3ra-246/14 — Obligarea emiterii actului administrativ şi recuperarea prejudiciului material şi moral

prima instanţă - A. Andronic dosarul nr. 3ra-246/14 instanţa de apel - N. Budăi, A. Nogai, I. Muruianu ÎNCHEIERE 13 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Tamara Chişca-Doneva examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Iosifzon Leon, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Iosifzon Leon împotriva Ministerului Sănătății al Republicii Moldova, Centrului Naţional de Sănătate Publică, Centrului de Sănătate Publică mun. Chișinău, intervenient accesoriu Pretura sectorului Centru mun. Chişinău cu privire la obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2013 prin care a fost respins apelul declarat Iosifzon Leon şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chișinău din 27 iunie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 05 ianuarie 2012, Iosifzon Leon a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății, Centrului Naţional de Sănătate Publică, Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chişinău, intervenient accesoriu Pretura sectorului Centru mun. Chișinău cu privire la obligarea emiterii actului administrativ și repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acțiunii a invocat că la 23 noiembrie 2011, s-a adresat către Ministerul Sănătății al Republicii Moldova, cu o cerere prin care a solicitat formarea comisiei pentru aprecierea condițiilor de trai din apartamentul nr. 7 din str. Kogălniceanu 23 mun.

Chișinău. Însă, prin răspunsul nr. 1-2276/2011 din 05 decembrie 2011, pîrîtul i-a refuzat în admiterea cererii înaintate, încălcîndu-i astfel dreptul privind accesul la informație și cauzîndu-i un prejudiciu material și moral considerabil. Solicită obligarea pîrîtului să formeze o comisie în scopul verificării condițiilor de trai în apartamentul nr. 7 din str. Kogălniceanu 23, mun. Chișinău și repararea prejudiciului material și moral în mărime de 100 000 euro.

La 02 martie 2012, Iosifzon Leon a depus o cerere de concretizare a cerințelor în care a invocat că, deoarece pîrîrții nu au respectat prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 384 din 15 mai 2010, Legii privind accesul la informaţie nr. 982-XIY din 11 mai 2000, 1 Hotărîrii Sovietului Miniştrilor RM nr. 287 din 09 septembrie 1985 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de examinare tehnică şi sanitară a spaţiului locativ, aprecierea ca inutilizabil pentru trai, reamenajarea în scopuri nelocative sau demolare”, au lăsat fără examinare cererea sa din 21 septembrie 2011, privind verificarea condițiilor igienico-sanitare din apartamentul nr.7 din str. Kogîlniceanu 23, mun. Chișinău, precum și cererea din 14 noiembrie 2011, prin care a solicitat delegarea unui reprezentant al copîrîtului să participe în cadrul comisiei formate la 04 noiembrie 2011 de Pretura sectorului Centru mun.

Chişinău. Invocă că, pîrîții au lăsat fără apreciere și adresarea sa din 17 noiembrie 2011 către copîrît cu cerinţa de a verifica situaţia igienico-sanitară din apartamentul menţionat.

Susţine că prin răspunsul din 05 decembrie 2011 cu nr. 1/2216/2011 pîrîții au lăsat fără apreciere şi cererea din 23 noiembrie 2011 nr. 2276, cu privire la petrecerea anchetei de serviciu privind acțiunile copîrîtului şi formarea comisiei pentru cercetarea stării igienico-sanitare a apartamentului, Iar ulterior fiind lăsat fără răspuns şi scrisoarea sa nr. 107-p din 21 decembrie 2011 nr. 107-p, prin care a solicitat intentarea unei anchete de serviciu în privința persoanelor cu funcție de răspundere care refuză să-și îndeplinească obligațiunile de serviciu și care nu i-au dat răspuns la solicitarea din 05 ianuarie 2012. Totodată menționează că reprezentanții pîrîtului au refuzat să examineze condițiile climaterice și igienico-sanitare din încăperile locative și nelocative ale apartamentului său, fapt ce se confirmă prin Actul de examinare din 19 decembrie 2011, la fel, considerînd fictiv şi procesul-verbal nr. 3572 din 19 decembrie 2012 cu privire la măsurarea iluminării încăperii din 19 decembrie 2011, deoarece reprezentanţii pîrtului au lipsit la data menţionată şi nu au efectuat nici o măsurare, fapt ce poate fi confirmat de către martorii Gdalun Nicolai, Zaicenco Tatiana şi Popova Nadejda.

Solicită obligarea Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova să formeze o comisie pentru cercetarea condiţiilor sanitaro-igienice din apartamentul 7 din str. Kogîlniceanu 23 mun. Chișinău, recunoaşterea nulităţii Actului de cercetare a apartamentului din 19 decembrie 2011 şi Procesului-verbal nr. 3572 din 19 decembrie 2011, privind măsurarea iluminării imobilului în litigiu, încasarea în beneficiul său prejudiciul material și moral de la Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova în mărime de 100000 euro, de la Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chişinău în sumă de 50000 euro şi Centrul Naţional de Sănătate Publică prejudiciul material şi moral în sumă de 50000 euro și obligarea Preturii sectorului Centru mun.

