000 lei, sumă care ar fi echitabilă în raport cu prejudicial moral pricinuit prin neexecutarea hotărîrii. În dezacord cu decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 august 2013, recurentul Ministerul Finanţelor, la data de 19 noiembrie 2013, a declarat recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii ca neîntemeiată.

În motivarea amplă a recursului, recurentul a indicat în esenţă că, la emiterea deciziei, instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material, manifestată prin interpretarea eronată a legii. În acest context, recurentul Ministerul Finanţelor a invocat că, instanţele de judecată nu au dat aprecierea corespunzătoare faptului că, la cazul dedus judecăţii, executorul judecătoresc a întreprins măsurile necesare în vederea executării documentelor executorii. Iar, în urma măsurilor întreprinse, documentul executoriu a fost executat parţial. De asemenea, recurentul Ministerul Finanţelor a mai menţionat că, la data de 29 martie 2010, în privinţa SA „Chirsova” a fost intentat procesul de insolvabilitate, fapt care determină imposibilitatea executării silite a documentului executoriu.

Conform art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Prin prisma normei citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile declarate de avocatul Isiumbeli Valeriu în interesele recurentei SA „Vinar-Glia” şi de Ministerul 4 Finanţelor, ca fiind depuse în termen. Or, materialele pricinii atestă recepţionarea de către recurenţi a copiei deciziei instanţei de apel, la data de 20 septembrie 2013. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră neîntemeiat recursul declarat de avocatul Isiumbeli Valeriu în interesele SA „Vinar-Glia”, pasibil de a fi respins, iar recursurile declarate de Ministerul Justiţiei şi de Ministerul Finanţelor sînt întemeiate, pasibile de a fi admise, pentru considerentele ce succed. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Actele cauzei denotă că, recurenta SA „Vinar-Glia” făcând uz de noul remediu intern în temeiul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, prin acţiunea formulată, a solicitat constatarea faptul încălcării dreptului SA „Vinar Glia” la executarea în termen rezonabil a hotărîrii Curţii de Apel Economice din 16 iunie 2005, precum şi repararea din contul statului a prejudiciului material în sumă de 6422507 lei, a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei, precum şi încasarea din contul statului a dobînzii de întîrziere pentru perioada 02 septembrie 2006 – 06 septembrie 2011, în sumă de 6 734 888,26 lei. Astfel, s-a stabilit că, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii parţiale a acţiunii.

Pentru a emite soluţia sus-indicată, instanţa de fond a reţinut că, recurentei SA „Vinar-Glia” i-a fost cauzat un prejudiciu moral continuu pe parcursul a 8 ani prin neexecutarea hotărîrii Curţii de Apel Economice din 16 mai 2005. Respectiv, instanţa de fond a conchis că, suma de 150 000 lei constituie o recompensă rezonabilă şi echitabilă în contul reparării prejudiciului moral. De asemenea, prima instanţă a remarcat că, recurenta SA „Vinar-Glia” nu a prezentat probe întru confirmarea existenţei prejudiciului material efectiv. Or, conceptele de prejudiciu material şi suma adjudecată au natură juridică diferită. Prin urmare, a reţinut că, este inadmisibilă încasarea din contul statului a datoriei debitorului procedurii de executare.

Aceeaşi soluţie a fost reţinută şi de către instanţa de apel. Verificînd legalitatea şi temeinicia deciziei instanţei de apel, coroborat normelor de drept material aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră neîntemeiat recursul declarat de avocatul Isiumbeli Valeriu în interesele SA „Vinar-Glia”, pasibil de a fi respins, iar recursurile declarate de Ministerul Justiţiei şi de Ministerul Finanţelor sînt întemeiate, pasibile de a fi admise, cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri, din considerentele ce urmează.

Astfel, analizînd circumstanţele faptice ale cauzei şi actele anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs reţine că prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 16 iunie 2005, rămasă irevocabilă prin necontestare, a fost admisă 5 acţiunea formulată de SA „Vinar-Glia” împotriva SA „Chirsova”, intervenienţi accesorii SRL „Parcher” şi BC „Unibank” SA cu privire la încasarea datoriei. S-a încasat din contul SA „Chirsova” în beneficiul SA „Vinar Glia” a datoriei în sumă de 6 332 507 lei şi a taxei de stat în sumă de 90 000 lei, iar în bugetul de stat suma de 99 976 lei, (f.d.2).

Este de menţionat că din informaţia Comisiei Naţionale a Pieţii Financiare eliberată la data de 23 aprilie 2010, rezultă cu certitudine că la data de 01 martie 2010, în registrul acţionarilor SA „Chirsova” sunt înregistrate 505 persoane, dintre care acţionari ce deţin mai mult de 5 % din pachetul de acţiuni al societăţii: Agenţia Proprietăţii Publice pe lîngă Ministerul Economiei – 69,52 %, Primăria satului Beşalma, raionul Comrat UTA Gagauzia – 12,51 %, BC „Unibank” SA – 8,09 %, (f.d.70). Actele anexate la materialele cauzei atestă cu certitudine acţiunile executorului judecătoresc, care pot fi rezumate în felul următor: la data de 29 iulie 2005, în baza cererii creditorului, titlul executoriu nr. 2e/2224 din 16 iunie 2005 a fost înregistrat la Oficiul de executare Comrat, cu nr. 1021, (f.d.4).

În baza încheierii executorului judecătoresc din 02 august 2005 s-a dispus primirea spre executare a documentului executoriu nr. 2e-2224 din 16 iunie 2005, emis de Curtea de Apel Economică, (f.d.58). Prin încheierea executorului judecătoresc din 03 august 2005 s-a acordat debitorului SA „Chirsova” un termen de 15 zile din momentul recepţionării încheierii, pentru a executa benevol titlul executoriu nr. 2e/2224 din 16 iunie 2005, emis de Curtea de Apel Economică, (f.d.57).

În baza încheierii executorului judecătoresc şi a procesul-verbal de sechestru din 07 decembrie 2005, în scopul executării documentului executoriu nr. 2e/2224 din 16 iunie 2005, s-a aplicat sechestru asupra mijloacelor de transport ale SA „Chirsova” şi anume: „Model 9786”, cu numărul de înmatriculare CO AA 019, anul fabricaţiei 1993, „Odaz 9370”, cu numărul de înmatriculare CO AA 243, anul fabricaţiei 1982, „Kamaz 55102”, cu numărul de înmatriculare CO AB 686, anul fabricaţiei 1988, „Gaz Saz 53”, cu numărul de înmatriculare CO AB 907, anul fabricaţiei 1982, „Gaz Saz 3507”, cu numărul de înmatriculare CO AB 908, anul fabricaţiei 1991, „Gaz Saz 53F”, cu numărul de înmatriculare CO AB 909, anul fabricaţiei 1983, „Kavz 685”, cu numărul de înmatriculare CO AB 910, anul fabricaţiei 1979, „Maz 54323”, cu numărul de înmatriculare CO AC 234, anul fabricaţiei 1989, „Paz 672”, cu numărul de înmatriculare CO AC 452, anul fabricaţiei 1988, (f.d.53-55).

Este de menţionat că, din procesele-verbale privind petrecerea licitaţiilor din 30 mai 2006, întocmite de executorul judecătoresc, rezultă că mijloacele de transport de model „Kamaz 55102”, cu numărul de înmatriculare CO AB 686, anul fabricaţiei 1988 şi „Gaz Saz 53”, cu numărul de înmatriculare CO AB 907, anul fabricaţiei 1982, au fost înstrăinate, (f.d.49-50). Iar, prin ordinele de plată nr. 3 şi nr. 33 din 12 mai 2006 şi respectiv din 13 iunie 2006, Oficiul de Executare Comrat a transferat la contul recurentei SA „Vinar- Glia” sumele de 5 622 lei şi de 34 865 lei, (f.d.44-45). 6 În cadrul judecării pricinii, de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, s-a constatat cu certitudine că în baza cererii din 12 iunie 2006 a executorului judecătoresc adresate creditorului SA „Vinar-Glia”, s-a propus primirea în natură în contul datoriei debitorului SA „Chirsova”, a mijloacelor de transport neînstrăinate în cadrul desfăşurării licitaţiei (conform listei).

