2ra-1021/14 — Repararea prejudiciului cauzat prin scurgere din construcţie

dosarul nr.2ra-1021/14 prima instanţă: S. Teleucă, instanţa de apel: N. Craiu, A. Minciuna, L. Bulgac, DECIZIE 09 aprilie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală examinând cererea de recurs declarată de către Iastrimscaea Nadejda, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Nadejdei Iastrimscaea împotriva lui Ştirbu Leonid şi Ştirbu Anastasia cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin scurgere din construcţie, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Iastrimscaea Nadejda şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 11 iulie 2013, c o n s t a t ă La 19 noiembrie 2012, reclamanta, Iastrimscaea Nadejda s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Ştirbu Leonid şi Ştirbu Anastasia cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin scurgere din construcţie, În motivarea acţiunii reclamanta, a indicat că pârâţii Ştirbu Leonid şi Ştirbu Anastasia sunt proprietarii apartamentului nr.46 din str. Trandafirilor, 29/3, mun. Chişinău, însă aceştia locuiesc pe adresa mun. Chişinău, str. Independenţei, 2/1. Apartamentul nr. 46 din str. Trandafirilor, 29/3, mun. Chişinău este dat în chirie altor persoane, care de nenumărate ori au inundat apartamentul dânsei şi acest fapt este dovedit prin acte.

Menţionează că în anul 2012, inundaţiile au avut loc la data de 14.02.2012, 25.03.2013,07.05.2012, 17.05.2012, 19.05.2012 şi 18.08.2012. Atât proprietarii, cât şi chiriaşii apartamentului nr. 46 din str. Trandafirilor, 29/3, mun. Chişinău, nu au tras concluziile respective de a lua măsurile necesare întru lichidarea defectelor tehnice care au dus la inundaţie, dimpotrivă s-au comportat cu rea-credinţă, a fost psihologic agresată, în adresa dânsei s-a vorbit necenzurat. De câte ori era inundată, solicita chiriaşilor să coboare în apartamentul ei pentru a le demonstra prejudiciul cauzat în urma inundaţiilor, aceştia însă se eschivau conştient. Dânsa avea intenţia de a le dovedi ultimilor cum cade tencuiala din camera de baie, de a le arăta pereţii umezi cu semne de mucegai.

Având în vedere că în perioada anilor 2010-2011,din contul său efectua lucrările de reparaţie la care cheltuielile medii o costau aproximativ 600 lei, iar în perioada anului 2012, apartamentul ei a fost inundat de şase ori şi la toate solicitările către pârâţi să soluţioneze litigiu pe cale amiabilă, nu au dat rezultate pozitive, consideră că pretenţia de a-i obliga pe pârâţi la efectuarea lucrărilor de reparaţie este oportună. Solicită reclamanta Iastrimscaea Nadejda obligarea pârâţilor Ştirbu Leonid şi Ştirbu Anastasia la repararea prejudiciului cauzat prin inundaţie cu efectuarea lucrărilor de reparaţie, încasarea din contul pârâţilor în beneficiul ei a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei moldoveneşti, precum şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 11.07.2013 s-a dispus respingerea cererii de chemare în judecată depusă de Iastrimscaea Nadejda către Ştirbu Leonid şi Ştirbu Anastasia cu privire la încasarea prejudiciului cauzat prin scurgere din construcţie. Nefiind de acord cu hotărârea dată, Iastrimscaea Nadejda a contestat-o în ordine de apel Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Iastrimscaea Nadejda şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 11 iulie 2013. La data de 15 ianuarie 2014, Iastrimscaea Nadejda a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi decizii de admitere a acţiunii.

În motivarea recursului, recurenta Iastrimscaea Nadejda a invocat că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept material şi procedural. Consideră recurenta că solicitarea sa cu privire la obligarea intimaţilor la efectuarea lucrărilor de reparaţie este una legală, cu atât mai mult că instanţa de fond cît şi instanţa de apel prin hotărârile contestate au constatat că, în perioada anilor 2010 – 2011, în urma inundaţiilor, din contul propriu efectua lucrările de reparaţie. Cu atât mai mult, pe parcursul anului 2012 apartamentul său de şase ori a fost inundat şi cu toate acestea de la solicitările sale de a soluţiona litigiul pe cale amiabilă intimaţii s-au eschivat.

A mai invocat recurenta că instanţa de apel neîntemeiat a dispus respingerea apelului, din cauza că a refuzat să efectueze expertiza judiciară, menţionând că cererea de chemare în judecată este îndreptată spre lichidarea defecţiunii tehnice la tehnica sanitară din apartamentul 46, care duc permanent la inundaţii. În special, a invocat că instanţele de judecată nu au ţinut cont de prevederile art. 1398 alin. (1) CC al RM. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs; După cum rezultă din materialele dosarului Iastrimscaea Nadejda a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ştirbu Leonid şi Ştirbu Anastasia cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin scurgere din construcţie cu efectuarea lucrărilor de reparaţie. Instanţele de judecată ierarhic inferioare au emis hotărârile sus enunţate. Actele cauzei denotă că conform actului întocmit de preşedintele APLP- 51/173, Poltavcenco A., la data de 19.05.2010, în apartamentul nr. 42 din str. Trandafirilor, 29/3, mun.

Chişinău, care aparţine reclamantei Iastrimscaea Nadejda, în urma verificărilor, s-au depistat scurgeri de apă pe peretele bucătăriei şi al camerei de baie de la etajul superior, se presupune că din apartamentul nr. 46 din str. Trandafirilor, 29/3, mun. Chişinău. Potrivit actului întocmit de preşedintele APLP - 51/173, Poltavcenco A., la data de 14.02.2012, în apartamentul nr. 42 din str. Trandafirilor, 29/3, mun. Chişinău, care aparţine reclamantei Iastrimscaea Nadejda, în urma verificărilor, s-au constatat scurgeri de apă pe peretele bucătăriei şi al camerei de baie de la etajul superior, iar în urma verificării apartamentului nr. 46 din str. Trandafirilor, 29/3, mun.