Chişinău, în baza concluziilor primite în urma cercetării apartamentului să elibereze un certificat ce confirmă faptul că în apartamentul nr. 7 din str. Kogîlniceanu 23, mun. Chișinău nu este posibil de locuit. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 mai 2012, acțiunea a fost scoasă de pe rol. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 24 octombrie 2012, a fost admis recursul declarat de către Iosifzon Leon, casată încheierea contestată şi remisă pricina spre examinarea în aceeași instanță. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 aprilie 2013, cauza a fost transmisă spre examinare după competență Judecătoriei Centru mun. Chișinău.

2 La 11 iunie 2013, Iosifzon Leon a depus o cerere de concretizare a cerințelor în care a invocat că ilegalitatea Actului de cercetare a apartamentului din 19 decembrie 2011 şi Procesului-verbal nr. 3572 din 19 decembrie 2011 privind măsurarea iluminării imobilului în litigiu se confirmă atît prin declaraţiile martorilor Gdalun Nicolai, Zaicenco Tatiana şi Popova Nadejda, cît și prin Actul expertizei tehnice nr. 486 din 19 iulie 2011, privind starea tehnică a apartamentului nr. 7 din str. Kogîlniceanu 23 mun. Chișinău, Actul Agenţiei Ecologice Chişinău nr. 01-06/1349 din 05 octombrie 2011, Actele cercetării apartamentului de către comisia Preturii sectorul Centru mun. Chişinău din 12 noiembrie 2011, 22 noiembrie 2011 şi din 05 octombrie 2012 precum și prin scrisorile Preturii sectorul Centru mun.

Chişinău nr. 1-36/2012 şi nr. I- 814/1,2/11 din 30.12.2011. Totodată a menționat că, cerinţele privind încasarea prejudiciului material şi moral le-a înaintat din considerentul că prin locuirea în apartamentul nr.7 din str. Kogîlniceanu 23, mun. Chișinău, care este nelocuibil şi-a pus în pericol viaţa, sănătatea şi bunurile sale, fapt indicat şi în pretenţiile faţă de vînzătorul apartamentului cu privire la defectele ascunse ale apartamentului, dar și din considerentul pierderilor avute în urma nefolosirii apartamentului ca încăpere de locuit, în rezultatul îndeplinirii neglijente a obligaţiilor de serviciu de către pîrîţi, care nu au respectat prevederile Legii privind accesul la informaţie şi în rezultat din vina celor vinovaţi a fost imposibilă înlăturarea defectelor ascunse la primirea în exploatare a imobilului.

Solicită obligarea Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova să formeze o comisie pentru cercetarea condiţiilor sanitaro-igienice din apartamentul nr.7 din str. Kogîlniceanu 23, mun. Chișinău, recunoaşterea nulităţii Actului de cercetare a apartamentului din 19 decembrie 2011 şi procesului-verbal nr. 3572 din 19 decembrie 2011, privind măsurarea iluminării imobilului în litigiu, încasarea în beneficiul său a prejudiciul material și moral de la Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova în mărime de 100000 euro, de la Centrul de Sănătate Publică din municipiul Chişinău în sumă de 50000 euro şi Centrul Naţional de Sănătate Publică prejudiciul material şi moral în sumă de 50000 euro și obligarea Preturii sectorului Centru mun.

Chişinău, în baza concluziilor primite în urma cercetării apartamentului să elibereze un certificat ce confirmă faptul că în apartamentul nr.7 din str. Kogîlniceanu 23, mun. Chișinău nu este posibil de locuit și să fie expediate materialele dosarului la Procuratura Generală pentru intentarea cauzei penale în baza art. art. 329 şi 332 Cod penal pe faptul falsificării Actului de cercetare a apartamentului din 19 decembrie 2011 şi procesului-verbal nr. 3572 din 19 decembrie 2011, privind măsurarea iluminării imobilului și a acțiunilor corupte ale persoanelor cu funcții de răspundere a pîrîților. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 27 iunie 2013, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Iosifzon Leon și menținută hotărîrea primei instanțe. La 26 decembrie 2013, Iosifzon Lion a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de admiterea acţiunii integral. În motivarea recursului a invocat că în cadrul examinării cauzei instanța de apel a aplicat și interpretat eronat normele de drept material și procedural. 3 Menționează că la 25 noiembrie 2013, a luat cunoștință de materialele cauzei, iar la 28 noiembrie 2013, a depus o cerere în instanța de apel, prin care a solicitat suspendarea examinării cauzei și expedierea pricinii în adresa Procuraturii Generale pentru a verifica legalitatea acțiunilor persoanelor cu funcție de răspundere a Centrului de Sănătate Publică mun.

Chișinău, însă instanța a lăsat cererea sa fără examinare și în aceeași zi a examinat pricina în fond. Consideră că, instanțele judecătorești au examinat unilateral circumstanțele cauzei și nu au dat apreciere circumstanțelor invocate în susținerea cerințelor acțiunii. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Iosifzon Leon este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Iosifzon Leon nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către Iosifzon Leon asemenea aspecte nu se regăsesc. 4 Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Iosifzon Leon ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Iosifzon Leon se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Tamara Chişca-Doneva 5