Însă, propunerea respectivă nu a fost acceptată de către recurenta SA „Vinar-Glia”, (f.d.43, 46). Prin procesul-verbal de sechestru întocmit la 01 septembrie 2006 de executorul judecătoresc, în scopul executării documentului executoriu nr. 2e/2224 din 16 iunie 2005, s-a aplicat sechestru asupra liniei de îmbuteliere a şampanvinului, care aparţine debitorului SA „Chirsova”, asupra bunului imobil (clădirea administrativă a SA „Chirsova”), identificat în baza numărului cadastral 9619202.290, (f.d.47-48, 51-52). Prin hotărîrea Judecătoriei Comrat din 05 februarie 2007 s-a admis contestaţia BC „Moldova-Agroindbank” SA împotriva acţiunilor executorului judecătoresc privind aplicarea sechestrului. S-a anulat încheierea executorului judecătoresc din 01 septembrie 2006 privind aplicarea sechestrului asupra bunului imobil (clădirea administrativă a SA „Chirsova”), (f.d.59-60).

În temeiul adresării din 12 noiembrie 2007 a executorului judecătoresc expediate în adresa SA „Chirsova” şi Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin” s-a informat despre locul, data şi ora petrecerii procedurii de reevaluare a liniei de îmbuteliere a şampanvinului, (f.d.8). Prin încheierea executorului judecătoresc din 30 mai 2008 s-a dispus amînarea executării documentului executoriu nr. 2e-2714/2008 din 24 martie 2008, emis de Judecătoria Economică de Circumscripţie în privinţa transmiterii bunurilor sechestrate ale SA „Chirsova” în posesia SA „Vinar-Glia” în scopul realizării acestora în vederea stingerii datoriei, pînă la examinarea cauzei în fond, (f.d.7).

Iar, prin încheierea Curţii de Apel Economice din 14 iulie 2008 s-a dispus suspendarea procesului în pricina civilă la cererea înaintată de SA „Vinar-Glia” SA împotriva SA „Chirsova” cu privire la transmiterea bunurilor gajate pentru realizare, pînă la adoptarea unei hotărîri irevocabile pe marginea litigiului înaintat de Ministerul Finanţelor către notarul privat Elena Constantinescu şi SA „Vinar-Glia” cu privire la anularea avizului de înregistrare a gajului legal, cu radierea informaţiei din registrul gajului, (f.d.9). Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 08 octombrie 2008, menţinută prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2009 şi prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 08 decembrie 2009, s-a admis acţiunea intentată de Ministerul Finanţelor către SA „Vinar-Glia”, notarul privat Constantinescu Elena privind anularea avizului de înregistrare a gajului legal.

S-a anulat avizul notarului privat Constantinescu Elena din data de 25 decembrie 2007 nr. 98151 de înregistrare a gajului legal asupra bunurilor SA „Chirsova”, cu radierea informaţiei din registrul gajului, (f.d.12). În temeiul art. 123 alin. (2) s-a stabilit că, prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 20 decembrie 2010 s-a dispus intentarea procesului de 7 insolvabilitate în privinţa debitorului Fabrica de Vinuri „Chirsova” SA, fiind desemnat în calitate de administrator al insolvabilităţii ÎI „Popa Ion”, (f.d.148-149). Prin încheierea executorului judecătoresc din 14 noiembrie 2011 s-a dispus admiterea cererii reprezentantului SA “Vinar-Glia”, avocatul Isiumbeli Valeriu privind restituirea documentului executoriu nr. 2e-2224/05 din 16 iunie 2005, emis de Curtea de Apel Economică, în legătură cu intentarea în privinţa SA „Chirsova” a procesului de insolvabilitate, dispusă prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 29 martie 2010, (f.d.10).

