2ra-958/14 — Constatarea încalcării dreptului la executarea în termen rezonabil, recuperarea prejudiciului

La 25 februarie 2013, Taucci Stepan s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești şi repararea prejudiciului cauzat.

În motivarea acțiunii Taucci Stepan a indicat că la data de 11 februarie 2010, Judecătoria Centru mun. Chişinău, a pronunțat hotărârea în cauza civilă nr. 2-397/2010 privind rezilierea contractului de investiție a capitalului în construcție nr. 56 din 15 iulie 2008, încheiat între Taucci Stepan şi SRL „Imobil şi Siguranță” şi încasarea din contul ultimei în beneficiul lui Taucci Stepan a sumei investite în mărime de 6 567 Euro, venitul ratat în mărime de 1 360, 46 Euro și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 1200 lei. Hotărârea Judecătoria Centru mun. Chişinău din 11.02.2010, a intrat în vigoare la data de 02 martie 2010 iar titlul executoriu a parvenit la executorul judecătoresc Burlac Oxana la data de 20 mai 2010.

A invocat reclamantul că titlul executoriu nu a fost executat din considerentele că executorul judecătoresc Burlac Oxana, s-a bazat pe faptul că SRL „Imobil şi Siguranță” nu dispune de bunuri ce ar putea fi urmărite, iar urmărirea bunurilor personale ale fondatorilor este imposibilă şi legea nu permite de a schimba modul de executare a titlurilor executorii despre încasarea sumelor din averea personală a directorilor persoane fizice, în cazul neexecutării documentelor executorii, fapt confirmat prin încheierea executorului judecătoresc privind restituirea documentului executoriu nr. 2-413/10 din 14 august 2012.

Reclamantul Taucci Stepan susține că executorul judecătoresc nu a ținut cont de faptul că procedura executorie intentată în baza hotărârii din 11 februarie 2010, a fost tergiversată pe o durată de 970 zile, ceea ce constituie o durată de aproximativ de 3 ani, titlu executoriu nefiind executat în perioada 20 mai 2010 - 15 februarie 2013.

Solicită reclamantul Taucci Stepan, constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, încasarea din contul bugetului de stat în beneficiul acestuia a prejudiciul material în valoare de 7927 Euro, încasarea sumei de 10000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral și încasarea sumei de 3200 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Poziția instanței de fond:

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 21 mai 2013, acțiunea lui Taucci Stepan a fost admisă parțial, fiind constatată încălcarea dreptului acestuia la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, totodată fiind încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, a prejudiciul moral în cuantum de 10 000 lei şi 3 200 lei cu titlu de cheltuieli pentru judecarea pricinii, în rest cererea s-a respins. Poziția instanței de apel:

La 28 mai 2013, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.

Prin Decizia Curții de Apel Chişinău din 03 octombrie 2013, s-a respins apelul declarat de către Ministerul Justiției al RM și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 21.05.2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Taucci Stepan împotriva Ministerului Justiției privind constatarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești şi repararea prejudiciului cauzat. Solicitarea recurentului:

La 02 ianuarie 2014, Ministerul Justiției al RM, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău din 03 octombrie 2013, solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 21.05.2013 cu emiterea unei noi hotărâri de respingerea a acțiunii ca neîntemeiată.

Prin încheierea din 27 martie 2014, recursul a fost recunoscut admisibil. Argumentele părţilor:

În motivarea recursului recurentul a indicat că deciziei Curții de Apel Chişinău din 03 octombrie 2013 este neîntemeiată, cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural și anume a art. 130, 239, 240 și 373 CPC, și Legii nr. 87 din 21.04.2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, fără motivarea circumstanțelor și condițiilor care implică răspunderea Statului RM în litigiu.

Recurentul susține că instanța de apel nu sa expus asupra argumentelor din cererea sa de apel, cu referire la faptul că prin hotărârea din 11 februarie 2010, a cărei neexecutare în termen se solicită constatată, sa încasat în contul intimatul Taucci Stepan sume de bani de la un debitor privat, și nicidecum de la o instituție de stat.

