2ra-798/14 — Repararea prejudiciului moral

prima instanţă V. Criucicova dosarul nr.2ra-798/14 instanţa de apel N. Craiu A. Minciuna L. Bulgac DECIZIE 26 martie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Ion Chirtoacă, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ştefan Povestca împotriva lui Ion Chirtoacă cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin infracţiune, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Ion Chirtoacă şi a fost menţinută hotărârea Judecătoriei Călăraşi din 26 octombrie 2012, prin care acţiunea a fost admisă parţial, c o n s t a t ă: La 22 mai 2012, Ştefan Povestca a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Chirtoacă cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin infracţiune.

În motivarea acţiunii reclamantul Ştefan Povestca a indicat că la 17 aprilie 2001, aproximativ între orele 10:00-11:00 Gheorghe Sorici, împreună şi prin înţelegere prealabilă cu Ion Lupu, Ion Jîmbei, Ştefan Jîmbei, Constantin Jîmbei şi Ion Chirtoacă l-au privat ilegal de libertate şi l-au urcat forţat într-un automobil de model „Wolkswagen-Ttransporter” ce-i aparţinea lui Constantin Jîmbei. Susţine că în timp ce îl transportau de la Comisariatul de poliţie Nisporeni la Comisariatul de poliţie Călăraşi, pârâţii au oprit automobilul în pădurea din preajma or. Nisporeni, unde Ion Lupu, cu intenţie, i-a aplicat multiple lovituri cu o ţeavă din metal peste spate, Ion Chirtoacă la lovit de mai multe ori cu o bâtă din lemn în regiunea genunchilor, iar Gheorghe Sorici la lovit cu un taburet din lemn pe care la luat din automobil.

Ulterior, Ion Lupu l-a urcat cu forţa în automobil unde Ştefan Jîmbei i-a introdus un ac sub unghiile de la mâni iar Constantin Jîmbei i-a smuls cu un cleşte unghia de la degetul doi al piciorului stâng. În rezultatul acestor acţiuni, conform Raportului de expertiză medico-legală în comisie nr. 376 din 08 noiembrie 2011 i-au fost pricinuite leziuni corporale sub formă de hematom masiv – 20x15 cm în regiunea toracelui pe partea dreaptă, echimoze pe braţul drept, în protecţia sternului, pe ambii genunchi, pe gamba stângă şi pe talpa stângă, edem pronunţat echimoze masive pe membrele 1 superioare şi inferioare, echimoze la degetele piciorului drept, edem şi deformare a articulaţiei talo-crurale pe stânga, edem şi echimoze la baza degetelor II şi III ale piciorului stâng, cicatrice liniară pe mandibulă din dreapta, echimoze sub unghiile degetelor II, III şi V a mânii drepte sub unghia degetului I de la mâna stângă, stare cianotică a degetului II de la piciorul drept.

Consideră că acţiunile pârâţilor, sus menţionate, sunt contrare art. 3 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale din 04 noiembrie 1950, ratificată de Republica Moldova la 12 septembrie 1997, art. 24 alin. (2) din Constituţia Republicii Moldova şi art. 12-15 din Legea cu privire la poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990 conform cărora sunt obligaţi să nu supună pe nimeni la tortură şi să nu aplice forţa fizică. Menţionează că prin ordonanţa procurorului în Procuratura Călăraşi din 02 ianuarie 2012, în privinţa lui Ion Jîmbei, Ştefan Jîmbei, Constantin Jîmbei şi Ion Chirtoacă a fost refuzată începerea urmăririi penale din motivul expirării termenului de prescripţie.

Susţine reclamantul că prin aceste acţiuni i-au fost cauzate suferinţe fizice şi psihice în urma căror a fost internat în spital unde s-a tratat un timp îndelungat. Prin urmare, solicită Ştefan Povesca încasarea de la Ion Chirtoacă a sumei de 50000 lei în vederea reparării prejudiciului moral şi cheltuielile de transport. Prin hotărârea Judecătoriei Călăraşi din 26 octombrie 2013 acţiunea lui Ştefan Povestca a fost admisă parţial. A fost încasat de la Ion Chirtoacă în beneficiul lui Ştefan Povestca suma de 10200 lei prejudiciu material cauzat prin infracţiune şi în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 306 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013 apelul declarat de către Ion Chirtoacă a fost respins şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe.

La 14 ianuarie 2014, în termenul prevăzut de lege, Ion Chirtoacă a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerând admiterea acestuia şi casarea hotărârilor judecătoreşti. Recurentul Ion Chirtoacă în motivarea recursului a indicat că instanţa de apel la emiterea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, dar a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea şi a apreciat arbitrar probele administrate la actele pricinii. Consideră că instanţa de judecată nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor expuse în apel, a examinat cauza sub aspect unilateral, subiectiv, cu încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului procesual civil, principiului contradictorialităţii şi egalităţii părţilor în drepturi procesuale, precum şi în faţa legii şi a justiţiei.

Menţionează că instanţa de judecată, contrar art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă a omis obligaţia în şedinţă de judecată de a dovedi circumstanţele pe care le-a invocat drept temei al pretenţiilor încălcându-i dreptul la o justiţie echitabilă. Susţine că instanţa de judecată, contrar art. 130 alin. (5) Codul de procedură civilă a declarat explicaţiile intimatului Ştefan Povestca ca fiind veridice, fără a le cerceta şi compara cu alte probe dacă datele pe care le conţin corespund realităţii. De asemenea, susţine că conform art. 131 alin. (1) Codul de procedura civilă, instanţa urma să verifice şi să evalueze deopotrivă cu celelalte probe, 2 explicaţiile date de părţi asupra circumstanţelor care le sunt cunoscute şi care au importanţă în proces, care de fapt în această pricină au lipsit cu desăvârşire.

Mai invocă că instanţa de fond şi-a întemeiat hotărârea numai pe faptul existenţei ordonanţei de refuz în începerea urmăririi penale din 02 ianuarie 2012 emisă de Procuratura raionului Călăraşi şi că nici nu a încercat să stabilească dacă ordonanţa dată era în vigoare sau nu la momentul judecării cauzei. Cu referire la art. 123 alin. (3) CPC, susţine că sentinţa pronunţată de instanţa de judecată într-o cauză penală, rămasă irevocabilă, este obligatorie pentru instanţa chemată să se pronunţe asupra efectelor juridice civile ale actelor persoanei împotriva căreia s-a pronunţat sentinţa numai dacă aceste acte au avut loc şi numai în măsura în care au fost săvârşite de persoana în cauză. Afirmă că hotărârea instanţei de fond urma a fi casată pentru nedovedirea circumstanţelor considerate ca fiind stabilite cu probe veridice şi suficiente şi pentru încălcările procesuale cu privire la citarea părţilor şi aprecierea probelor.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Prin scrisoarea din 03 decembrie 2013, Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor copia deciziei din 27 noiembrie 2013, iar la 14 ianuarie 2014, în termenul prevăzut de lege, Ion Chirtoacă a depus cererea de recurs. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 12 martie 2014 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Verificînd argumentele invocate în recurs în baza materialelor dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. b) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărîre. În conformitate cu art. 1420 alin. (1)-(3) Codul civil, plata despăgubirilor pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces se efectuează în rate lunare.

Compensarea cheltuielilor ce vor fi suportate din cauza vătămării integrităţii corporale sau altei vătămări a sănătăţii poate fi stabilită cu anticipaţie, în baza avizului organului medical abilitat, inclusiv pentru achitarea prealabilă a serviciilor şi bunurilor necesare, ca foaie la sanatoriu, bilete de călătorie, mijloace speciale de transport etc. La cererea persoanei îndreptăţite de a primi despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin vătămare a integrităţii corporale sau prin altă vătămare a sănătăţii ori prin deces, instanţa de judecată poate stabili, dacă există motive întemeiate, ţinînd cont de posibilităţile persoanei responsabile, achitarea despăgubirilor în formă de plată unică pentru o perioadă de cel mult 3 ani.

3 În conformitate cu art. 1423 alin. (1)-(2) Codul civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate. Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Actele pricinii denotă faptul că prin ordonanţa procurorului în procuratura Călăraşi din 02 ianuarie 2012 s-a stabilit că în acţiunile lui Ion Jumbei, Ştefan Jumbei, Constantin Jumbei şi Ion Chitoacă se prevăd indicii infracţiunii prevăzute de privaţiune ilegală de libertate, săvârşită într-un mod primejdios pentru viaţa sau sănătatea părţii vinovate, fie i-a provocat suferinţe fizice, dar s-a refuzat în începerea urmăririi penale din motivul intervenirii termenului de prescripţie. La 18 ianuarie 2012 la Procuratura Călăraşi a fost înregistrată cererea lui Ion Jumbei în care a solicitat emiterea unei decizii de refuz în pornirea urmăririi penale din motivul lipsei indicilor componenţei de infracţiune.

Prin ordonanţa Procurorului raionului Călăraşi din 18 ianuarie 2012 a fost abrogată ordonanţa de refuz în pornirea urmăririi penale din 02 ianuarie 2012 ca ilegală şi transmise materialele procurorului pentru un control suplimentar. Prin ordonanţa Procurorului raionului Călăraşi din 10 septembrie 2013 a fost scos de sub urmărire penală Ion Chirtoacă pe motivul lipsei elementelor infracţiunii în acţiunile lui şi urmărirea penală pe dosarul penal a fost clasat.

Reieşind din circumstanţele expuse şi conform normelor de drept material enunţate, instanţa de recurs consideră că nu s-a dovedit vinovăţia lui Ion Chirtoacă în cauzarea prejudiciului moral lui Ştefan Povestca şi respectiv nu există temei legal pentru repararea prejudiciului moral ultimului, iar concluziile instanţelor de judecată privind admiterea parţială a acţiunii sunt ilegale şi neîntemeiate şi ca urmare aceste hotărîri urmează a fi casate cu emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii reclamantului-intimat Ştefan Povesca ca fiind neîntemeiată.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă şi instanţa de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat de către prima instanţă şi instanţa de apel şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Ion Chirtoacă ca întemeiat, de a casa hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel şi de a emite o nouă hotărîre de respingere a acţiunii ca fiind neîntemeiată. În conformitate cu art.445 al.(1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Ion Chirtoacă.

4 Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 noiembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Călăraşi din 26 octombrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ştefan Povestca împotriva lui Ion Chirtoacă cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin infracţiune şi se emite o nouă hotărîre prin care: Se respinge acţiunea lui Ştefan Povestca împotriva lui Ion Chirtoacă cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin infracţiune, ca fiind neîntemeiată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Oleg Sternioală Ion Corolevschi 5