Iar, în baza deciziei Camerei Înregistrării de Stat din 18 iulie 2013 s-a decis de a radia din Registrul de stat al persoanelor juridice SA „Chirsova” în legătură cu hotărîrea Curţii de Apel Comrat din 24 iunie 2013, (f.d.195). Prin urmare, hotărîrea Curţii de Apel Economice din 16 iunie 2005, nu a fost executată integral nici pînă la data înaintării prezentei acţiuni.

În conformitate cu art. 2 alin. (1) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti nr. 87 din 21 aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Iar aliniatul (2) al articolului dat direct indică că, repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Dispoziţia art. 2 alin. (4) din aceeaşi Lege statuează precum că prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a delegat atribuţii de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se repară de către stat.

Reparaţia prejudiciului se face de la bugetul de stat. Ca urmare, din contextul normei citate rezultă că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, dacă se constată o atare încălcare. Convenţia Europeană al Drepturilor Omului garantează, în art. 6 pct. 1, dreptul oricărei persoane la un proces echitabil: „Orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa”.

Este necesar de precizat că în conformitate cu practica CEDO în semnificaţia termenului de „proces” se include şi însăşi executarea hotărîrii judecătoreşti care a rămas definitivă şi irevocabilă. 8 Prevederile art. 268 lit. e) Cod civil, statuează precum că se prescriu în termen de 6 luni acţiunile privind repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzelor sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrilor judecătoreşti. În corespundere cu dispoziţia art. 272 alin. (1) Cod civil, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune.

În temeiul art. 3 alin. (3) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti nr. 87 din 21 aprilie 2011, în cauzele în care se pretinde încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, cererea de chemare în judecată poate fi depusă în cadrul executării actului judecătoresc irevocabil sau în decursul a 6 luni de la încetarea procedurii de executare. Conform prevederilor art. 86 alin. (1) lit. b), alin. (3) şi (4) Cod de executare, după achitarea cheltuielilor de executare, documentul executoriu care nu a fost executat ori care a fost executat parţial se restituie creditorului în cazul în care: debitorul nu are bunuri ori venituri sau bunurile lui nu sînt suficiente pentru satisfacerea creanţelor.

Restituirea documentului executoriu către creditor nu împiedică prezentarea lui repetată spre executare, în condiţiile prezentului cod. În acest caz, noul termen de prezentare a documentului executoriu spre executare se calculează conform art. 17 alin. (3) din prezentul cod. Documentul executoriu se restituie în baza încheierii motivate a executorului judecătoresc. Încheierea poate fi contestată în instanţă de judecată. Iar, conform art. 83 lit. d) Cod de executare, procedura de executare încetează în cazul în care bunurile persoanei juridice lichidate nu sînt suficiente pentru satisfacerea deplină a creanţelor creditorului.

Avînd în vedere circumstanţele esenţiale ale pricinii, raportate la normele legale sus-indicate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că prezenta acţiune formulată de reprezentantul recurentei SA „Vinar Glia”, avocatul Isiumbeli Valeriu împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, a fost depusă cu omiterea termenului special de prescripţie extinctivă, din considerentele ce urmează.

În acest context, instanţa de recurs consideră necesar a menţiona că după cum a fost stabilit, încheierea executorului judecătoresc privind restituirea documentului executoriu nr. 2e-2224/05 din 16 iunie 2005, eliberat de Curtea de Apel Economică, a fost emisă la data de 14 noiembrie 2011, în legătură cu intentarea în privinţa SA „Chirsova” a procesului de insolvabilitate, dispusă prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 29 martie 2010. În rezultatul emiterii respectivei încheieri a executorului judecătoresc, ca efect a survenit încetarea procedurii de executare în baza temeiului precum că 9 bunurile persoanei juridice lichidate nu sînt suficiente pentru satisfacerea deplină a creanţelor creditorului.