Chişinău, s-au constatat defecţiuni tehnice la tehnica sanitară din camera de baie, care necesită a fi schimbate imediat, cu recomandarea către proprietarii apartamentului nominalizat de a schimba tehnica sanitară defectată în termen de 10 zile . Conform actului din data de 18.08.2012, semnat de câţiva locatari ai blocului locativ din str. Trandafirilor, 29/3, mun. Chişinău, s-a constat că apartamentul nr. 42 din str. Trandafirilor, 29/3, mun. Chişinău, care aparţine reclamantei Iastrimscaea Nadejda a fost inundat de către locatarii apartamentului nr. 46 din str. Trandafirilor, 29/1, mun. Chişinău. Potrivit certificatului din 17.10.2012, eliberat de ÎS „Cadastru” , s-a stabilit că apartamentul nr. 46 din str. Trandafirilor, 29/3, mun.

Chişinău, aparţine cu drept de proprietate pârâţilor Ştirbu Leonid şi Ştirbu Anastasia. Pârâţii, fiind notificaţi de către reclamant la data de 10.10.2012, nu au reacţionat nici într-un fel la notificare. Reieşind din materialele cauzei rezultă că, în cadrul procesului civil de către instanţa de judecată a fost pusă în discuţie numirea unei expertize judiciare în vederea constatării prejudiciului cauzat reclamantei Iastrimscaea Nadejda în urma scurgerilor de apă din apartamentul ce aparţine cu drept de proprietate pârâţilor Ştirbu Leonid şi Ştirbu Anastasia, de la care aceasta s-a refuzat categoric, din motiv că, prin cererea de chemare în judecată dânsa solicită obligarea pârâţilor de a efectua reparaţia în apartamentul său, dar nu restituirea cheltuielilor de reparaţie.

Colegiul remarcă că instanţa de apel a respins acţiunea din cauza că recurenta s-a refuzat de la efectuarea expertizei judiciare şi astfel a fost imposibil de stabilit ce fel de prejudiciu i-a fost cauzat, care este cuantumul prejudiciului cauzat şi la care lucrări de reparaţie ar urma să fie obligaţi pârâţii Ştirbu Leonid şi Ştirbu Anastasia, în lipsa unui asemenea act procesual. Colegiul consideră soluţia dată de instanţa de apel incorectă, deoarece decurge din interpretarea greşită a circumstanţelor cauzei şi, ca urmare, încălcarea esenţială şi aplicarea eronată a normelor de drept material şi procesual la soluţionarea litigiului. În conformitate cu prevederile art. 6 CPC instanţa judecătorească exercită apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime prin somare la executarea unor obligaţii, prin declararea existenţei sau inexistenţei unui raport juridic, prin constatarea unui fapt care are valoare juridică, prin alte modalităţi, prevăzute de lege.

În conformitate cu prevederile art. 1416 alin. (1) CC instanţa de judecată stabileşte felul despăgubirii în funcţie de circumstanţe. Ea va lua hotărîre diferită de cererea păgubitului numai din motive întemeiate. Conform prevederilor art. 1398 al. (1) Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Componenţa delictului civil include următoarele elemente şi anume: prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţia. Acestea sunt condiţiile generale , necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale.

Lipsa unei condiţii, potrivit regulilor generale, exclude răspunderea delictuală cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege. În asemenea circumstanţe, instanţa de recurs reieşind din prevederile art. 27 alin. (1) din CPC, conchide că, instanţa de apel a judecat cauza fără a asigura disponibilitatea în drepturi a participantului la proces, ce se afirmă prin posibilitatea, în primul rând a părţilor, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecăţii, precum şi de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea şi mijloacele procedurale de apărare. La fel instanţele ierarhic inferioare la soluţionarea pricinii nu au ţinut cont nici de prevederile art. 14 CC alin. (1) şi alin. (2), potrivit căror persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului cauzat astfel.

Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat, pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum şi beneficiul neobţinut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Cu referire la normele de drept citate şi în coraport cu materialele cauzei instanţa de recurs constată că, instanţa de apel urma să concretizeze cerinţele apelantei şi să stabilească cu certitudine modalitatea de efectuare a reparaţiei.

Din considerentele expuse şi având în vedere faptul, că atât hotărârea primei instanţe cît şi decizia instanţei de apel sunt neîntemeiate prin soluţia de a respinge cerinţele din acţiune , Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Iastrimscaea Nadejda, de a casa deciziei instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel.

La rejudecarea cauzei în apel urmează a se ţine cont de cele expuse în decizia dată, de a constata cu claritate cerinţele reclamantei, modalitatea de soluţionare a acestora în cazul confirmării delictului săvîrşit de pîrîţi, de a raporta corect situaţiile de fapt la prevederile legale aplicabile, fără a-i impune reclamantei alte cerinţe decît cele susţinute de ea, or prin cele relatate de reclamantă şirul acţiunilor pîrîţilor pot să continuă, în lipsa unei apărări respective a reclamantei, de a aprecia în cumul toate probele şi argumentele părţilor şi de a adopta o hotărîre întemeiată în corespundere cu rigorile legii. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Iastrimscaea Nadejda.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iastrimscaea Nadejda împotriva lui Ştirbu Leonid şi Ştirbu Anastasia cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin scurgere din construcţie, şi se restituie pricina spre rejudecare în instanţa de apel, în alt complet de judecată, Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală