2ra-175/14 — Constatarea încălcărilor drepturilor ce decurg din brevetul de invenţie - hotărîre suplimentară

dosarul nr.2ra-175/14 prima instanţă : Gr. Zubati DECIZIE 16 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Elena Covalenco, Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru examinînd cererea de recurs declarată de către avocatul Bosîi Ion în interesele Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Dolgopolov Vladimir împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” cu privire la apărarea dreptului asupra brevetului de invenţie şi repararea prejudiciului material şi moral şi cererea reconvenţională depusă de către Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la anularea brevetului de invenţie, împotriva hotărîrii suplimentare a Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013, prin care a fost admisă în parte cererea lui Dolgopolov Vladimir privind încasarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă La 20 octombrie 2010 Vladimir Dolgopolov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” cu privire la apărarea dreptului asupra brevetului de invenţie şi repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul Vladimir Dolgopolov a indicat că, la începutul anului 2000 a elaborat un procedeu de utilizare a pieselor uzate ale macazului de cale ferată, care constă în prelucrarea lor mecanică prin rabotare. În calitate de piese uzate sunt folosite rectilinii şi curbilinii uzate ale macazurilor simetrice, precum şi şinele uzate. Procedeul în cauză înlătură dezavantajele inerente ale tuturor procedeelor deja cunoscute şi anume posedarea unei resurse de exploatare reduse a acelor macazului în zona capului acului macazului, drept rezultat al înlăturării metalului prin rabotare din cea mai vulnerabilă zonă a acelor macazului, ce constă în crearea acelor macazurilor sigure şi cu o capacitate de exploatare înaltă, utilizînd şine şi ace exploatate anterior.

In confirmarea celor menţionate reclamantul a anexat la 1 materialele cauzei descrierea procedeului de confecţionare a macazului de cale ferată. Pentru studierea acestui procedeu, la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a fost emis ordinul Nr. 548-H din 25 noiembrie 2003 „Cu privire la efectuarea experimentului privind repararea şi utilizarea repetată a pieselor uzate ale macazurilor de cale ferată”. Conform punctelor 4.1. şi 4.2. din acest ordin, experimentului au fost supuse 2 macazuri obişnuite de marca 1/9 şi 6 macazuri de marca 1/6. Raza acţiunii s-a limitat doar la staţiile Chişinău şi Bălţi-Slobozia. Deja la 26 decembrie 2003 primul set a fost aplicat pe macazul Nr. 55, staţia Bălţi- Slobozia.

La 09 martie 2004 Vladimir Dolgopolov s-a adresat Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” cu o cerere privind recunoaşterea procedeului elaborat drept propunere de raţionalizare, cu anexarea calculului economic. Pîrîtul a extins sfera aplicării şi cantitatea acelor macazului experimentale. Astfel, în lipsa acordului său, în perioada anilor 2004 - 2007 pîrîtul a încheiat 5 contracte cu SA „Uzina mecanică de Ştanţare „Fiting” privind confecţionarea prin aplicarea procedeului elaborat 201 de seturi ale acelor mecanismului şi a şinelor de cale ferată. În asemenea împrejurări, la 12 iunie 2008 a fost nevoit să se adreseze la AGEPI cu o cerere de brevet în privinţa obiectului „Procedeul de confecţionare a acelor macazurilor pentru conexiunile şi intersecţiile liniei ferate şi construcţie pentru realizarea acestuia”, iar ulterior denumirea dată a fost modificată în „Procedeul de confecţionare a acului macazului de cale ferată”.

Despre înaintarea cererii de brevet Vladimir Dolgopolov a informat pîrîtul prin scrisoarea din 03 iunie 2009. Prin hotărîrea AGEPI Nr. 6171 din 11 septembrie 2009 s-a hotărît înregistrarea brevetului de invenţie cu Nr. 3969. Ulterior hotărîrea privind acordarea acestui brevet de invenţie a fost publicată în ediţia BOPI Nr. 10/2009 din 31.10.2009. De asemenea, reclamantul a menţionat că, ordinul pîrîtului Nr. 154-H din 02 aprilie 2008 „Cu privire la încetarea lucrărilor de reparare şi utilizare repetată a pieselor uzate ale macazului de cale ferată” nu se execută - macazurile confecţionate nu au fost scoase, exploatarea lor de către pîrît continuă. Astfel a fost întocmit un grafic de înlocuire a macazurilor.

Ca urmare, la 03 noiembrie 2009 reclamantul a fost nevoit să se adreseze iarăşi pîrîtului cu o cerere prin care a interzis Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” să utilizeze proprietatea sa intelectuală. Prin scrisoarea pîrîtului din 30 noiembrie 2009, reclamantul a fost informat despre faptul că începînd cu 26 noiembrie 2009 a fost oprită integral mişcarea 2 materialelor rulante prin macazurile confecţionate în mod experimental la uzinele „Răut” şi „Fiting”. Vladimir Dolgopolov consideră că acest fapt nu corespund realităţii, ceea ce reiese din al doilea grafic de înlocuire a macazurilor, întocmit la 27 mai 2010 şi aprobat de către directorul general al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, conform căruia setul aplicat pe macazul Nr. 10, staţia Mateuţi, a fost înlocuit abia la 30 noiembrie 2009. În aceeaşi zi a fost înlocuit şi un alt set, aplicat pe macazul Nr. 21, staţia Răuţel.

Astfel declaraţiile pîrîtului privind încetarea folosirii macazurilor începînd cu 26 noiembrie 2009 nu corespund realităţii. Conform art. 20 alin. (2) lit. c) din Legea privind protecţia invenţiilor, brevetul îi acordă titularului dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului. Astfel, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” urma să înceteze folosirea proprietăţii sale intelectuale sub orice formă şi să asigure scoaterea macazurilor experimentale din toate liniile căii ferate, însă pîrîtul a ignorat toate cerinţele privind încetarea utilizării procedeului şi a produselor obţinute prin acesta şi actualmente continuă să le ignoreze.

Vladimir Dolgopolov solicită constatarea faptului încălcării de către Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a drepturilor sale ce decurg din brevetul de invenţie Nr. 3969, prin utilizarea ilegală a „Procedeului de confecţionare a acului macazului de cale ferată” şi a produselor obţinute prin el, obligarea întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” să scoată din contul său toate macazurile experimentale obţinute prin „Procedeul de confecţionare a acului macazului de cale ferată” - obiect al brevetului de invenţie Nr. 3969 şi instalate pe teritoriul Republicii Moldova, încasarea de la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate în urma utilizării ilegale a „Procedeului de confecţionare a acului macazului de cale ferată” şi a produselor obţinute prin el în mărime de 4.945.000 lei şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 10.000 lei.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a depus cerere reconvenţională împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la anularea brevetului de invenţie. În motivarea cererii reconvenţionale Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a invocat că, la 12 iunie 2008 Vladimir Dolgopolov a depus cerere la AGEPI privind eliberarea brevetului de invenţie a „Procedeului de confecţionare a acului macazului de cale ferată”. De asemenea, a menţionat că, în anul 2008 Vladimir Dolgopolov a depus o cerere privind recunoaşterea procedeului ca propunere de raţionalizare, însă prin 3 scrisoarea din 04 aprilie 2008, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” i- a refuzat recunoaşterea procedeului propus drept propunere de raţionalizare.

La 01 aprilie 2010 Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a depus în adresa Comisiei de Apel a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală obiecţii asupra deciziei privind eliberarea brevetului de invenţie. Prin hotărîrea AGEPI nr. 6171 din 11 septembrie 2009, lui Vladimir Dolgopolov i-a fost acordat brevet de invenţie în pofida faptului că lucrarea sa nu îndeplineşte cerinţele Legii nr. 50 din 07 martie 2008 privind protecţia invenţiilor, care în art. 6 este stabilită o condiţie ca invenţia să fie nouă, să implice o activitate invenţională şi să fie susceptibilă de aplicare industrială.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” consideră că invenţia brevetată nu întruneşte condiţiile prevăzute de art. 33 al Legii nr. 50 din 07 martie 2008 şi că pentru exploatarea elementelor restabilite a acelor şi contra acelor de macaz prin procedeul propus de Vladimir Dolgopolov, în afară de brevetul eliberat este necesar un Acord confirmat printr-o expertiză încă cel puţin din două ţări din CSI care utilizează şinele din Republica Moldova, deoarece Republica Moldova împreună cu ţările din CSI folosesc un spaţiu comun de transport, în aşa mod la eliberarea brevetului ar fi fost necesară şi concluzia specialiştilor de la întreprinderea Interstatală de Stat „Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Transportului Feroviar din Rusia”.