Or, după cum prevede art. 10 alin. (2) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului. Iar, din materialele dosarului este evident că prezenta acţiune a fost depusă în instanţa de judecată de către reprezentantul SA “Vinar-Glia”, avocatul Isiumbeli Valeriu la data de 10 ianuarie 2013. Totodată, este de menţionat că actele cauzei atestă cu certitudine semnalarea de către recurentul Ministerul Justiţiei despre omiterea de către reprezentantul SA “Vinar-Glia” a termenului general de prescripţie pentru înaintarea prezentei acţiuni, în cadrul examinării pricinii în instanţa de recurs.

Astfel că, în temeiul dispoziţiei art. 271 Cod civil, acţiunea privind apărarea dreptului încălcat se respinge în temeiul expirării termenului de prescripţie extinctivă numai la cererea persoanei în a cărei favoare a curs prescripţia, depusă pînă la încheierea dezbaterilor în fond. În apel sau în recurs, prescripţia poate fi opusă de îndreptăţit numai în cazul în care instanţa se pronunţă asupra fondului. Or, aplicarea prescripţiei extinctive este în concordanţă cu principiul disponibilităţii – principiului independenţei şi iniţiativei în obţinerea, exercitarea şi apărarea drepturilor civile. Regula despre faptul că trimiterea de către partea interesată la omiterea termenului de prescripţie trebuie să fie făcută în prima instanţă pînă la încheierea dezbaterilor judiciare în fond nu înseamnă deloc că persoana în favoarea căreia a curs termenul de prescripţie nu poate să facă o astfel de cerere la o stadie mai evoluată, adică în apel sau recurs.

După sensul art. 271 Cod civil, cererea despre termenul de prescripţie poate fi făcută de persoana împuternicită în apel şi recurs cu condiţia emiterii hotîrîrii în fond. Respectiv, procedura de executare a fost încetată la data de 14 noiembrie 2011 în legătură cu intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de SA „Chirsova”, iar prezenta acţiune a fost depusă în instanţa de judecată la 10 ianuarie 2013, adică peste termenului special de prescripţie extinctivă de 6 luni prevăzut de legislaţie. Totodată, recurenta nu a solicitat repunerea în termen a acţiunii şi nu a prezentat probe justificative în acest sens. În acest context, instanţa de recurs remarcă despre temeinicia argumentelor invocate în recursul declarat de Ministerul Justiţiei.

Colegiul concluzionează că opunerea termenului de prescripţie revendicărilor înaintate, anihilează necesitatea examinării pretenţiilor înaintate, astfel, încît correct recurenta SA “Vinar-Glia” este sancţionată de legislaţie, prin stingerea elementului de protecţie juridică a dreptului său material. Prin urmare, decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, urmează a fi casate integral, cu emiterea a unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii, ca fiind tardivă.

10 Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, circumstanţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă normele de drept material au fost aplicate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de avocatul Isiumbeli Valeriu în interesele SA „Vinar-Glia”, şi de admite recursurile declarate de Ministerul Justiţiei şi de Ministerul Finanţelor, a casa integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, cu emiterea a unei noi hotărîri privind respingerea acţiunii formulate de către reprezentantul SA “Vinar-Glia” împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, ca fiind tardivă.

În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. b), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de avocatul Isiumbeli Valeriu în interesele societăţii pe acţiuni „Vinar-Glia”. Se admit recursurile declarate de Ministerul Justiţiei şi de Ministerul Finanţelor. Decizia Curţii de Apel Chişinău din 21 august 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 16 mai 2013, adoptate în pricina civilă la cererea de chemare în judecată formulată de către societatea pe acţiuni “Vinar-Glia” reprezentată de avocatul Isiumbeli Valeriu împotriva Ministerului Justiţiei, intervenient accesoriu Ministerul Finanţelor cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti, se casează integral, cu emiterea a unei hotărîri noi, prin care: Se respinge acţiunea formulată de către avocatul Isiumbeli Valeriu în interesele societăţii pe acţiuni „Vinar-Glia”, ca fiind tardivă. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală Svetlana Novac 11