Recurentul a invocat că neexecutarea în termen a hotărârii nu a fost probată, și intimatul Taucci Stepan, urma să sesizeze instanța de judecată pentru a demonstra inacțiunea executorului judecătoresc, și pentru a fi constatată vinovăția acestuia.

A mai invocat recurentul că instanța de fond și cea de apel, admițând parțial acțiunea, nu a compensat cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții.

În referința din 19 martie 2014, intimatul Taucci Stepan a invocat că recursul nu se încadrează în prevederile art. 432 lit. a) CPC RM, și a solicitat declararea acestuia inadmisibil. Aprecierea instanței de recurs:

Avînd în vedere că decizia instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor la 30 octombrie 2013 (f.d. 109), cît şi faptul că potrivit materialelor dosarului aceasta a fost recepționată de către recurent la 04.11.2013, recursul se consideră declarat în termen.

Analizând legalitatea actelor de dispoziție atacate, prin prisma argumentelor invocate de participanții la proces şi a materialelor din dosar, Colegiul consideră că recursul urmează a fi admis, urmând a fi modificate decizia Curții de Apel Chişinău din 03 octombrie 2013 și hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 21 mai 2013, în partea aprecierii cuantumului prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată din următoarele considerente.

Conform art. 442 alin. (1) CPC al RM „Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

Conform art. 2 alin. (1) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești „Orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i- a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege şi de legislația procesuală civilă.”

Conform art. 2 alin. (3) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești „Prejudiciul cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se repară indiferent de vinovăția instanței de judecată, a organului de urmărire penală, a organului responsabil de executarea hotărârilor judecătorești sau a instituției de stat debitoare. ”

Cu referire la argumentele recurentului că executorul judecătoresc a întreprins toate măsurile posibile de executare a titlului executor, și că instanța de apel nu a motivat circumstanțele și condițiile care implică răspunderea Statului RM în litigiu, Colegiul reține că atât prima instanță, cât și instanța de apel, corect au stabilit că conform actelor executorului judecătoresc de identificare a bunurilor debitorului S.C. „Imobil şi Siguranță” S.R.L susceptibile de a fi urmărite, acestea se referă doar la bunurile imobile şi mobile supuse înregistrării şi deținute de terțele persoane. La materialele cauzei lipsesc informații privind acțiunile de identificare şi urmărire a bunurilor care nu sunt supuse înregistrării, dar s-ar putea afla în proprietatea debitorului. Colegiul reține că executorul judecătoresc dispunând de posibilitatea verificării activelor debitorului S.C. „Imobil şi Siguranță” S.R.L susceptibile de a fi supuse urmăririi, nu a întreprins în acest sens acțiuni suficiente şi utile identificării patrimoniului debitorului S.C. „Imobil şi Siguranţă” S.R.L.

Totodată Colegiul reține că, cuantumul prejudiciului moral în sumă de 10 000 lei, constatat prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 21 mai 2013 și menținut prin deciziei Curții de Apel Chişinău din 03 octombrie 2013, este exagerat, urmând a fi micșorat până la suma de 5 000 lei din considerentele ce urmează:

Conform art. 1423 alin. (1) şi alin.(2) Cod civil „Mărimea compensației pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de caracterul şi gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.”

Cu referire la cuantumul prejudiciului moral, Colegiul reține că conform circumstanțelor speței, şi anume importanța litigiului pentru intimat, care constă în recuperarea mijloacelor bănești investite în construcția locuinței, vârsta înaintată a intimatului Taucci Stepan, născut la data de 10.01.1944, perioada de neexecutare a hotărârii judiciare, diligența de care au dat dovadă autoritățile față de executarea obligației privind asigurarea executării în termen rezonabil a hotărârilor judiciare, fiind totuși întreprinse un șir de acțiuni pentru executarea acesteia, consideră că acordarea intimatului Taucci Stepan a unei despăgubiri în sumă de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral reprezintă o satisfacție echitabilă, justificată de circumstanțele speței.

Cu referire la argumentele recurentului că prin hotărârea din 11 februarie 2010, a cărei neexecutare în termen se solicită constatată, sa încasat în contul intimatului Taucci Stepan sume de bani de la un debitor privat, și nicidecum de la o instituție de stat, astfel statul nefiind responsabil de executarea în termen a hotărârii respective, Colegiu reține aceste argumente ca fiind neîntemeiate deoarece conform Legii nr.87 din 21.04.2011, legiuitorul nu face diferența între statutul debitorului în cadrul procedurii de executate, ca circumstanță care ar exonera răspunderea statului pentru neexecutarea în termen a titlului executor, Colegiu reține și faptul că instanțelor de judecată le revine rolul de a aplica norma de drept iar statului, de a asigura preeminența dreptului în jurisprudența sa constantă.

Conform art. 4 alin. (1) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești „Sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești şi a lipsei suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiţiei, iar sarcina de a dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare şi suportarea costurilor şi cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.”

Cu referire la argumentele recurentului că neexecutarea în termen a hotărârii nu a fost probată, și intimatul Taucci Stepan, urma să sesizeze instanța de judecată pentru a demonstra inacțiunea executorului judecătoresc, și pentru a fi constatată vinovăția acestuia, Colegiul reține aceste argumente ca fiind neîntemeiate deoarece conform art. 4 alin. (1) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, sarcina probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, inclusiv și a acțiunii sau inacțiunii executorului judecătoresc, îi revine Ministerului Justiției și nu intimatului Taucci Stepan.

Conform art. 96 alin. (1) și (11) CPC, „(1) Instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut câștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. (11) Cheltuielile menționate la alin.(1) se compensează părții care a avut câștig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat. ”

Cu referire la aprecierea cuantumului cheltuielilor de judecată, Colegiul reține că conform materialelor dosarului, și anume a mandatului nr. 0314004 (f.d. 21) și bonului de plată seria EZ nr.118455 (f.d.23), emis de avocatul Aronov Roman, nu este indicat expres, și astfel nu există certitudinea că suma de bani respectivă (3 200 lei), a fost încasată pentru asistența juridică în cadrul prezentului litigiu. Colegiul reține și faptul că la materialele dosarului nu sa anexat Contractul de prestări servicii juridice, inclusiv Raportul de descifrare a serviciilor juridice, pentru a putea constata dacă acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. În acest context, Colegiul reține că suma de 3 200 lei încasată de instanța de fond și menținută de instanța de apel, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, urmează a fi modificată, cu micșorarea acesteia până la suma de 1500 lei.

Având în vedere cele expuse mai sus, decizia Curții de Apel Chişinău din 03 octombrie 2013 și hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 21 mai 2013 sunt legale, fiind adoptate cu respectarea normelor de drept procedural și material, însă urmând a fi modificate în partea aprecierii cuantumului prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. b), c), 445 alin. (1) lit. e) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție. d e c i d e : Se admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. Se modifică decizia Curții de Apel Chişinău din 03 octombrie 2013 și hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 21 mai 2013, adoptate în cauza civilă la cererea lui Taucci Stepan împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești şi repararea prejudiciului cauzat, în partea prin care s-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției în beneficul lui Taucci Stepan suma de 10 000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi 3200 lei cu titlu de cheltuieli pentru judecarea pricinii, după cum urmează Se încasează din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficiul lui Taucci Stepan suma de 5 000 (cinci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral şi 1 500 (una mie cinci sute) lei cu titlu de cheltuieli pentru judecarea pricinii. În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 03 octombrie 2013 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 21 mai 2013 se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Tamara Chişca-Doneva Iuliana Oprea Ion Druţă