Ca dovadă a lezării drepturilor sale, Vladimir Dolgopolov a anexat mai multe contracte încheiate între Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” şi SA „Uzina Mecanică” din Ocniţa, precum că au fost efectuate mai multe elemente, aşa cum sunt acele şi şinele pentru utilizare conform procedeului inventat de Vladimir Dolgopolov, însă aceste contracte în mare parte nu au fost executate din lipsa necesităţii şi utilităţii lor şi care contravin art. 64 alin. (1) punct b), din care reiese că brevetul nu dezvăluie invenţia suficient şi complet pentru ca să fie utilizată în producţie, deoarece toate acele şi contraacele de macaz după procedeul lui Vladimir Dolgopolov, nu corespund cerinţelor pentru confecţionarea acestor detalii în condiţii de uzină, întrucît Uzina mecanică din Ocniţa şi-a exprimat imposibilitatea pentru confecţionarea acestor detalii în conformitate cu tehnologia existentă.

De asemenea, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a menţionat că, pentru ca acele şi contraacele de macaz să fie îndoiate în trei locuri aşa cum erau produse la Uzina de producere din Dnepropetrovsc şi pentru adoptarea lor în practică era necesar ca pe loc la şine de întrebuinţat multiple accesorii care diminuează securitatea în transport, totodată este de menţionat faptul că la uzina din Ocniţa SA „Fiting” în procesul de producere şinele şi acele de macaz se supuneau prelucrărilor termice, astfel ele se supraîncălzeau şi ca rezultat 4 aceste detalii deveneau mai flexibile şi puteau devia de la standarde, de aceea nu puteau fi certificate.

Astfel, în Republica Moldova nu există un Institut de cercetări în Domeniul Transportului Feroviar, din care considerente este necesară concluzia unui institut de specialitate din Moscova sau Dnepropetrovsc, care şi-ar expune opinia asupra posibilităţii utilizării acestui procedeu în exploatarea acelor de macaz în domeniul industrial. Prin urmare, Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a purces la demontarea totală a mostrelor experimentale, la care face trimitere Vladimir Dolgopolov, iar declaraţia ultimului precum că procedeul elaborat de el se utilizează şi pînă în prezent, nu corespunde realităţii.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” solicită recunoaşterea ca fiind nul brevetul de invenţii nr. 3969 din 11 septembrie 2009 pe numele lui Vladimir Dolgopolov, eliberat de Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală la 30 iunie 2010. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2012, acţiunea lui Vladimir Dolgopolov a fost admisă parţial. Acţiunea reconvenţională a fost respinsă. A fost constatat faptul încălcării de către Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a drepturilor lui Dolgopolov Vladimir cu privire la brevetul de invenţie Nr. 3969, prin utilizarea ilegală a „Procedeului de confecţionare a acului macazului de cale ferată” şi a produselor obţinute prin el.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a fost obligată să demonteze din contul său toate macazurile obţinute prin „Procedeul de confecţionare a acului macazului de cale ferată” - obiect al brevetului de invenţie Nr. 3969 şi instalate pe teritoriul Republicii Moldova. Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a fost obligată să-i achite lui Dolgopolov Vladimir despăgubirile pentru prejudiciile cauzate în urma utilizării ilegale a „Procedeului de confecţionare a acului macazului de cale ferată” şi a produselor obţinute prin el, în mărime de 384.294 lei. În rest acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 27 noiembrie 2012, a fost respins recursul declarat de ÎS „Calea Ferată din Moldova” şi admis recursul declarat de către Dolgopolov Vladimir, casată hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2012 în partea ce ţine de repararea prejudiciului moral cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri prin care s-a încasat de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui Dolgopolov Vladimir suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 02 iulie 2012 a fost menţinută. Prin hotărîrea suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013 a fost admisă în parte cererea lui Dolgopolov Vladimir privind emiterea unei hotărîri suplimentare privind încasarea cheltuielilor de judecată şi s-a dispus încasarea din 5 contul ÎS „Calea Ferată din Moldova” în beneficiul lui Dolgopolov Vladimir a sumei de 35 809,50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru efectuarea expertizelor.

La 26 iulie 2013 avocatul Bosîi Ion, în interesele Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”, a depus recurs împotriva hotărîrii suplimentare a Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii suplimentare recurate şi emiterea unei hotărîri noi, prin care să fie încasată doar suma de 3 709 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, ce constituie 7,77% din suma de 47 746 lei, în rest pretenţia referitor la încasarea cheltuielilor de judecată să fie respinsă. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi respins, cu menţinerea hotărîrii instanţei de fond din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că instanţa de apel a determinat toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, a apreciat probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art. 130 din Codul de procedură civilă, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, corect a aplicat normele de drept material, şi întemeiat a ajuns la concluzia de respingere a acţiunii.

În conformitate cu art.121 Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească reţine spre examinare şi cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la îndoială concluziile referitoare la existenţa sau inexistenţa de circumstanţe, importante pentru soluţionarea justă a cazului. În conformitate cu art.122 alin. (1) Codul de procedură civilă, circumstanţele care, conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace de probaţiune nu pot fi dovedite cu nici un fel de alte mijloace probante. Conform art. 118 din Codul de procedură civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe carele invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

Intimatul-reclamant în cauză nu s-a conformat acestor cerinţe. Reieşind din această normă legală rezultă cert că avocatul Bosîi Ion, în interesele Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” nu a prezentat instanţei probe pertinente şi admisibile în sensul cerinţelor art. 121-122 din Codul de procedură civilă, care confirmă pretenţiile invocate în cererea de chemare în judecată. 6 Reieşind din materialele cauzei s-a constat că pentru evaluarea prejudiciului cauzat lui Dolgopolov Vladimir prin utilizarea brevetului de invenţie a acestuia, s-a dispus efectuarea a 2 expertize.

Astfel, instanţa de recurs menţionează că, anexa nr.1 din 19.11.2010 şi nr.2 din 01.03.2011, la contractul de prestări servicii din 19.11.2010, anexate la dosar, Dolgopolov Vladimir a suportat cheltuieli pentru efectuarea expertizelor care constituie suma de 47746,70 lei şi anume: pentru efectuarea expertizei în baza încheierii din 04.11.2010 a achitat în beneficiul S.C „IP Consult” SRL suma de 17519,70 lei, ceea ce se confirmă prin ordinul de încasare a numeralului nr.4 din 21.12.2010; pentru efectuarea expertizei în baza încheierii din 03.02.2011, a achitat în contul S.C „IP Consult” SRL suma de 30227 lei, ceia ce se confirmă prin ordinul de încasare a numeralului nr.1 din 12.06.2012 (vol. II, f.d.233 - 238). În conformitate cu art. 250 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa care a pronunţat hotărîrea poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărîre suplimentară, dacă nu a rezolvată problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

Conform art. 82 CPC, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat şi din cheltuielile de judecare a pricinii. Conform art. 90 lit. g) şi i) CPC, cheltuielile de efectuare a expertizei şi de asistenţă juridică se atribuie la cheltuieli de judecare a pricinii. În conformitate cu art. 94 alin. (1) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acţiunea reclamantului a fost admisă parţial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporţional părţii admise din pretenţii, iar pîrîtului – proporţional părţii respinse din pretenţiile reclamantului.

În acest sens, este neîntemeiat argumentul recurentului precum că urmează a fi încasată suma de 3709 lei ce constituie 7,77% din suma de 47 746 lei în beneficiul lui Dolgopolov Vladimir, deoarece reieşind din prevederile art.94 alin. (1) CPC, cheltuielile de judecată se încasează proporţional părţii admise din pretenţii, prin urmare afirmaţia recurentului privind încasarea cheltuielilor de judecată în procente este inadmisibilă pe motivul suportului legal.

Faţă de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că hotărîrea suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013 este legală şi întemeiată, fiind adoptată în limitele competenţei sale, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, astfel ajungînd la concluzia de a respinge recursul declarat de către avocatul Bosîi Ion în interesele Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” şi 7 a menţine hotărîrea suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013. În conformitate cu art. 444, art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Se respinge recursul declarat de către avocatul Bosîi Ion în interesele Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”.

Se menţine hotărîrea suplimentară a Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Dolgopolov Vladimir împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” cu privire la apărarea dreptului asupra brevetului de invenţie şi repararea prejudiciului material şi moral şi la cererea reconvenţională depusă de către Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” împotriva Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu privire la anularea brevetului de invenţie. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Elena Covalenco Dumitru Mardari Iurie Bejenaru 8